5,963 matches
-
de antropologie vizuală, aproximativ două sute de ilustrații susținând demersul științific. După decenii de tabuizare a subiectului, lucrarea a declanșat o dezbatere vie. Microromanele parabolice din Cutia cu bătrâni (1995) continuă firesc lucrările științifice ale lui O., transpunând în ficțiune problematica sinuciderii din eseistica lui Camus (Comisionarul) sau reconstituind misterul unor individualități prin colajul baroc al amintirilor și viziunilor trezite de colecția mateină de obiecte stranii (Arhivarul). Ele trădează o anumită ariditate livrescă, dar și ușurința asociativă și familiaritatea cu simbolul, proprii
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
legi cauzale dacă nu este validă și teoretic, prin asocierea unei explicații a procesului de producere. În lipsa acesteia, ea poate rămâne o simplă curiozitate. Să ne gândim la corelația descoperită de Émile Durkheim (1960): în perioadele de avânt economic, numărul sinuciderilor crește. O asemenea relație, surprinzătoare pentru bunul-simț, ar fi părut un efect straniu și accidental al cine știe cărei combinații de factori, dacă sociologul francez nu i-ar fi asociat o teorie care explică mecanismul producerii sale. Dezvoltarea economică duce la o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ar fi asociat o teorie care explică mecanismul producerii sale. Dezvoltarea economică duce la o creștere mult mai rapidă a nivelului de aspirații și deci la o creștere a decalajului dintre aspirații și posibilități, iar acesta explică creșterea numărului de sinucideri. Riscul de a fi corect din rațiuni false. Pentru a ilustra acest risc alexplicației cauzale voi utiliza două exemple oferite de Morris Rosenberg (1968). În secolul trecut, în unele comunități americane, circula ideea că a purta la gât o punguliță
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
forță explicativă. Pentru a ilustra capcanele în care poate cădea formularea neglijentă de enunțuri cauzale, să recurgem la analiza unui exemplu. Jack Gibbs (1972) oferă următoarea formulare de lege cauzală ce pare suficient de solid susținută empiric și teoretic: „Rata sinuciderilor variază direct în raport cu gradul de urbanizare a unei țări”. Dacă analizăm însă mai atent această formulare, îi putem descoperi un defect fundamental. Astfel, ne-am putea întreba dacă este exclus un proces de urbanizare care să evite tendințele de dezintegrare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
îi putem descoperi un defect fundamental. Astfel, ne-am putea întreba dacă este exclus un proces de urbanizare care să evite tendințele de dezintegrare, alienare, anomie și care, în consecință, să nu mai fie însoțit de o creștere a ratei sinuciderilor. După cum se poate observa, obiecția scoate în evidență că nu urbanizarea prin ea însăși este generatoare a unei rate înalte a sinuciderilor, ci procesele haotice, dezintegratoare, alienante ce au însoțit procesele de urbanizare de până acum. În consecință, o formulare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de dezintegrare, alienare, anomie și care, în consecință, să nu mai fie însoțit de o creștere a ratei sinuciderilor. După cum se poate observa, obiecția scoate în evidență că nu urbanizarea prin ea însăși este generatoare a unei rate înalte a sinuciderilor, ci procesele haotice, dezintegratoare, alienante ce au însoțit procesele de urbanizare de până acum. În consecință, o formulare mai generală și mai corectă a legii ar suna în următorul fel: „Orice proces de creștere rapidă și care este caracterizat de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai generală și mai corectă a legii ar suna în următorul fel: „Orice proces de creștere rapidă și care este caracterizat de dezorganizare și dezagregare a vechilor forme comunitare, de descompunere a mecanismelor integrative, va genera o rată ridicată a sinuciderilor”. În această formulare, nu „gradul de urbanizare” este cauza, ci „procesul rapid de creștere (schimbare) caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. O asemenea lege poate explica de ce urbanizarea este însoțită într-un context social de o creștere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formulare, nu „gradul de urbanizare” este cauza, ci „procesul rapid de creștere (schimbare) caracterizat printr-un grad scăzut de organizare și integrare”. O asemenea lege poate explica de ce urbanizarea este însoțită într-un context social de o creștere a ratei sinuciderilor, pe când în altul, în care ea ar fi realizată într-o manieră mai organizată, dezvoltându-se mecanisme integrative eficace, acest lucru nu ar mai fi valabil. Același tip de critică se poate formula și în legătură cu legea productivitate/ stratificare. Ne putem
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt formulate mai întâi teoretic, ca entități abstracte, și apoi operaționalizate printr-un sistem de indicatori empirici. Cazul discutat mai înainte este o ilustrare clară a acestei idei. În experiență pot exista, la un moment dat, fapte de genul „rata sinuciderilor” și „grad de urbanizare”, aflate într-o relație empirică semnificativă. Între ele nu există însă, după cum am văzut, o relație cauzală simplă, formulabilă ca lege. Pentru a ajunge la lege, dincolo de entitatea „urbanizare”, trebuie căutată o nouă entitate, „proces rapid
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
un altul. În cele mai multe cazuri însă, operaționalizarea variabilelor structurale abstracte se face în mod direct, prin intermediul variabilelor contextuale care acționează cauzal asupra lor. Émile Durkheim (1960) ne oferă un exemplar celebru de asemenea tip de operaționalizare. În analiza sa a sinuciderilor, el introduce ca variabilă cauzală abstractă anomia. În teoria durkheimiană, anomia este un concept teoretic, neasociat cu un set de proceduri de identificare empirice. Dacă nu putem măsuraanomia în mod direct și complet, putem să determinăm indirect variația acesteia. Analizând
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
copii este mai anomică decât situația de căsătorit cu copii. În analizele cauzale empirice, sociologul francez nu utilizează anomia cu o entitate cauzală, ci variabilele contextuale citate mai sus făcând ipoteze asupra circuitelor prin care ele afectează variabila de explicat (sinuciderile). Prin ea însăși, religia protestantă nu are nici o influență directă asupra ratei sinuciderilor. Comunitatea protestantă, așa cum se prezenta ea în Europa în timpul lui Durkheim, era caracterizată printr-un grad mai ridicat de anomie decât comunitatea catolică și, din acest motiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
empirice, sociologul francez nu utilizează anomia cu o entitate cauzală, ci variabilele contextuale citate mai sus făcând ipoteze asupra circuitelor prin care ele afectează variabila de explicat (sinuciderile). Prin ea însăși, religia protestantă nu are nici o influență directă asupra ratei sinuciderilor. Comunitatea protestantă, așa cum se prezenta ea în Europa în timpul lui Durkheim, era caracterizată printr-un grad mai ridicat de anomie decât comunitatea catolică și, din acest motiv, era asociată cu o rată mai ridicată a sinuciderilor. Aceasta nu înseamnă că
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
influență directă asupra ratei sinuciderilor. Comunitatea protestantă, așa cum se prezenta ea în Europa în timpul lui Durkheim, era caracterizată printr-un grad mai ridicat de anomie decât comunitatea catolică și, din acest motiv, era asociată cu o rată mai ridicată a sinuciderilor. Aceasta nu înseamnă că oriunde și oricând protestantismul ar avea o asemenea influență. Analiza lui Durkheim nu poate fi infirmată dacă se demonstrează că protestanții din SUA, în momentul de față, nu prezintă o rată a sinuciderilor mai ridicată decât
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai ridicată a sinuciderilor. Aceasta nu înseamnă că oriunde și oricând protestantismul ar avea o asemenea influență. Analiza lui Durkheim nu poate fi infirmată dacă se demonstrează că protestanții din SUA, în momentul de față, nu prezintă o rată a sinuciderilor mai ridicată decât catolicii. Cum putem operaționaliza „nivelul de aspirații”? În multe teorii sociologice, acesta intervine ca o variabilă cauzală abstractă importantă. Direct, este extrem de dificil să se identifice empiric nivelul de aspirații. Indirect, prin intermediul unor variabile contextuale care produc
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Lohr, „Amazoana”, DMN, 1925, 6689; Lovinescu, Scrieri, II, 129-132, IV, 404-405; Romulus Dianu, [Natalia Negru], RP, 1928, 3276, 1929, 3309, 3314, 3316, 3322, 3324; Constantin Virgil Gheorghiu, Tecucel, cătunul poeților, RML, 1939, 2; Constantin Virgil Gheorghiu, 25 de ani de la sinuciderea lui Dimitrie Anghel, RML, 1939, 33; G. Ursu, Tecuciul literar, Bârlad, 1943, 129-134; Corespondență, îngr. și pref. Horia Oprescu, București, 1969; Ciopraga, Lit. rom., 214-215; Micu, Început, 238; Cioculescu, Itinerar, I, 154-157, II, 258-262; Ion Iliescu, Natalia Negru despre St
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
de pădure (1982). Focosul conține și o mărturisire privind începuturile literare ale autorului. Afectat de cruntul handicap, dar îmbărbătat de lectura cărții Așa s-a călit oțelul a lui N.A. Ostrovski, N. va găsi în scris terapia și arma împotriva sinuciderii. Personajele din volumul de debut, construite antitetic, simplist, sunt oameni săraci, cinstiți și oropsiți, victime ale oprimării celor avuți (primari, boieri, plutonieri grosolani, perceptori cinici sau preoți hrăpăreți). Mai interesante sunt câteva povești și legende dobrogene. Încadrate în viața cotidiană
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
invalidante, manifestându-se ca sindrom primar sau co-morbid al altor tulburări pe axa I sau axa II așa cum sunt definite de DSM-IV TR. Studiile descriu o prevalență asupra vieții de 11% pentru bărbați, 22% pentru femei, cu un deces prin sinucidere la 2,2% dintre pacienți. Depresia este o boală cronică și recidivantă. Sunt descrise 20% cazuri cu evoluție cronică (mai mult de doi ani), 50% recăderi după doi ani și 85% pe întreaga durată a vieții, cu o medie de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
pacienții spitalizați. O tulburarea de personalitate diagnosticată din două este de tip „de limită”. Acest diagnostic este de trei ori mai frecvent la femei decât la bărbați. TPEL este asociată cu, în medie, alte trei diagnostice. Procentul de mortalitate prin sinucidere la persoanele suferind de TPEL este de 10%, adică de cincizeci de ori mai ridicat decât la populația generală. Conceptualizarea tulburării de personalitate de limită Abordată dintr-o perspectivă biopsihosocială, TPEL ar constitui rezultatul unei interacțiuni problematice dintre un copil
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
biologică Abandon paternal Abuzuri sexuale din partea tatălui vitreg Antecedente istorice Toxicodependență Prostituție 12 tentative de suicid cu spitalizări consecutive Singurătate, vid, plictiseală Amenințare cu ruptură Antecedente imediate Puternice stări emoționale Dorințe suicidare Nevoie imperioasă de a se automutila Amenințări cu sinuciderea Tentative de suicid Comportamente problemă Automutilări Dificultăți privind controlul furiei Consecințe asupra mediului Consecințe asupra subiectului Relații afective perturbate Cicatrice datorate automutilărilor Respingeri-abandonuri ale relațiilor Devalorizare Atenție specifică acordată Doamnei B. Intăriri ale temerilor legate de abandon de către anturajul său
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
casă a morților”, vizitată de un poștaș, Petran, care înlesnește împlinirea unei justiții imanente, dar departe de a coincide cu justiția umană sau socială. Petran provoacă adevărul, face ca doamna Rujinski să destăinuie o crimă, dar nu împiedică alta și sinuciderea vinovatei, astfel încât el urmează să ispășească, cu adevărat, pedeapsa pentru toate crimele. Sfârșitul ambiguu ilustrează o teză preeminentă la N., aceea a nevinovăției vinovate, frecventă în literatura cu substrat politic din anii ’70 și chiar de mai târziu. Căutarea adevărului
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
Incestul din București și Misterele Ocnelor Mari, publicate în „Depeșa”, 1901). Calibrate după rețete la modă, ele mizează pe afecte puternice care dau, una-două, în plânset ori se congestionează subit în răcnete sfâșietoare. Trama e pigmentată cu incesturi, violuri, leșinuri, sinucideri, cum și cu potriveli neverosimile și stridente lovituri de teatru. Personajele se supun aceluiași canon, fiind în tabăra negativilor - lași, infami, scelerați („cu ochii injectați”, cu un râs „răutăcios și bolnav”), iar în cea a inocenților - făpturi vulnerabile (ftizica, orfana
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
Statele Unite” (Phillips, 1983, 560). Cercetările realizate de David P. Philips Între 1974 și 1982 privind violența media și omuciderile din Statele Unite au reliefat câteva concluzii, credem noi, foarte importante. O dată ce cazurile de omucidere erau făcute publice pe canalele de televiziune, sinuciderile aveau să crească. Pe de altă parte, publicitatea făcută poveștilor ce-i aveau În prim-plan pe sinucigași, mărea rata sinuciderilor. Lucrul cel mai interesant, În acest caz, era că acestă creștere a sinuciderilor se găsea cel mai mult În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au reliefat câteva concluzii, credem noi, foarte importante. O dată ce cazurile de omucidere erau făcute publice pe canalele de televiziune, sinuciderile aveau să crească. Pe de altă parte, publicitatea făcută poveștilor ce-i aveau În prim-plan pe sinucigași, mărea rata sinuciderilor. Lucrul cel mai interesant, În acest caz, era că acestă creștere a sinuciderilor se găsea cel mai mult În zonele sau zona geografică unde era făcută În prealabil ,,publicitate” poveștilor suicidale (Philips, 1983, 560). Totodată, ,,numărul accidentelor În care a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
făcute publice pe canalele de televiziune, sinuciderile aveau să crească. Pe de altă parte, publicitatea făcută poveștilor ce-i aveau În prim-plan pe sinucigași, mărea rata sinuciderilor. Lucrul cel mai interesant, În acest caz, era că acestă creștere a sinuciderilor se găsea cel mai mult În zonele sau zona geografică unde era făcută În prealabil ,,publicitate” poveștilor suicidale (Philips, 1983, 560). Totodată, ,,numărul accidentelor În care a fost implicată doar câte o mașină crește mai mult decât al celorlalte tipuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
publicitate” poveștilor suicidale (Philips, 1983, 560). Totodată, ,,numărul accidentelor În care a fost implicată doar câte o mașină crește mai mult decât al celorlalte tipuri. Șoferul din astfel de accidente se aseamănă foarte mult cu persoana descrisă În cazul de sinucidere, În timp ce pasagerii nu sunt. Din punct de vedere statistic, aceste rezultate sunt semnificative și persistă, dacă se ține cont de fluctuațiile sezoniere, weekend-uri, vacanțe etc.” (Philips, 1983, 560). George Comstock (1977, apud Phillips, 1983, 561) a pus În evidență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]