2,094 matches
-
și după aceea - mai pe urmă să fim în stare a socoti, gândi, prejudeca și discursirui sau cuvânta.” Dimitrie Țichindeal 9. „Celor ce multe lumânări la citeala cărților topesc, ochii trupului la vedere se tâmpesc, iar acelora ce niciodată pe slove au căutat, măcar cu vederea ochilor mai ascuțită s-a păzit, însă neștiința în întunerecul și în tartarul necunoștinței i-a vârât.” Dimitrie Cantemir 10. „Nu este alta și mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbava
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
o filozofică amărăciune, cartea este o făgăduință, o bucurie, o călători prin suflete, gânduri și frumuseți.” Tudor Arghezi 364. „Tot omul se naște cu cartea lui în sân... Nu o lasă necitită, căci se întunecă lumea și nu poți cunoaște slova. Cauți cartea altuia, și a ta îți rămâne străină. Răsfoiește-o la timp, înainte ca limba ei să tacă și să o uiți.” Tudor Arghezi 365. „Ar fi bine să cumperi cărți dacă ai putea cumpăra și timpul pentru a
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
în haos Ziditorul să-l închege, Cu tot ce-a avut pe sine în milenii, vii, să poarte Și le-a fost primit în sânu-i când s-au scufundat în moarte, Cartea care-n tot cuprinsu-i n-are nici o slovă scrisă, Și sub ochii tuturora de milenii stă deschisă, Are mii de mii de pagini, neputând a le socoate, Toate cântărind cât una, una cântărind cât toate... Nu s-a fost născut din pântec nici un muritor să știe Câte-n
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
nostru profund", ca să preluăm vorba poetului, intră în miraculoasă rezonanță cu sufletul cărții de sub ochii noștri? Există, fără îndoială, o contaminare cărturărească, apoi acele influențe greu de stăvilit. Lăsăm imaginația să zboare în timp ce degetele pipăie cu ardoarea hârtia așternută cu slove vechi. Fascinantă este țesătura cuvintelor dintr-o carte înnegrită de vreme. Răsfoiesc cu emoție "Psaltirea pre versuri tocmită" de mitropolitul luminat al Moldovei Dosoftei și parcă la zicerea poeziei lui aerul devine gros ca mierea, unduirile vocale premerg valurile ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la lavra cea mare ridicată lângă apa Nemțișorului, spre a se întâlni întru binecuvântată împărtășire de spirit, mai întâi ieșeni cu nemțeni și apoi români cu români, nu e decât un singur sens, acela al orașului-cetate Iași, semn scris cu slove înflăcărate pe marea cupolă a neamului nostru. (Constantin DRAM) Să nu uităm că Iașul reprezintă și Cetatea cărților. Zilele faste în sensul latin al cuvântului sunt mai ales cele în care apar cărțile și sunt lansate în diversele spații admirabile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
peste mări să pornești Icoană să-ți fie Costic-a lui Toma, țăranul rămas în Cernești ! Iar dacă vreodată vei strînge lumina din rîuri cu scule drăcești Să știi că acolo veghează la toate un fiu de țăran din Cernești! Și slova din carte sorbită cu patimi ca aurul pe care-l privești, E sufletul gliei prin fiul lui Toma, țăranul român din Cernești! ... Mai spune Carpate, mai spune Bahlui, izvorul de carte și lumină să-l spui! Răspunde Bahluiul: Nu-i
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
produselor anexă. Mihai s-a interesat de modul de fabricație, de mașinile folosite, de condițiile de igienă. La plecare, personalul fabricii a făcut o călduroasă manifestare de simpatie lui Mihai. Vineri, 7iulie. Presa din țară comentează un articol al ziarului „Slovo Polskie” din Lvov despre educația voievodului Mihai. Sâmbătă, 8 iulie. Mihai a vizitat Uzina de Gaz și Electricitate de la Filaret. Noaptea, Mihai și Carol s-au îmbarcat în trenul regal în gara Cotroceni. Duminică dimineața, trenul a plecat spre Curtea de Argeș
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fost sfințită la 8 noiembrie 1781, finalizarea lucrărilor (mai ales cele legate de Înzestrarea cu icoane și obiecte de cult) petrecându-se probabil pe la 1802. Ctitorii au dotat biserica cu cele de trebuință, cărți bisericești, În paginile cărora se păstrează slovele iubitorilor de Dumnezeu, icoane, veșminte și odoare bisericești. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au simțit nevoia să se Închine lui Dumnezeu și să-i aducă Jertfe În locuri anume alese În acest scop, de obicei locuri Înalte care să
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
familiei Râșcanu, care . În volumul de față Încercăm să creionăm destinul membrilor familiei Râșcanu, vorbitori de limbă greacă, care s-a Împletit cu cel al locuitorilor din satul Frenciugi. Pe lângă grija de cele necesare sufletului, Râșcăneștii au oferit suportul Învățării slovelor În tinda bisericii sau pe lângă conacul boieresc situat În preajmă. Micuța biserică din Frenciugi a rezistat vremurilor, asigurând spațiul pentru rugăciune și exprimarea evlaviei ortodoxe. Instaurarea regimului comunist nu a afectat evoluția vieții bisericești rurale, perpetuată din vremurile imemorabile În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
română descrește și îmbătrânește. O librărie care importa cărți din România a dispărut forțată de schimbările fundamentale impuse de internet. Deci cărțile bune se procura cu greu, tirajele sunt și așa destul de reduse, dar interesul rămâne aprins celor care iubesc slova românească. De multe ori discutăm în presa electronică viitorul cărților. Vor dispare ele în lumina erei digitale pe care o traversăm? Am scris un articol publicat recent de revista Maximum de la noi, în el citam o discuție cu șeful editurii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Bucevschi, de personalități ca Ieraclie Porumbescu, Dim. Petrino, Vasile Bumbac, preotul Constantin Morariu, T. Robescu (dr. Gh. Popovici), Constantin Berariu, Sextil Pușcariu, Ion I. Nistor, Nicu Dracea, Mihai Teliman, Em. Grigorovitze, Ion Grămadă, Vasile Gherman ș.a., cu mână harnică și slovă trudnică, ei au făcut ca Bucovina istorică, beletristică și ziaristică, a culturii în general, să continue ceea ce a însemnat, întotdeauna, dragostea de neam și limba strămoșească. Cum sutelor de ani de supușenie li s-au adăugat în 1940, după Dictatul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aici trimiteau exemplare de schimb în Basarabia...” Nr. 37 din Bucovina, cu 8 pagini, dedică una personalității profesorului Vasile Gherasim, colaborator al Junimii literare, „ pogorît la numi 39 de ani în pământul cimitirului de la Horecea”; altă pagină intitulată „Duh și slovă” în proză (Un român de frunte - Bogdan Petriceicu Hașdeu - de Ștefan Movileanu și recenzia revistei FătFrumos a profesorului Leca Morariu, de C. Loghin) și versuri (Istorie de Vasile Bradu și Ileană de serg. T.R. B. Bocșa), articole de istorie și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bisericii răsăritului, alcătuit cu ajutorul lui Dumnezeu, după mâna lui Damaschin de un iubitor de această știință, nu pe un an, o sută sau o mie de ani, ci de la început și până la sfârșitul lumii, numai iubitul cititor să știe ce slovă a Păscăliei slujește pe anul acela ce vra să caute.” Calendarele au apărut timp de 10 ani (1811-1820) după care au încetat 21 de ani. * La 16 aprilie 2004, în România s-a sărbătorit Ziua Presei, „când se presupune că
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
14, Cernăuți. Apare sub direcția dlui prof. univ. Leca Morariu. Prin 10 ani de apariție, această revistă a tras pe ogorul folclorului nostru și pe cel al literaturii bucovinene brazde de o mult grăitoare seriozitate, care vor rămâne pentru semănătorii slovei creatoare pildă de sănătoasă îndrumare intelectuală. (Din Voința Școalei, 10 noiembrie 1935) Pavilionul II de la Spitalul Suceava, adăpost al lui Făt-Frumos, An.1/1926 - An IV -1929. (Din FătFrumos nr.12/1935 Golgota revistei FătFrumos a făcut ca în anii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și de dimineață, Soarele nu se arată. Toată te ascunzi în ceață, Când eu plec îngândurată!... Însă pân' ce vremea - drumul Și-a schimba - și prin poiene Șior împrăștia parfumul Toporași și sânziene. Până când ca o regină, Cuceri-vei iarăși slova, Și vor crește în lumină, Putna, Câmpul lung, Suceava... Cântecele din cea țară, Toate, toate ți se 'nchină; Pentru cântec nu-s hotare, Bucovină, Bucovină! ... Poezia mi-a adus pe ecranul minții întâlnirea din 1959 evocată de C.D. Zeletin în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
întrevadă că autorul, cu ceva mai mult control, ar putea da lucrări bune. Dl. G. Rotică publică o poezie, îngrijit scrisă: „Scrisoarea dușmanilor” care însă ar fi câștigat mult prin eliminarea unor versuri ca: „Eu văd cu scârbă scrisul: sunt slove de la fiara ce puii își așteaptă cu prada de la noi Că inima dușmană nu-i inimă de om!” Mai mult ne oprim asupra poemului „In memoriam... lui Petre Liciu”, datorit domnului George Voievidca care mai publică în acest număr versuri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
utecistul nostru Stalin zice Cînd a pornit la muncă-nflăcărat Stalin șoptește omul liber" etc. Se pare, chiar pietrele, caloriferul, vrabia din cer șoptesc și urlă: Stalin. La fel, Maria Banuș sau tovarășul Beniuc, sau Marcel Breslașu care cîntă: "Cu slove roși de flacără și lavă: Slavă lui STALIN, dragoste și slavă!" Remarcați, sper, bogăția și ingeniozitatea rimelor. Nici Nina Cassian acum dizidentă în SUA nu se lasă mai prejos: "Stalin, țara te slăvește Marele tău nume Strălucește neînvins Soare peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
N.I. Pintilie, Sentința ("E timpul meu/ să iscălesc apelul.../ Condeiul/ Îl simt armă/ Armă-l vor toți cei ce-or ști dintr-însul să pornească/ spre ucigași/ un glonț ucigător") de Șt. Cazimir, Scrisoare poporului brav coreean ("Fii vultur, tu slovă și sboară departe,/ Fii iute la sbor ca scînteia,/ Iar aripa-ți tare prin zări să te poarte./ Din sufletu-mi limpede du astă carte/ Poporului brav din Coreea...") de Andi Andrieș, Jos mîinile de pe Coreea! ("Coreea vrea pace, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
puțoi?// Le-am dat învățături, ca să ne fie/ În slujbă, de folos și devotați./ Să ție fiecare de-o moșie/ Fiindu-ne-n provincii și-n București argați.// O teapă nouă și nebănuită,/ Așa-numiții scriitori,/ Se și ivi în slova tipărită,/ Numindu-ne dușmani și-asupritori.// Dobrescu-Argeș, Arion, Vlahuță, Kogălniceanu și-alte haimanale,/ Au și-nceput țăranii să-i asmută/ Alăturea de unul pe nume Caragiale". La sfîrșitul lui 1957, redacția de la "Iașul literar" propune U.S., cu argumente, schimbarea denumirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
între victime și călăi. De cîteva zile a luat ființă un Institut de studiere a Holocaustului subordonat Ministerului Culturii și Cultelor. Pe cînd un Institut de studiere a Comunismului de același rang?! (Convorbiri literare, iulie-august 2005) LITERATURA ORIZONTALĂ sau PROSTITUȚIA SLOVEI La mijlocul acestei luni a plecat pentru totdeauna dintre noi, în lumea celor drepți, Emil Iordache (16 dec. 1954 11 oct. 2005), șeful Catedrei de Slavistică a Universității ieșene, critic și istoric literar, profesor și valoros traducător al marii literaturi ruse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Boris Pasternak și Lucian Blaga), îl vom transcrie pe cel preluat din poetul român și pentru a explicita suplimentar titlul ales: "Politica creației a devenit o politică de exterminare a muzelor, și, în timp ce casele de prostituție au fost desființate, prostituția slovei înflorește ca niciodată". Ca primă sursă bibliografică utilizată de Emil Iordache va fi Bibliografia literaturii române 1948-1960, tipărită de Biblioteca Academiei Republicii Populare Române, în 1965, sub egida Academiei. Masiva lucrare îl are coordonator pe Tudor Vianu. O tăcere, poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
VIRGIL IERUNCA, O CONȘTIINȚĂ CRITICĂ A EXILULUI / 65 DIN VREMEA PROLETCULTISMULUI ÎN FLOARE / 81 DESPRE UN PROCES CARE N-A MAI AVUT LOC / 92 TRAGEDIA PITEȘTI / 103 UN CONGRES AL SCRIITORILOR / 112 VICTIME ȘI EROI / 143 LITERATURA ORIZONTALĂ sau PROSTITUȚIA SLOVEI / 175 FERICIRILE MONAHULUI DE LA ROHIA / 185 VICTIME ȘI CĂLĂI / 206 O CONDAMNARE ÎNDELUNG AȘTEPTATĂ / 229 VIEȚI CONTROLATE / 240 VIEȚI ÎNCĂTUȘATE (O ISTORIE CARE ÎNCĂ NU SE ÎNVAȚĂ LA ȘCOALĂ) / 263 TORTURA CEA DE TOATE ZILELE / 307 De același autor : Pornind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tot mai bune. M.V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc=”București” data =”4/III.1974”> Dragă Eugen Dimitriu, Am citit cu multă durere În suflet știrea despre moș Jorjâcă. În toamna trecută i-am văzut pentru ultima oară slova lui păstrată ca În tinerețe. Amintirea mea, Însă, merge mai departe când, copil de 6-8 ani, Îl vedeam În casă la bunica mea - sora lui Elena Manoliu, veșnic vesel și cu vioara gata pentru cântare. Ai și mata fotografiile orchestrei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
sfârșit, suflete trudite! Ibrăileanu, Stere, Topîrceanu, Pătrășcanu..." La a șaptezecea aniversare a rapsodului, G. Călinescu rostea la Academie un elogiu vibrant: "Te vor cunoaște peste veacuri omul de la munte, cel de lângă ape și cel de la câmpie (...). Rugina nu va roade slova ta. Vei pluti peste Styx." Îndată după decesul clasicului (19 octombrie 1961), un panegiric călinescian, la fel de patetic: "A murit Sadoveanu este cum ai spune: au murit Carpații, a secat Pontul Euxin. Nimeni nu te crede, fiindcă nu-i de crezut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în stare de ruină o frumoasă clădire care slujea de han și de ospătărie vizitatorilor mănăstirii (mutfac) cu două etaje. Biserica goală, cu zugrăveli fără valoare. Mormântul în formă de sicriu cimentat. Hogea citește dintr-un coran minunat tipărit cu slove fine paianjeni fini cu chenare aurite și enluminuri grațioase. Primește bani, cu o deosebită dexteritate. Bulgarii au pretins, acù câtăva vreme, că în mormântul acela ar fi un sfânt Atanasie și au vrut să puie mâna pe mormântul făcător de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]