47,347 matches
-
naiv uimită de ea însăși": "Cuprinde-mi inima regină/ A tuturor, a cărnii de pe stele./ Spre tine, abisal, centrul suspină,/ Prăpastia din fragilul stelei mele./ De dincolo de păduri/ prin cornul vînătorii te-am ales./ Stejarul, fibra însăși a mea, din sfintele măsuri,/ Așteaptă al pădurarului cules,/ (cu bățul ca o lance în văzduh, glumea/ Odinioară copilul, azi te vînează-ades/ Inima, scoc al tuturor naturilor)"(Cuprinde-mi inima, regină). în continuare, aflăm, grație unor cristalizări apoftegmatice, că inima e "însămînțare a divinității
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
și vocație de mamă, stoarsă de orice mândrie proprie, care e prinsă în același cerc vicios și obsesiv: își așteaptă mereu soțul, proprietate cu act și parafă de la primărie, îl ingrijește, îi iartă "preumblările" erotice cu alte femei, iar de dragul sfintei taine a căsătoriei, îi face chiar și un urmaș. Coloritul eroilor nu se oprește aici, dar nici nu se luminează : avem furnizori și exploatatori de copii, oameni mârșavi pentru care pedofilia este un instrument în lupta împotriva sistemului care nu
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
se vrea a fi urmașul geniului -artist, "posedat de viziunile esențelor lumii", și pentru care; "dragostea paternă copleșea vina viciului, veștejind-o" ), dar rămâne un stigmatizat în încercarea sa de a căuta dragostea sau țărmul părintesc pierdut. Doar numele-i sfânt nu-l poate ajuta pe Ierusalim să șteargă oroarea tabloului uman al impudorii. Într-unul dintre proorocii, profeții sau autointitulații salvatori ai copilăriei pure, îl descoperi cu ușurință pe pedofilul travestit în mecena, aflat sub acoperirea Asociațiilor umanitare non-profit, al
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
capodopera tinde spre veșnica prospețime a icoanei. Ceva însă le deosebește semnificația: în vreme ce la facerea icoanei, alături de mâna omului, lucrează efectiv și "mâna" energiilor divine increate, la facerea capodoperei harul increat se mulțumește doar să asiste. Cu alte cuvinte, Duhul Sfânt inspiră capodopera, dar "pune la propriu mâna" în facerea unei icoane. De aceea este o mare eroare să se vorbească despre icoană în termenii capodoperei. În domeniul imaginii, atât de prolix astăzi, icoana reprezintă din ce în ce mai vizibil cuvântul ultim. Fiind altceva
La început a fost colecția by Sorin Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11959_a_13284]
-
primul rînd, de o necesară reașezare a moralei. Războiul a pătat, și în cultură, conștiințe: "în istoria literaturii noastre nu se cunoaște amintirea unui scriitor vîndut. Numai generației noastre i s-a păstrat rușinea unei literaturi corupte." Am spune azi, sfîntă naivitate... Literatura vremii lui (confuze) îi pare lui Lovinescu suspendată undeva între "lumea veche" și "lumea nouă", între "militantismul" romantic și turnul de fildeș al modernismului. Fără să lupte pentru vreun ideal, dar fără să aibă nici eleganța ușor fanată
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai zburdatici, Și-n zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. Ispita discursului versificat e prezentă de la început, și se întețește din vreme în vreme; după zburdaticii bașchiri vin 16 versuri avocățești ("amorul sfânt de țară", "un dor de libertate" etc.). Pe neașteptate, un distih: "Câți au format grozavul șir,/ Pohodul na Sibir!" - se salvează din platitudine prin simplă enunțare. Apoi platul marș este reluat. Curios este gestul unui comandant, care încrustează numărul celor
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
alei să poposesc. În văzduh se-aude iară O muzică minunată. E un zvon de primăvară, Ce te-ncântă,te îmbată. Cu triluri privighetoarea, Dimineața ți-o vestește. Simți acuma sărbătoarea, Paștelui, care sosește. Ouă roșii,miel și pască, Masa Sfântă e bogată! Învierea creștinească, Toți românii o așteaptă. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: ZVON DE PRIMĂVARĂ / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551, Anul V, 31 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
ZVON DE PRIMĂVARĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382666_a_383995]
-
publicat în Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015. Megapoemul Într-o zi voi fi liber voi rupe lanțurile pământești ale celui care mai sunt dreapta-mi voi înaltă spre cer,învingător aripile-mi voi deschide primului zbor sub cerul sfânt cu zburătorii voi pleca în căutarea Semnelor ce-au fost odată pe Întâiul Cer ori, s-au închis în primele lucruri într-o zi voi fi liber și voi pleca dar tu să nu plângi iubito, căci după mine va
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
odată, eu,...era pe vremea când toți eram o poveste...... XXIV. STELA FUNERARĂ, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1427 din 27 noiembrie 2014. Stela funerară ... De ce m-ai izgonit Mama, În lumea de iluzii? Ți-am rănit trupul sfânt Te-am cântat, Te-am blestemat, Ție ți-am dat fiece vis Ție m-am închinat, Cu lacrimi te-am udat Și m-ai râs Dar, la tine mă-ntorc de moarte ostenit Primește-mă azi, Mama Pământ! Citește mai
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
și el să plângă. Tristețea să-mi alunge prin curgerea de vreme. Din sufletul de mamă să îmi aline doruri a căror pătimire transpare dintre rânduri. Când veșnicia morții la ea o să mă cheme. De viață purtătoare printr-o poruncă sfântă, e mama-ngrijorată ce-și poartă-n veci, renume. Ca cei ce-s prunci în viață sau vor veni pe lume, la sânu-i să asculte doină din leagăn frântă. E rug aprins prin viață, prin ziuă și prin noapte, femeia
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
fiindcă reușește să îi confere acestuia acea claritate și muzică nobilă a sferelor înalte. Precizia cu care își conturează versul, siguranța și străduința deosebită au dat naștere unor sonete impresionante, al căror glas pătrunde prin pânza nemărginirii și străpunge ecourile sfinte care vin să-i aline sufletul. Adăpostit la streașina melancoliei, își sutură aleanul cu versuri încântătoare, cultivate din dorinți arzătoare. Biruința sa este învingerea timpului și spatiului cu o îndrăzneală neobișnuită. Temerile sale s-au scuturat în anotimpurile tăcerii și
MUZICA VERSULUI DIVIN de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382676_a_384005]
-
lumea sortită la veșnică tăcere, ard ca făclia lumânărilor de pe cruci. Când vibrează-n lacrimi, dorul de revedere. Cu fiori de spaimă îngenunchez la mormânt, le mângâi amintirea și irișii din flori. Spre pace și odihnă mă rog la Tatăl Sfânt. Mă-nchin și le sărut pozele ce-mi dau fiori. La casă părintească duc plumb în picioare că, bucuria revederii-i amintire. În ceața ochilor încremenește zare, când văd căsuța ca pe-o veche mânăstire. ,,Sfânt" a rămas doar locul
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
mă rog la Tatăl Sfânt. Mă-nchin și le sărut pozele ce-mi dau fiori. La casă părintească duc plumb în picioare că, bucuria revederii-i amintire. În ceața ochilor încremenește zare, când văd căsuța ca pe-o veche mânăstire. ,,Sfânt" a rămas doar locul, de ,,om ce l-a sfințit", când și-a crescut vlăstare, de el să ducă dor. Eu le plâng amintirea din suflet răvășit, cât duc pe calea vieții, chipul de muritor. © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: Pe
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului PELERINAJ E Postul Mare în ortodoxie Cum a mai fost și-o să mai fie. Creștinii se reîntorc la rugă, Participă cu toți la slujbă, Smeriți, evlavioși, cuminți Urmează pilda celor sfinți. În pelerinaje iar pornesc, Se roagă și se pocăiesc. Se-nchină la icoane și la sfinți. Pentru copii, pentru părinți De sănătate, de iertare Se roagă întruna la Iisus La Precista și Cel de Sus. Viața să pară mai ușoară
PELERINAJ de IONEL GRECU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382708_a_384037]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > POEMUL DIN VIE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Ce bucurie sfântă mă învie Tăierile de rod de pe pământ! Vă scriu acum din Vița cea de vie, În adevărul ei în care sunt... Mi-atât de dragă precum o copilă Și râde primăvara după nor, „Taie-mă, te rog și fără milă
POEMUL DIN VIE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382701_a_384030]
-
coaste, Iar păsări dau concert și seara. Albinele aduc nectar, Țăranii mână boii-n plug, E de la Dumnezeu un har, Hambare-n toamnă cu belșug! Pomii îs ninși cu noi petale, Un alt semn al bogăției. Ce mai dorim noi, Sfinte Doamne ? Să-ți mulțumim din suflet Ție! Ion Părăianu Referință Bibliografică: PRIMĂVARA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul V, 02 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PRIMĂVARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382734_a_384063]
-
și mai presus în bunul-simț , Primit ca o efuziune din Decebal și din Traian De-aceea avem A.D.N.-ul, și geto-dac, dar și roman ! Și de la ei avem Credința ; ce am păstrat-o ! Este vie ! Și respectăm Catolicismul, prin Sfânta Ortodoxie ! Să nu uităm de Școala noastră, în Casa DOMNULUI născută Sunt rădăcinile din suflet și sunt al lor ! Nu se discută ! De Credința mea cea Dreaptă, de-a mea Biserică străbună Ce pentru Țară dar și Școală, a fost
BISERICA E MAICA ȘCOLII de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382735_a_384064]
-
liric prin manifestarea unei dorințe nemărginite de reconstituire a unor secvențe aparținând unui timp pierdut, a acelei iubiri sacre, ca o parabolă despre trăirea eternității sub semnul vieții... “De-aș ști că-n viața mea revii/ Să retrăim iubirea noastră sfântă, / De-aș ști că poți din nou să fii / Pădurea mea și marea mea adâncă/ Și, o, de-aș ști că poți să vii, / Ca într-un vis, în dulce-mbrățișare,/ Cu tot parfumul din câmpii / Cules de trupu-ți drag
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
merg desculț în orice clipă, Câtă lumină mă așteaptă-n prag! Și ocrotit de ea, ferit de gripă, Pe fiecare va aștept cu drag. Ce bucurie înaltă mă învesmânta Când scriu poemul dinspre dimineață! Cu fața spre Acasă mea cea sfântă O să rămân și dincolo de viață... Referință Bibliografica: Cu fața spre Acasă de pe Deal... / Nicolae Nicoară Horia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1522, Anul V, 02 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CU FAȚA SPRE ACASA DE PE DEAL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382741_a_384070]
-
seva, pângărit a fost Cuvântul Cu sudoarea frunții mele dospesc pita unei zile și mă frâng ca trei nuiele, când dau naștere copilei... Pe Adam îl doare coasta.. iar femeia nu-l ascultă, amândoi își duc povara c-au călcat sfânta poruncă. foto sursa internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Izgonirea / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516, Anul V, 24 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Camelia Cristea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
IZGONIREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382745_a_384074]
-
drum Până la capăt vă petrece... Din vârsta-n care încă sunt V-aduc prinos de bucurie, Vă fie viața pe pământ Așa cum mi-o doresc și mie! Vă fie soarele-n amiază, Să nu-l umbrească niciun nor, Pe-o sfântă și curată rază Vă dărui vouă, tuturor, Cuvintele ce mi-au fost date Aici să le rostesc mereu Atât cât inima mea bate Între pământ și Dumnezeu! Cum strânge floarea rodul ei Vă strâng în brațe cu lumină De pe acum
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
mea bate Între pământ și Dumnezeu! Cum strânge floarea rodul ei Vă strâng în brațe cu lumină De pe acum când o să vină Și ziua voastră, dragii mei! POEMUL DE PE MUNTE Mă întorc tăcut în cerul meu Ca pasărea în oul sfânt, Precum fântâna-n curcubeu, Mă întorc în mine, cel ce sunt Și parcă umbra mea e arsă, Îi pipăi rănile- sunt viu! Prin tulnic dorul dinspre-Acasă Îmi cheamă sufletul să-l scriu Și tu în tihnă să-mi asculți Poemul
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
se-aud cum zboară... DE ZIUA MEA Nu-mi spune Mama azi în prag, „Întru mulți ani, copile drag!” Așa cum îmi spunea în viață Când mă trezea de dimineață; Copilul de atunci nu minte, Așteaptă și acum cuminte Cu-aceeași sfântă înfiorare Cadourile tot mai rare, Nici tata jucării nu-mi face, Dormiți, părinții mei, în pace, Eu încă mai rămân o vreme Să-mi mântui dorul din poeme... Lumina murmură prin cetini, La cina mea sunt numai prieteni, Cei de
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
o vreme Să-mi mântui dorul din poeme... Lumina murmură prin cetini, La cina mea sunt numai prieteni, Cei de aici și de departe Mănânce toți pe săturate Din vinul și din pâinea frântă, Eu știu că jertfa mea e sfântă, Ca dragostea ce-o port la sân, Dușmanii tot flămânzi rămân! De ziua mea ce să le spun? Tu, Omule, fii drept și bun, Iubind întotdeauna, iartă Pe cei ce te lovesc în soartă... NU AM SOMN Nu am somn
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
curg Dinspre același unic Demiurg, Sunt un poem prin lume umblător, Nu voi seca atunci când alții vor... MIROSUL DE PLĂCINTE... Atunci când scriu, c-o bucurie aparte, Oriunde sunt mereu îmi vine-n minte Dinspre Acasa mea, cea de departe, Mirosul sfânt și unic de plăcinte! Copchil mă văd și-acum la masă stând Cu ochii aburinzi de bucurie Și-oricât aș fi ca omul de flămând Mă satură lumina lor cea vie. Cât am umblat prin lume în cuvânt, Cu amintiri
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]