KorAP: Find »[drukola/base=sili & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...539 >

13,467 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918

politice, ci ar rămânea aceeași chiar atunci când ideile noastre ar fi cu totul opuse celor de față. Răspundem deci scurt că e și demn și onorabil de-a constata un adevăr și tocmai dorința de a-l constata ne-au silit să stabilim deosebirea pe care "Unirea" o respinge și care cu toate acestea rămâne tot atât de intactă ca și evidența, oricum am încerca de a o înlătura. Deja din stilul observațiilor prime era lesne de recunoscut că autorii sânt numai pretinși

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a se sui sau a se manține la putere. {EminescuOpXI 98} Succesul, ziceți d-voastră? Apoi succes au avut partidul tory în Anglia. A pus pe fruntea reginei diadema imperială a Indiei, a cucerit pentru Anglia Canalul de Suez, au silit pe Rusia să se întoarcă sub zidurile Constantinopolului la Congresul din Berlin, au pus, prin tractatul privitor la Cipru, pe Turcia sub tutela Angliei, au purtat două războaie fericite și cu toate acestea... poporul englez s-a pronunțat contra acestui

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
până la torturarea conștiinței individuale, până la absurd nu ajung nicicând. Maghiarii însă, rămași îndărăt în cultură și străini prin natura lor de toată familia popoarelor arice, supun cu sila gâtlejul copiilor, precum și a oamenilor maturi, la tortura unei fonologii imposibile și silesc spiritul de-a se dezvolta în formulele unei limbi radical străine de toate popoarele continentului european. Se ignorează cu totul se vede că în orice creier omenesc predispunerile intelectuale sânt înmagazinate prin atavism și că acestor predispuneri nu le convine

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
hotărâte pentru Austria, care ar fi cea mai aptă pentru răspândirea unei civilizații adevărate în Peninsula Balcanică. Toți aceiia care-și văd existența lor amenințată în Orient nu ajung la nici o lămurire în privința razimului lor. De câte ori nesiguranța existenței statelor îi silește pe oameni de a gândi cum să-și mântuie naționalitatea, dacă nu statul, de cine să se razime în momentele supreme, tot de atît[e]a ori fanatismul și corupțiunea din Ungaria [î]i pune într-o indisolubilă dilemă. Reproducem

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
portofoliul Internelor cu sarcina diplomatică ce i se propune. Astfel, foaia oficioasă revine asupra știrii pe care a dat-o alaltăieri, calificînd-o de prematură, exprimă însă speranța că ea nu este deloc nefundată: cu alte cuvinte d. Cogălniceanu va fi silit până în fine să cedeze. [ 17 aprilie 1880] ["DEȘI TERMENUL "MESAJ"... "] Deși termenul "mesaj", cu înțelesul de comunicare făcută de puterea executivă către cea legiuitoare, e de origine americană și, până la 1848, se aplica numai la comunicațiunile prezidentului Statelor Unite, totuși datina

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
punctul de vedere al prestigiului și demnității statului român a avut loc în zilele acestea între ministrul nostru plenipotențiar la Constantinopol și guvernul sultanului. D. Dumitru Brătianu s-a pripit a face niște pași diplomatici a căror stângăcie l-a silit mai târziu a se întoarce înapoi d-a-ndăratele. Începând, fără să se gândească bine, prin aceea ce se numește la morgue espagnole, pe care a împins-o, cum vom vedea, mai departe decât vestitul ambasador al Grenadei din operetă, ministrul nostru

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de-a înțelege, sânt o coloană și ceva de calomnii la adresa conservatorilor, numiți, precum nici se putea altfel, reacționari. La noi partita reacționară - zice "Romînul" - înstrăinîndu-se ea însăși de națiune, a respins națiunea de la dânsa. Această înstrăinare de națiune a silit-o să-și caute sprijin în afară de dânsa. Lipsită de puterea ce numai națiunea îi putea da, lipsită de inteligența politică ce numai geniul națiunii o poate produce, străinul s-a putut servi cu dânsa, dar a desprețuit-o. De zecimi

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
spor, virtualiter cel puțin, nemărginit. {EminescuOpXI 148} Pentru produsul muncei agricole se vor găsi totdauna bani în numărătoare. Nu fiecine poartă dantele, dar oricui [î]i trebuie grâu. Fie-n Indii, fie-n insulele grecești, fie-n Asia Mică e silit de absoluta necesitate ce o are ca să dea în schimb marfa ce i se cere, metal nobil. Se schimbă deci un obiect de utilitate universală pe altul tot asemenea. Din contra, obiectele industriale au trebuință de debușeuri, adică de locuri

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Ali Pașa din Gusinie ca principe al Albaniei. Valiul Izzet Pașa, asupra căruia se plângea asemenea nota muntenegreană, ca și asupra lui Hagi Osman, n-a voit să recunoască pîn-acuma demarșele făcute de albaneji pe lângă el, deci s-a văzut silit de-a se retrage, c-un număr nesuficient de trupe turcești, în castelul de la Scodra, unde așteaptă ajutoare. [ 3 mai 1880] ["ZIARELE VORBESC... Ziarele vorbesc despre pretențiuni pe cari le-ar fi ridicând călugării Locurilor Sfinte în privirea averilor secularizate

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Basarab. Drumuri de fier străbat țara în toate direcțiunile ei, anuitățile străbat bugetul în toate cifrele lui, apoi mai armată, mai școli, mai patrioți reversibili, mai cetățeni persecutați de peste Prut în număr de sute de mii, toți aceștia ne-au silit să părăsim Tao-te-king, Cărarea spre virtute, în care nu existau nici crime, nici procurori, nici escrocherii, nici tribunale, nici codici, nici necesitate de ele, nici civilizație, nici datorii publice, și să apucăm calea conexiunilor de interese, să vindem productele noastre

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
se-nțelege tot așa de bine cu crișanul ca și acesta cu oamenii din Banatul Craiovei, politicilor noștri nu le era de-ajuns această dovadă și de unitate între noi și de deosebire către străini, ci au căutat să ne silească să dovedim că fiece vorbă e latină și că toți, fără osebire, ne coborâm de-a dreptul de la romani. De prisos era aceasta, pentru că nu originea face pe un popor să fie trainic, ci munca lui proprie, fie cu mâna

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
de onoare în discursul Coroanii la deschiderea sesiunii parlamentare și lupta, în discuția asupra adresei, se face numai cu privire la politica ministerială față cu Turcia. Explicarea acestei anomalii aparente nu este cu toate astea foarte grea de găsit. Scurțimea sesiunii parlamentare silește pe d. Gladstone să amâne pentru anul viitor măsuri de reforme interioare și, cât despre Orient, noul minister era obligat să facă ceva daca nu voia să fie acuzat de neputință și totodată să facă ceva nou dacă nu voia

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
externă, de la afacerea art. 7 și până la strălucita răscumpărare a căilor ferate. D-sa, se zice, ar fi anunțat din vreme pe prezidentul Consiliului că, dacă i se vor mai face mici mizerii în sânul partidului, dacă cumva îl vor sili să se retragă, atunci nu-i va rămânea alta de făcut decât să împărtășească publicului cititor unele din copiele pe cari d-sa le posedează. Astfel d. Boerescu și-a întărit pozițiunea care, cum zicea mai zilele trecute organul d-

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
1880] ["RĂSĂRITUL EUROPEI... Răsăritul Europei, Peninsula Balcanică, înfățișează azi, ca nealtădată, priveliștea unor aspirații atât de contrarie unele altora încît ne e peste putință a vedea în aceste mișcări ceva voluntar, de sine stătător, cu o țintă clară, ci sîntem siliți a admite influențe de dinafară, primejdioase tuturor popoarelor Peninsulei și fiecăruia îndeosebi dintre ele. Cu etnografia în mână ne convingem lesne că nici unul, absolut nici unul din aceste elemente, cel bulgar, albanez, grecesc, turc, sârb, nu sânt îndestul de numeroase, fiecare

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
retribuite de bugetul statului. Deci să vorbim drept și să mă pun chiar eu în locul lor, cât de bun să fie un guvern, pentru mine e rău dacă mă lasă la o parte (Aplauze). Vedeți dar cât e de puțin silit un guvern la noi a administra bine, căci orice guvern, oricât de bine ar administra, întotdeauna va avea dezaprobarea, acelora cărora n-a putut să le facă loc în buget și iarăși, oricât de rău ar administra, va avea susținerea

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
loc în buget și iarăși, oricât de rău ar administra, va avea susținerea oamenilor cărora le face părticică în buget. E cam dur de a zice aceste adevăruri, însă trebuie să arătăm răul, căci de aci decurge că guvernul e silit să creeze posturi ca să mulțumească pe mai mulți. Și la noi orice guvern pune de obiect mai întîi conservațiunea sa și apoi vine binele public; prin urmare instinctul de conservațiune îl îndeamnă ca beneficiul din buget să-l dea acelora

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
mijloace precum și la orice ocazie, caută să-și câștige simpatia lor. Astfel, îndată ce se ivește un conflict între un român și un grec, consulii austriaci iau partea românului și-l apără la autoritățile otomane respective. Grecii de altă parte se silesc de a se impune românilor și a-i convinge că soarta li va fi mai bună sub guvernul din Atena decât sub cel otoman. Clasele inferioare ale românilor încep a se înclina încîtva cătră Austria, sânt însă contra Greciei. Clasele

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
la 1875 d-nii Rosetti-Brătianu nu erau decât niște nulități ambițioase și turburători sistematici, cu conduită perfidă. Câte lucruri nu sânt bune de știut în lumea asta? Ce povestește însă "Romînul" ca răspuns la acel atac? La 1860 principele Cuza fu silit să cheme la minister pe membrii partidei ce servește acest ziar. Peste vro 30 de zile ministeriul acela decide a demisiona motivat. D. V. Boerescu face schița demisiunii, pe care d. C. A. Rosetti o mai modifică, îndulcind-o. Avem

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
Băncii. Era așadar natural ca și la Banca noastră să se exige trei iscălituri, și anume de comercianți a căror solvabilitate să fie de notorietate publică. Ce se întîmplă însă? "Romînul" a simțit din acest articol că Banca ar fi silită a face numai operații solide și cari se realizează în scurt timp. Iată ce zice deci acest ziar în nr-ul său de la 24 mai, adecă a doua zi după aparițiunea statutelor în "Monitor": Dispozițiunea de a nu se putea scompta

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
o săptămână înainte d. Cogălniceanu începuse să discute în Senat, cu multă vehemență, cestiunea părăginirii Universității Iași, bazat pe multe acte și cărți domnești, pentru... pentru a-l bombarda pe ministrul de externe de atunci, N. Ionescu, și a-l sili să se retragă. La 23 martie - se dizolvă Senatul. De ce? Convenția era gata și d-lui Brătianu i-era teamă că acel Senat nu va voi s-o aprobe. De ce zicem că convenția era gata? Pentru că peste 10 zile, la

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
ocazia alegerilor în consiliile generale șeful partidului liberal se-ncearcă a-l apăra pe acesta de atacurile îndreptate în contră-i, cearcă să revendice pentru el partea cea mai largă în progresul făcut de România de la, 1844 încoace și se silește de-a întreținea diviziunea în rangurile opoziției. Rezultă numaidecât din aceste scrisori că prezidentul Camerei a simțit necesitatea de- a întruni diversele elemente ale partidului al cărui șef este și care sufere de rivalități personale; apoi că nu e deloc

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
atât mai ușor cu cât sânt mai puțin scrupuloși în alegerea mijloacelor lor politice. Dacă, pe lângă nemulțumirea manifestă a țării se va adăoga și repulziunea ce o inspiră un guvern aventuros la un grup de puteri străine, guvernul va fi silit să se retragă, nu prin influența acestor puteri, căci ele din principiu nu se amestecă în afacerile noastre, dar prin imposibilitatea de a face un singur pas înainte pe calea politicei noastre exterioare. Se știe că orice succes au avut

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
a stabilit cu drept cuvânt ca într-un oraș oarecare nu pot sta alături decât cutare ori cutare număr de farmacii. Existența farmacistului fiind asigurată, câștigul mic sau mare, însă suficient în orice caz, fiind sigur, el nu va fi silit sa dea lucruri false în locul celor adevărate pentru a susține concurența altora. Deci există un număr fix de farmacii. Tot astfel advocații din Austria cer ca guvernul să fixeze pentru fiece oraș un număr hotărât de advocați și numai în

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
tradițională de purtare, ci, manifestând înclinațiuni fățișe când pentru unele din puteri, când pentru altele, va fi în imposibilitate de-a face un pas în politica noastră exterioară și în urma acestei paralizii în afară precum și a istovirii dinlăuntru va fi silit să se retragă. La acest articol "Romînul" răspunse prin o polemică pe care am relevat-o deja în numărul trecut. Mare bucurie și dulce speranță arată partida conservatoare, prin organul ei "Timpul", că zilele guvernului d-lui Brătianu ar fi

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
alt interes public. Când sânt a se face alegeri, când popularitatea e amenințată țin legile in suspenso; iar după ce s-au efectuat alegeri județene, comunale sau generale, atunci lacunele bugetelor, ale izvoarelor de tămăduire ale roșilor, golurile doftorici întăritoare îi silesc să iasă cu legea în față și să pretinză ceea ce pîn-acuma uitaseră, ca din întîmplare, să pretinză. Atât organele guvernamentale cât și cele opoziționale au criticat, fiecare din punctul său de vedere, această sporire cu 20 la sută a taxei

Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]