19,447 matches
-
evenimente care sunt regizate de Manuela, este Creatorul unui destin la îndemâna imaginației sale. Aceste relatări, slabe în consistența lor, au rolul de a contura nevoia de a trăi a eroinei. Are nevoie de o excitabilitate emoțională pentru a-și proba simțurile. Viziunea regizorală este nemaipomenită, în descrierea posibilei crime pasionale, cu revolverul Ăce apare în operă asemeni unui personaj) despre care ea crede că a fost cumpărat doar cu acest scop, planurile scenice sunt reflectate crescendo: “... Pe unde va trece? Cui
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
pulsează spasmodic, a coastelor neatinse. Acest tablou naturalist va face imaginea vizuală, lait motiv al romanelor Hortensiei Papadat Bengescu. Tabloul fantasmagonic descris va rămane nefinalizat, deoarece chipurile nu sunt zugrăvite deloc, plăcerea crudă nu are portret, este manifestarea biciuitoare a simțurilor și atât. Manuela devine astfel reflectorul celorlalți trecători de pe stradă, apariția femeilor ce coboară dintr-un automobil luxos, cu blănuri după ultima modă, îi inhibă starea de visare și spontan devine prea lucidă și în fața unui “belșug insolent” se declanșează
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
doi scriitori este puterea de exteriorizare a sentimentelor trăite. Personajul masculin își poartă cu demnitate iubirea, pe când personajul feminin nu-și dorește o manifestare plină de demnitate, sobrietatea în viziunea femeii, rupe voluptatea. Emoția înseamnă risipă de energie, beție de simțuri din cele mai contradictorii. Femeia, dupa cum aprecia și autoarea, este o visătoare în sensul trăirii paralele cu cea exterioară. Lumea din afara ei nu pare a avea nici o legatură cu cea din interiorul ei, cea a oglindirii simțurilor răvășite. Hipersensibilitatea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
beție de simțuri din cele mai contradictorii. Femeia, dupa cum aprecia și autoarea, este o visătoare în sensul trăirii paralele cu cea exterioară. Lumea din afara ei nu pare a avea nici o legatură cu cea din interiorul ei, cea a oglindirii simțurilor răvășite. Hipersensibilitatea este eliberată și se manifestă prin perceperea a tot ceea ce o înconjoară, lucrurile, sunetele pătrunzând prin simțurile ei dematerializând-o, ea devenind “un adânc”: “Dar ce adânc e în om și pe care axă a proporțiilor lui?” Conștientizarea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
paralele cu cea exterioară. Lumea din afara ei nu pare a avea nici o legatură cu cea din interiorul ei, cea a oglindirii simțurilor răvășite. Hipersensibilitatea este eliberată și se manifestă prin perceperea a tot ceea ce o înconjoară, lucrurile, sunetele pătrunzând prin simțurile ei dematerializând-o, ea devenind “un adânc”: “Dar ce adânc e în om și pe care axă a proporțiilor lui?” Conștientizarea nevoii de iubire acutizează simțurile sexuale, căci trupul se manifestă în paralel cu gândul și simultaneitatea lor le contopește
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
și se manifestă prin perceperea a tot ceea ce o înconjoară, lucrurile, sunetele pătrunzând prin simțurile ei dematerializând-o, ea devenind “un adânc”: “Dar ce adânc e în om și pe care axă a proporțiilor lui?” Conștientizarea nevoii de iubire acutizează simțurile sexuale, căci trupul se manifestă în paralel cu gândul și simultaneitatea lor le contopește într-o voluptate care are tot atâta farmec câtă durere. Pretextul musical este suficient eroinei pentru ca jocul instinctului feminin să asculte de chemarea de care se
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
sfidarea legii naturale, copilul minunii, al vestirii celei bune, copilul care [...] a rodit ca un pom miraculos, fructele amorului infinit drept hrana omenirii flamânde. ” Manuela este fericită și nefericită totodată. Ea consideră amorul ca trezind-o din somnul virgin al simțurilor, însă cu toate acestea nu are capacitatea de înțelegere a tot ceea ce o înconjoară, sau măcar de acceptare, dacă nu de înțelegere. Gândește foarte ușor la păcat, la fericire și mântuire, la amor, la fecundare și la moarte, pe care
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
Despărțirea de Vâlsan o suportă eroina, dar o atribuie celorlalți , ”oamenii nu îngăduiseră logodna Manuelei” : Peisajul bucolic al unei ogrăzi de țară este spațiul, refugiul ei. Descoperă exteriorul în care Ăspecific naturalismului), găsi acordul dintre loc și păgânirea gândurilor și simțurilor ei încâlcite. Iubirea pentru Vâlsan este singura realitate pe care o are, iubirea ei pentru el este fiul ei, parcă un fiu ar fi murit și o mamă l-ar fi plâns. Senzațiile plânsului sunt trăite acut, dar gestul lipsește
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
-i stimuleze privirea și să-i confere confortul spiritual pentru a-și putea zămisli lumile ficționale multiple, mici alcătuiri monadice în care viața pare să-și reveleze o anumită calitate. Cu precizia unui chirurg dotat cu sensibilitate și acuitate a simțurilor, prozatoarea pare să evidențieze cu mare pricepere exact acele elemente declanșatoare de evenimente majore, catastrofice pentru destinul vreunui personaj - bătăile din aripi ale fluturilor lui Katherine Mansfield aveau să stârnească însă adevărate taifunuri în întreaga lume literară britanică a epocii
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
decadenței: criză economică profundă provocată de o economie ineficientă, lipsită de competitivitate pe piața internațională; structuri politice depășite, osificate, energii sociale blocate; deteriorarea accentuată a valorilor morale și spirituale prin îngenuncherea și manipularea cultelor religioase, distrugerea spiritului de familie, a simțului de răspundere în viața particulară, cât și în cea socială, dezumanizarea muncii cinstite, responsabile și creatoare, devenită exclusiv mijlocul de câștigare a unei bucăți de pâine prin supunere totală față de ordinele, cel mai adesea incompetente, „primite” de sus; instituționalizarea unei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
întemeiază pe funcțiunile pe care le deține în plan psihologic observarea - ca percepție organizată, sistematică, orientată către atingerea unor scopuri bine precizate. Observarea este una dintre metodele cel mai frecvent utilizate în activitatea didactică - datorită capacității ei de a menține simțurile într-o stare activă. Se regăsește în practica educațională curentă în două modalități principale: fie prin provocarea ei de către profesor observarea sistematică, fie sub forma observării independente pe care o fac elevii. În conceptul de predare-învățare a conținuturilor istorice, observarea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ex. Șeful este de vină); Al cincelea vers redă într-un singur cuvânt esența subiectului (ex. Om). O altă cerință esențială a metodei este aceea că în nici un vers nu trebuie să se repete cuvintele. Metoda cvintentului antrenează creativitatea și simțul ludic ale elevilor prin asigurarea unei atmosfere de lucru cu mult mai puțin tensionată decât în cazul utilizării altor metode. Metoda buzz-groups Sintagma buzz-groups cu care este desemnată metoda se datorează zgomotului produs de elevi când discută în grupuri. Organizara
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Îmi place sinceritatea, asta este deviza vieții mele, să zic ce cred și ce gândesc. Dar când lumea se folosește de mine, când aud minciuni din partea lor, și știu care-i adevărul, mă simt rănită. Fiecare femeie tânără are un simț pe care numai ea poate să-l aibă. Este acel instinct, care face să simți adevărul. Și eu, mereu, simt când cineva încearcă să-mi zică povești, când are nevoie de mine doar cu un interes. Proiecte de viitor Prima
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ca din greșeală, pe altă clapă a obișnuitei claviaturi biografice, alterându-i previzibilitatea. Ca să poată accepta situația neprevăzută, eroii, dar mai ales cititorii, n au altă salvare decât cantonarea în reflecția filozofică. Eroii însă n-o fac, unii supraevaluând bunul simț, alții neputându-se detașa de durerea sufletească. Aceștia din urmă apelează mai curând la logică, o aritmetică de natură să tempereze conflictul sufletesc... Ca-n vechile povestiri orientale privind scrisa oamenilor, Principiul Răului care în romanul lui Constantin Clisu lucrează
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
putea spune că Breaza este una din localitățile pe care le visa George Vâlsan când scria "Carpații în România de azi": În jurul Carpaților se află cea mai tipică populație românească. Tradiții vechi și frumoase, o viață simplă și sănătoasă, un simț artistic original toate aceste daruri trebuie să fie ocrotite și încurajate". Deci ce-i Breaza? Este "poarta văii Prahovei", un "oraș grădină", este "Davosul României", "sectorul șapte al Bucureștiului", "capitala golfului românesc" sau cel puțin câte ceva din toate acestea. CADRUL
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
individual. Personalitatea construită mai mult pe obișnuințe și reguli învățate se întregește cu acest „capital natural”, încât imaginea omului devine mai expresivă, mai interesantă. Aici, în aceste pagini, se observă ușor năzuința naratorului de a se regăsi în toată „goliciunea” simțurilor și în toată libertatea eului scăpat din „lanțurile rațiunii”! Dar, aș spune, rareori în chip excesiv. Să fie acest caiet al lui P.H.L. un exercițiu în marginea propriului „roman” erotic (trăit și scris!), afișând la vedere aparența de „jurnal” al
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
urmașilor. E tot o „selecție naturală”. Și uite cât de ușor se poate ajunge de la mentalitatea primitivă, atâtde „naturală”, la naturalismul de tip darwinist, atât de „științific”... Să presupunem, ca să-i facem pe plac autorului nostru, că iubirea și prietenia, simțul patern și acela filial s-ar putea întâlni și contopi în trăirile unui cuplu, chiar dacă ea simte și pretinde că iubește în primul rând bărbatul, iar el crede că iubește doar femeia. Astfel stând lucrurile, adică în „perimetrul strict delimitat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
Normal!” ar exclama un cititor tânăr. Știe că dotările sale virile („Am o vârstă, nu?!”) ar putea să o predispună la glumă și ironie. Nu-i rămâne decât să răspundă la fel, ca să arate că este un om înzestrat cu „simțul realității”, ce „face casă bună” cu simțul umorului. Dacă acestea două nu iau prea mult din potențialul celorlalte „simțuri”, atunci s-ar putea atinge un echilibru... P.H. Lippa este un pudic și nu îndrăznește să-și pună eroul în situații
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
că dotările sale virile („Am o vârstă, nu?!”) ar putea să o predispună la glumă și ironie. Nu-i rămâne decât să răspundă la fel, ca să arate că este un om înzestrat cu „simțul realității”, ce „face casă bună” cu simțul umorului. Dacă acestea două nu iau prea mult din potențialul celorlalte „simțuri”, atunci s-ar putea atinge un echilibru... P.H. Lippa este un pudic și nu îndrăznește să-și pună eroul în situații jenante. Un scriitor de la anul 2000 ar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
predispună la glumă și ironie. Nu-i rămâne decât să răspundă la fel, ca să arate că este un om înzestrat cu „simțul realității”, ce „face casă bună” cu simțul umorului. Dacă acestea două nu iau prea mult din potențialul celorlalte „simțuri”, atunci s-ar putea atinge un echilibru... P.H. Lippa este un pudic și nu îndrăznește să-și pună eroul în situații jenante. Un scriitor de la anul 2000 ar relata pe larg despre felul în care personajul își satisface sau nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
haină uzată cu una nouă... Prozatorul de azi își ia unele libertăți de limbaj pe care „bătrânul” P.H.Lippa nu și le permitea în anii '30-'40, ai veacului al XX-lea. Eroina lui, o femeie tânără, înzestrată cu suficient simț al umorului, știe să fie atât de discretă încât să-l facă pe Domnul R. să se simtă bine și în situații mai puțin faste pentru un bărbat de vârsta lui... P.H. Lippa nu insistă, cel puțin deocamdată. Dar, mai
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
deformare profesională”. Teodora sesizează contradicția, dar îl urmărește cu interes, uneori vădit admirativ, alteori cu tandră înțelegere pentru slăbiciunile tipice bărbatului ajuns la „o anume vârstă”. Să fie și un pic ironică?... Sau doar se miră de neașteptata „bucurie a simțurilor” pe care o trăiește bărbatul aproape sexagenar, pe care „a avut norocul” (precizează el, autoironic!) să-l cunoască la timp! Deși ajuns oarecum la „vârsta filosofiei”, înclină mai mult spre un hedonism păgân venind de undeva din lumea greco-latină. Hedonismul
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
lui! Ar trebui să se întrebe dacă nu cumva Teodora urmărește tocmai «complicațiaă, ca modalitate de a ieși din monotonia existenței cotidiene, intuind șansa unei reechilibrări sufletești la alt mod, cu altă intensitate a trăirii... Un bărbat, dacă are bunul simț de a admite alternativa, trebuie și să verifice care este cea adevărată. Prin urmare, stimate domn Profesor, renunță la postura înțeleptului, a «protectoruluiă! Fii onest! Nu o dezamăgi pe Teodora cu vorbe mari! Te-ai întrebat cât de bine o
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
a fost dăruită. „-Să nu te superi dacă îți spun că admir în tine mai întâi pe mama iubitoare! Nimic nu-mi pare mai de preț decât devotamentul tău pentru aceste două, cum să le zic?, «ființe fragedeă. Îmi place simțul tău matern și felul cum te controlezi, cu inteligență și umor. Îți «jociă rolul cu har, fără ostentație.” Teodora îl ascultă în tăcere, zâmbind. Cu siguranță, gândește Profesorul felicitându-se în gând, nimeni nu i-a mai spus așa ceva. Se
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
contradicție cu conveniențele sociale. Profesorul dezaprobat de colegi, victimă a unor prejudecăți „respectabile” pentru comunitatea în care trăiește, întâlnește o ființă umană lovită de soartă într-un mod insuportabil, se atașează de ea sentimental și sexual, mișcat de un firesc simț de solidaritate în durere. Ea îl acceptă în măsura în care simte nevoia iubirii de care a fost lipsită în copilărie (dragostea părintească) și apoi în tinerețe (iubirea soțului). Are însă accese de respingere „în bloc” a lumii bărbaților, ei fiind cauza nenorocirii
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]