5,479 matches
-
dicta voința noastră cătră viață, dorința noastră cătră lumină. ["POLONILOR... "] 2263 Polonilor, veniți la ruteni, țineți la ruteni, trăiți la ruteni, ei sunt singurii cari vă deschid calea de libertate. A-i combate va să zică a-i susține, a-i face simpatici Rusiei tartare. Ruteni, țineți la Casa de Austria. 381 {EminescuOpXIII 382-558} {EminescuOpXIII 559} TEXTE GOSPODĂRIA STATULUI 2264 La Români trebuiește denumită cu terminul tecnic, inventat de Roscher "Raubsystem", sistem de răpire, adică de-o esploatare care nimicește reproducerea economisită privat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
aveau nevoie de mai mult timp liber, una pentru interminabile și savante orgii, iar cealaltă pentru post negru și meditație. Abatele se întreba care dintre ele era mai de încredere. Personal o prefera pe cea dependentă de sex. Era mai simpatică... 9. Consiliul de Coroană era fantoșa care ar fi trebuit să demonstreze Universului întreg că destinele a peste 1200 de miliarde de oameni și clone erau conduse de un organism colectiv. În realitate însă, se menținea un statu quo ciudat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vechiul prieten al Fecioarei Maria retrase la Efes, și pe răutăciosul Sfînt Pavel, activistul bucătăriilor, păzitorul credinței. Acești good guy și bad guy ai romanului de familie. O știm foarte bine: Saul din Tars nu e fără îndoială un tip simpatic în genul "copilăria unui conducător", firavul tiran, autoritarul nevrozat. Nu-i nevoie să fii un mare psihiatru ca să înțelegi că detesta femeile (nici un cuvînt despre mama sa ori Fecioara Maria homosexual refulat?). Cu o înclinație evidentă către paranoia, tipul persecutor-persecutat
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
interminabilele demonstrații, rezultatul meciului verbal arbitrat de marele public ar fi fost evident. În scris, în schimb, între Filosofia mizeriei a lui Proudhon și Mizeria filosofiei a lui Marx, polemica arbitrată de comunitatea filosofică nu s-a întors în avantajul simpaticului autodidact. Recitiți cărțile lor una după alta și veți aprecia singuri. Lăsînd gluma la o parte, Marx și Engels au înnegrit hîrtia la răscrucea a două epoci tehnice: epoca mașinilor de tip mecanic (ușurare a efortului pentru sistemul muscular uman
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de declanșarea vomei apare o senzație de greață intensă, asociată cu o reacție simpatică exteriorizată prin midriază, paloare, transpirație, tahicardie, accelerarea ritmului respirator și o reacție parasimpatică cu hipersalivație, lăcrimare, contracții antiperistaltice duodenale, gastrice și esofagiene și relaxarea sfincterelor esofagian inferior și superior. Reflexul de vomă începe cu câteva inspirații profunde după care respirația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
chemoreceptoare este o bandă de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
bucale este transmisă pe calea nervului lingual (ram al nervului trigemen) la ambii centri salivari. Centrii nervoși: centrul salivator superior se găsește în punte, iar centrul salivator inferior în bulb. Căile eferente de la centrii salivari la glandele salivare conțin fibre simpatice și parasimpatice. Eferențele parasimpatice pentru glanda parotidă: de la nucleul salivar inferior din bulb pleacă fibre eferente pe traseul nervului glosofaringian, la nivelul găurii jugulare se separă de nervul glosofaringian și pătrund în nervul Jacobson, apoi ajung în ganglionul otic unde
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
al lui Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului și coboară pe traiectul acestuia până în nervul coarda timpanului care, în apropiere de cavitatea bucală se unește cu nervul lingual. De aici, se distribuie la nivelul glandei submaxilare și sublinguale. Eferențele simpatice. Pentru toate glandele salivare fibrele eferente pornesc de la nivelul măduvei toracale (T1-T2; coarnele laterale), părăsesc rădăcinile anterioare, merg prin ramuri comunicante în ganglionul cervical superior unde fac sinapsă și de unde pornesc fibre postganglionare pentru parenchimul glandular pe traiectul adventicei carotidei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cu capacitatea duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
duodenului de a procesa chimul gastric și (2) de a preveni regurgitarea conținutului duodenal în stomac. Reglarea activității acestei joncțiuni se realizează nervos și umoral. Pilorul este bogat inervat atât de fibre vagale cât și de fibre nervoase simpatice. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină care acționează asupra receptorilor alfa-adrenergici care vor determina creșterea gradului de constricție a sfincterului. Fibrele vagale sunt atât excitatorii cât și inhibitorii a musculaturii netede pilorice. Fibrele vagale colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
bicarbonatul de sodiu care va alcaliniza sângele (așa se explică de ce după alimentație pH-ul sângelui circulant crește). Reglarea secreției gastrice Reglarea secreției de suc gastric se realizează prin mecanisme intricate neuro-umorale. Reglarea nervoasă este reprezentată de acțiunea directă a simpaticului asupra celulelor parietale și indirectă asupra celulelor antrale stimulând activitatea celulelor G de secreție a gastrinei. Reglarea umorală se realizează în principal de către gastrină și histamină. Legat de ingestia de alimente, reglarea secreției gastrice se realizează în trei faze: cefalică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dizolvate primare, care induc formarea bilei și substanțe dizolvate secundare (electroliți plasmatici, monozaharide, aminoacizi și acizi organici), care intră în lumenul canalicular ca răspuns la efectul osmotic determinat de soluțiile primare. Stimularea parasimpaticului crește secreția biliară primară, iar cea a simpaticului o inhibă. Secretina este hormonul principal care mărește secreția biliară. Excreția de colesterol și pigmenți biliari Bila reprezintă o cale excretorie esențială pentru o diversitate de substanțe care nu pot fi eliminate prin urină. In general, aceste substanțe sunt organice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în duoden. Evacuarea bilei este controlată prin mecanism nervos și umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce rezistența sfincterului Oddi). Bombezina intensifică și ea motilitatea veziculei biliare. Un alt hormon cu acțiune asupra veziculei biliare este polipeptidul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
declanșează secreția glandelor intestinale prin mecanisme reflexe locale. ”Centrii” acestor reflexe locale sunt plexurile intrinseci Meissner și Auerbach. Inervația vegetativă extrinsecă are o influență redusă asupra secreției; stimularea vagului are un efect excitator asupra secreției de suc intestinal, iar stimularea simpaticului inhibă secreția. b. Reglarea umorală Enterocrinina este un hormon care stimulează secreția de suc intestinal. Aceasta, eliberat la nivelul mucoasei duodenale în timpul digestiei, ajunge pe cale sanguină la intestin stimulând secreția glandelor Lieberkuhn. De asemeni și secretina stimulează secreția de suc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
care determină formarea fecalelor, care vor deveni din ce în ce mai solide pe măsură ce coboară în colon datorită absorbției apei. 5.1. Controlul motilității colice Plexurile intramurale controlează comportamentul contractil al colonului, iar nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează colonul. Motilitatea colonului proximal și distal crește reflex după
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
nervii autonomi extrinseci modulează această funcție. Vagul stimulează activitatea colică, iar simpaticul o inhibă. Distensia unei porțiuni din colon determină relaxarea reflexă a unei alte părți din colon. Acest reflex se numește reflexul colo-colic și este determinat parțial de fibrele simpatice care inervează colonul. Motilitatea colonului proximal și distal crește reflex după pătrunderea alimentelor în stomac; reflexul gastro-colic. 5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cortical dau naștere senzației de necesitate de defecație. Fibrele parasimpaticului sacrat conduc și comenzile efectoare care declanșează unde peristaltice în colonul descendent, sigmoid și rect, având drept rezultat împingerea fecalelor spre anus. Sfincterul anal intern se contractă sub influența impulsurilor simpatice, pe când cele parasimpatice exercită un efect relaxant. Controlul asupra sfincterului anal extern se exercită prin intermediul nervilor rusinoși. Distensia rectului determină relaxarea sfincterului anal intern, deplasarea materiilor fecale spre anus și contracția instantanee a sfincterului anal extern care oprește defecația. Prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și angiotensină II. Plexurile nervoase sunt responsabile de toate tipurile de mișcări de la nivel intestinal. Intestinul primește o inervație extrinsecă dublă: de la sistemul nervos autonom, cu activitate parasimpatică colinergică care determină o activitate crescută a mușchiului neted intestinal și activitate simpatică noradrenergică are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
are efecte inverse asupra mușchiului neted intestinal, dar produce contracția sfincteriană. Fibrele preganglionare parasimpatice trimit aproximativ 2000 de aferențe vagale precum și alte eferențe prin nervii sacrați. In general, ele fac sinapsă cu neuronii colinergici din plexurile mienteric și submucos. Fibrele simpatice sunt postganglionare; multe din ele se termină pe neuronii postganglionari colinergici, unde inhibă secreția de acetilcolină (fig. 17). 7. Hormonii gastro-intestinali Hormonii gastro-intestinali au un rol deosebit în reglarea secreției și motilității gastro intestinale și se împart în două categorii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mică decât presiunea venoasă portală, deci există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul neted vascular). Inervația simpatică provine din plexul hepatic pentru artera hepatică și din nervii splahnici pentru ramurile intrahepatice ale venei porte. Circulația în porțiunile periferice ale ficatului este lentă (sludge) și numai o porțiune din organ este perfuzată activ. Când presiunea venoasă sistemică crește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
principiul lui Fick) sau prin metoda diluției indicatorului. Se numește index cardiac raportul dintre debitul cardiac și suprafața corporală (sau masa corporală). In mod evident debitul cardiac este determinat de factorii care influențează frecvența cardiacă (mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
debitul sistolic, sunt independente. In realitate frecvența cardiacă are o influență asupra volumului sistolic, după cum urmează. In condiții de pacemaker artificial debitul cardiac are valori maxime pentru frecvențe între 100 și 150 bătăi pe minut, iar în condiții de stimulare simpatică maximul de debit se înregistrează la frecvențe de 120170/min. In ambele cazuri debitul cardiac înregistrează o scădere la frecvențe mai mari, deoarece scurtarea diastolei ajunge să afecteze umplerea ventriculară, cu scăderea consecutivă a debitului sistolic. In cazul stimulării simpatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]