11,518 matches
-
ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Dr. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre existența, misiunea și sobornicitatea Bisericii în Duhul Sfintei Treimi. O abordare din perspectiva teologiei Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae - P. a II - a... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1046, Anul III, 11 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
ai urcat amfore-n munți, aduni soarele și luna și-ți îmbogățești cununa, pleoapa spânzurată-n vis drumurile ți-au deschis, tot te uiți cu ochi de lupă peste dincolo de după, zbori în verticală frântă parc-ai fi o mare sfântă, ai ucis aripa-n labe și-n arome de silabe, ai venit de nicăieri ca o lacrimă din ceri; fierbe sângele în tine ca-n cazane bizanrine, corpul tău ce se mlădie miroase a iasomie și se pierde peste vreme
FARAOANĂ (CÂNTEC ŢIGĂNESC) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368352_a_369681]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > UN COLȚ DE RĂI Autor: Gabriela Maria Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Un colț de răi Acum știi copile că raiul miroase a pâine copata, pâine fierbinte mândră de pe sfântă vatra. Pâine plămădita de mâini muncite la sapă , mâinile acelea ce vitele duc la păscut și la apă. Mâinile mamelor ce cu drag pruncii își înfașă; fii crescuți la sân cu fata albă că laptele, drăgălașa. Sfintele mâini muncite, cu
UN COLŢ DE RAI de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368408_a_369737]
-
Credință răsărită din cuvânt, / Iubirea e o formă reușită, / Un înger ce domnește pe pământ”; Dar și: „Iubirea e sublimă poezie, / Un cer de raze nedesfășurat”; Iubirea e scânteia dintre inimi, / Iubirea e scânteia din priviri, (...) / „Iubirea - cartea inimii cea sfântă, / Iubirea - dor târziu nemărginit, / O pasăre ce-n noapte se avântă / Să cucerească timp nedefinit” (Definiția iubirii). Dar cine nu a încercat, inspirat sau nu, la un moment dat, să definească ceea ce nu e prins în nici o definiție? Când „Eternitatea
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
Eseuri > PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ȘI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEȚII Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1365 din 26 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Era o zi frumoasă de toamnă,când am pășit pentru prima oară pragul spitalului clinic Sfânta Maria din București. Cu toate încurajările soțului meu,eram timorată de necunoscut,de frica teribilă ce pusese stăpânire pe mine la gândul intervenției chirurgicale ce urma să mi se facă.Am urcat la etajul V,iar când ușa liftului s-
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
în stil gotic, colorate pastel și cu acoperișurile din țiglă sau olană roșie. Pe bulevardul central am văzut statui impunătoare turnate în fier și bronz, care reprezentau, în general, scene mitologice, cu personaje existente doar în cărțile de povești. Catedrala Sfânta Elisabeta era imensă, încărcată cu statui de sfinți și îngeri, aflați în diferite ipostaze. În special altarul, cu cele trei statui supradimensionate și 48 de vitralii confereau catedralei măreția specifică arhitecturii religioase medievale. În cele patru puncte cardinale, în afara catedralei
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
Stela și Arșinel, Jean și Dem, pentru Dacia lui Burebista și Dacia Pitești, pentru Peleș, Bran și Castelul Huniazilor, pentru surâsul surorii mele și râsetele prietenilor mei din copilărie, pentru Călușari, Rapsozii Zărandului și Junii Sibiului, pentru vârful Moldoveanu, Lacul Sfânta Ana și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț, pentru Cotnari, Murfatlar, Odobești, Panciu, Jidvei și pentru că nu am dus niciodată un război de cucerire, pentru Câmpulung Muscel și Câmpulung Moldovenesc, Pentru pâinea de Pecica și Părintele Tănase de la Valea Plopului, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Dimitrie Basarabov - ocrotitorul Bucureștilor și pentru Bucureștiul interbelic și dintotdeauna, Pentru toaca schiturilor și clopotul batalului, pentru Turnu Severin, Turnu Măgurele și Turnul Chindiei, pentru meliță și fuior, pentru Foaia de minte, inimă și literatură, pentru florile de la Codlea și Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iași, pentru zâmbetul nepoatei mele și pentru Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul și pentru oasele milioanelor de eroi cunoscuți și necunoscuți ai neamului, pentru mălai, mămăligă și horinca maramureșană și pentru sângele meu ortodox
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
și asupra degradării Limbii Române, care este „ofilită,/ călcată în picioare/ de încălțări murdare/ dar cu etichete străine”. Mâhnirea unui om al condeiului este îndreptățită: „Limba noastră doinește singură/ și suferă/ sperând la o vitaminizare/ pur Românească./ Limba noastră rămâne Sfântă/ deoarece/ acolo sus, în cer,/ cineva/ i-a dat binecuvântarea/ încă de la facerea lumii” (Limba noastră). Slavă poeților care-și apără cu orice preț, limba maternă! Făcând din versuri „harfă gândului” - poeta doinește și-și cântă dorul și iubirea pentru
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
viață -ntâietate La Ziditor și nu la cel zidit! Iartă-mi Stăpâne, nestatornicia Când voia Ta făceam...cu voia mea Așa trăiam pentru o clipă bucuria "Uitând", ca după moarte, m-așteaptă veșnicia Ce ne-ai făgăduit la toti, în Sfântă casa Ta! Te rog Stăpâne, să ne ierți de toate Păcatele, ce zi de zi, s-au adunat Din clipă primului suspin, până la moarte Dar știm, ca Tu esti numai bunătate TU , singur,Unul ,DUMNEZEU ADEVĂRAT! Cu voia lui Dumnezeu
IARTĂ-MI STĂPÂNE, de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368538_a_369867]
-
pururi fii blestemată-n lume și umbră-a vieții tale să-ți fie-n veacuri vina [57] Iluzie obscenă chip diavolesc și sumbru ai înșelat popoare și-n fruntea lor te-ai pus Calul Troian e capul cel sfânt al sfintei Troia Europa este-al Americii apus [58] Calul Troian el este moartea ieșind din sine din chiar codul genetic al tristei Europe ce se preface numai că de departe vine anunțată de umbra care-i e propriul cobe [59] Cumplită
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
prin care oamenii sunt chemați la credință. Părintele nostru - acum îi putem zice că este al nostru - a muncit cot la cot cu muncitorii și zidarii veniti din Maramureș, a pus umărul la tot, de la sapă și roabă, până la înălțarea sfintei cruci care străjuiește mânăstirea. Totul a fost făcut cu muncă și perseverență pornite din adâncul inimii și din neclintita menire de misionar. În fața unui astfel de model, i-au sărit în sprijin fără răgaz, punând umărul la greu, mulți săteni
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
specifice oamenilor locului. La capătul mormântului se află o cruce de piatră românească. Crucea are o simbolistică bogată. Pe ea sunt încrustate înscrisuri în limba slavă bisericească. Pe trunchiul ei și pe brațele laterale se află câte trei cercuri, simbolul Sfintei Treimi. În fiecare grupare de câte trei cercuri, cel din mijloc este mai mare, reprezentând, probabil,Tatăl. În total sunt nouă cercuri, simbolul comuniunii dintre lumea apelor, pământului și cerului, al unității vieții materiale cu cea spirituală, al vieții veșnice
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
sau înger, Marc leu, Luca vițel și Ioan Teologul vultur. Pe peretele stâng al iconostasului este pictată scena Adormirii Maicii Domnului, iar în dreapta Intrarea Maicii Domnului în hram. Mai multe scene din Vechiul Testament și Noul Testament și figuri simboluri printre care Sfânta Treime, Nașterea lui Hristos cu steaua din Betleem și magii, îngeri, arhangheli și sfinți sunt înșirați în mica suprafață a Capelei. Chipurile reginei Maria și al prințesei Ileana, ctitorii Capelei, sunt pictate pe pereții interni lângă intrare.” Dorința reginei a
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
etnografie și folclor. Acolo printre străini nu va găsi niciodată ospitalitatea și căldura sufletească specifice românului de rând, nu va putea întâmpina sărbătorile de iarnă, Nașterea Domnului, Anul Nou, Botezul Domnului, dar nici revenirea naturii la viață primăvara și sărbătoarea Sfintelor Paște: “Rătăcitoare stea din gândul meu se naște... Eram și eu cândva o flacără de Paște.” Rămasă singură printre străini poeta are senzația că nici anii nu-i mai sunt prieteni: “Anii mei, singurii mei prieteni, / Și voi m-ați
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
Primiți colind dospit, cu gust de pâine și semănând cu cozonacul înfoiat ce visele copilăriei ni le-au aromat și ne-au purtat pe căi creștine, să împărțim lumină-n lume și să vestim cu bucurie că-n astă zi, Sfânta Marie născu Pruncuțul să ne-ndrume! Referință Bibliografică: COLIND / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
COLIND de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367919_a_369248]
-
de largă concentrare democratică” al lui Petru Groza, prin elementele de tranziție de la vechea poliție de siguranță la formele „democratice” ale securității poporului (de exemplu ”Inspectoratul siguranței Iași”, devine „Direcția Regională a Securității Poporului Iași”). Astfel, la Episcopia Hușilor, după Sfintele Paști din anul 1945 apare un informator foarte activ care își semnează notele informative „Scrutător”, văzându-se a fi infiltrat în preajma episcopului, poate chiar slujitor preoțesc sau teolog deoarce vorbește despre „preoții democrați” și, chiar când acuză, folosește ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
de largă concentrare democratică” al lui Petru Groza, prin elementele de tranziție de la vechea poliție de siguranță la formele „democratice” ale securității poporului (de exemplu ”Inspectoratul siguranței Iași”, devine „Direcția Regională a Securității Poporului Iași”). Astfel, la Episcopia Hușilor, după Sfintele Paști din anul 1945 apare un informator foarte activ care își semnează notele informative „Scrutător”, văzându-se a fi infiltrat în preajma episcopului, poate chiar slujitor preoțesc sau teolog deoarce vorbește despre „preoții democrați” și, chiar când acuză, folosește ... V. CORNELIU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
Raza lunii cea curată. Pentru dragostea sortită, Luna iarăși te-nfioară Și lumina ei vrăjită Peste chipul tău coboară. Peste chipul tău coboară Raza lunii cea curată Și în noaptea noastră, clară Luna plină se arată. LUCEAFĂR (rondel) Luceafărul e steaua Sfintei Vineri, Ce luminează codri și poteci, Pe unde vezi și tu, atunci când treci, Mirese fericite și cu gineri. Cândva eram și noi cu mult mai tineri Și n-aveam ochii triști și-așa de reci: Luceafărul e steaua Sfintei Vineri
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]
-
steaua Sfintei Vineri, Ce luminează codri și poteci, Pe unde vezi și tu, atunci când treci, Mirese fericite și cu gineri. Cândva eram și noi cu mult mai tineri Și n-aveam ochii triști și-așa de reci: Luceafărul e steaua Sfintei Vineri, Ce luminează codri și poteci. Și nu aveam nici teamă sau rețineri, N-aveam vreodată sufletele seci, Că dragostea era cu noi pe veci Și-aveam temeiuri bune și susțineri: Luceafărul e steaua Sfintei Vineri. MARMURĂ (sonet) Pygmalion eu
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]
-
de reci: Luceafărul e steaua Sfintei Vineri, Ce luminează codri și poteci. Și nu aveam nici teamă sau rețineri, N-aveam vreodată sufletele seci, Că dragostea era cu noi pe veci Și-aveam temeiuri bune și susțineri: Luceafărul e steaua Sfintei Vineri. MARMURĂ (sonet) Pygmalion eu nu am fost vreodată, Tu, Galatee-ai fost și ești oricum. Cum să te fac din ceață și din fum ? Și unde-i marmura cea albă și curată ? Iubirea noastră am făcut-o scrum, E vina
ZECE ZILE, ZECE NOPŢI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1599 din 18 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368058_a_369387]
-
prezis timpul nașterii Mântuitorului arătând că de la ieșirea poruncii pentru zidirea din nou a templului din Ierusalim până la venirea lui Iisus Hristos vor fi 490 de ani: 'Șaptezeci de săptămâni s-au tăiat peste poporul tău și peste cetatea cea sfântă ca să se sfârșească păcatul și să se pecetluiască păcatele și să se șteargă fărădelegile și să se curățească nedreptățile și să se aducă dreptate veșnică și să se pecetluiască vedenia proorocul și să se ungă Sfântul sfinților' (Daniil IX, 24
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
fiind în toate, nu Se împărtășește de toate, ci mai degrabă le dă viață și le hrănește pe toate." Sfântul Atanasie accentuează ideea că Cel care Se naște din Fecioara este Fiul lui Dumnezeu, cel de al doilea Ipostas al Sfintei Treimi, și nu un ipostas sau persoană umană. Fiindcă, atunci când Sfinții Evangheliști spun despre El că S-a născut și a mâncat sau a băut, trebuie să înțelegem că trupul se năștea și se hrănea cu mâncări potrivite lui ca
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
Dumnezeu-Cuvântul unit cu trupul nu-l făcea cunoscut pe om prin cele ce le lucra în trup, ci pe Dumnezeu-Cuvântul. Taina Întrupării Logosului este atât de nepătrunsă, încât dintre toate misterele și profunzimile existenței o întrece în incomprehensibilitate numai Taina Sfintei Treimi, a lui Dumnezeu Cel Unul ca Ființă și întreit în Persoane. Iar, dacă filosoful antic spune că „toate trec (panta rei) și nimic nu-i nou sub soare", teologul confirmă, dar și completează: „... până la Nașterea lui Hristos". Consensul Sfinților
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
lumea: ca să fie umplută de prezența lui Dumnezeu în ea și ca Dumnezeu să fie totul în toate. Cum s-a realizat Întruparea? În pântecele feciorelnic al Mariei, la 3×14 generații de la Avraam, Cea de a doua Persoană a Sfintei Treimi S-a sălășluit cu trup și suflet prin zămislire nu din sămânță bărbătească, ci de la Duhul Sfânt. Această naștere suprafirească este fără precedent sau succedent în istoria lumii, Maica Domnului rămânând Fecioară atât în timpul, cât și după Nașterea după
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]