2,424 matches
-
plecarea la biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul în patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun în sân; duminică, după întoarcerea de la biserică, mirii sunt trași în casă cu un șervet petrecut pe după gât. . Al doilea text oferă indicații în legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, în deceniile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
biserică, se joacă din nou bradul; flăcăul care a jucat bradul ia o turtă și o frânge pe un șervet, aduce un pahar de vin și aruncă turta și vinul în patru zări; tot acum, ginerele dăruiește ceva soacrei, iar soacra ceva mirelui; aceste daruri se pun în sân; duminică, după întoarcerea de la biserică, mirii sunt trași în casă cu un șervet petrecut pe după gât. . Al doilea text oferă indicații în legătură cu obiceiul bradului din ceremonialul de nuntă, în deceniile 3-4 ale
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zile o dată la 4 ani (an bisect). Vârsta ei poate fi: 4 x 9 = 36 (ani) Răspuns: data nașterii: 29 februarie; Vârsta: 36 de ani Clasa a IV-a Câte scaune pot ocupa la un spectacol de teatru mama mamei, soacra tatei, bunica, mama, tata și eu? Mama mamei, socra tatei cât și bunica reprezintă una și aceeași persoană. Știind acest lucru este ușor să descoprim câte scaune sunt necesare. 1 scaun - bunica; 1 scaun - mama; 1 scaun - tata; 1 scaun
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bordea Felicia () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92819]
-
se desfășoară în sferele internă și internațională. Tendința de dominare - în particular - este o componentă a tuturor formelor de asociere umană, de la familie, trecând prin frății și asociații profesionale, organizații politice locale, până la stat. La nivel familial, conflictul tipic dintre soacră și noră este, în esența sa, o luptă pentru putere, apărarea unei puteri instituite în fața tentativei de a impune una nouă. Așa se prefigurează rivalitatea internațională dintre politicile statu-quo și cele imperialiste. Cluburile mondene, frățiile, facultățile și organizațiile profesionale sunt
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
internă și în cea internațională. Tendința de dominare - în particular - este un element constituent al tuturor formelor de asociere umană, de la familie, trecând prin frății și asociații profesionale, organizații politice locale, și până la stat. La nivel familial, conflictul tipic dintre soacră și noră este, în esența sa, o luptă pentru putere, apărarea unei puteri instituite în fața tentativei de a impune una nouă. Astfel se prefigurează rivalitatea internațională dintre politicile statu-quo și cele imperialiste. Cluburile mondene sociale, frățiile, facultățile și organizațiile profesionale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un infinit orgoliu matern. Urmând simetria unei narațiuni tradiționale, Kae devine nora lui Otsugi, fiind pețită de aceasta pentru fiul ei, Seishū, pe atunci student la medicină în Kyoto. De aici se dezvoltă traiectoria dramatică a relațiilor dintre noră și soacră, proverbial catastrofale, atent orchestrate într-o perspectivă narativă voit minimalistă, culminând într-o încleștare psihologică feroce a celor două protagoniste. În replici măsurate, aparent curtenitoare și pline de considerație, mustesc gelozia unei mame ce-și divinizează fiul și angoasa unei
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
îți va fi atât de vitregă și vă v-a desparte pentru veșnicie tocmai în momentul când mai mult ca oricând, având în vedere vârsta, aveați nevoie unul de altul. Când am primit scrisoarea eram singur. Lorica era la mama soacră care are 92 de ani și de trei ani este paralizată și o hrănesc fetele cu lingurița. Când a venit acasă i-am întins scrisoarea și nu a mai putut scoate o vorbă. Amintindu-mi de tovarășa ta de viață
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
capu' acela, capul locului, eu mai ieșeam, mai beam... noroc, bă, nea Tița, noroc, bă, Palică! interogație constatativă: Nicu Tița a fost și el la fasole? Olela, auzi! Olela lu' Gauș, făcea diarie pă gură dacă vorbea! reproș, vineam la soacră-mea, că mai beam, mai aia!... ștafeta sonoră la femei, s-a avut bine! s-au avut bine, o pereche, eu cu evocări, avea nuci, se ducea la pîrîu, avea socru-meu șî maica a bătrînă, îi da lu' Firică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
clădiri, poiana, sub tufe dorm țigani, pungi și hîrtii, iarba verde, bivolița, caprele înaintea vacilor, cirezarul se prăpăstuiește pe drum, întoarcerea în sat, cămașa suflecată pe burtă, fîntîna cumpănă la ghizduri de piatră, smocuri, peretele verde pădurea, doi copii și soacra, ori mama, judecă tu, Nelu totdeauna te dă la urmă! eu, ce să mușc din mustața tunsă scurt, n-am reușit să sap la erbicidat! tulai mă, da' mare mălai ești! fixația feminină, livezi și pomi în piese izolate, tufișuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
supraviețuirii pe trenul azil de noapte fără somn, bărbatul cade din picioare, capul pe brațe, bara de protecție în geam, treci pe locul meu! metodă superioară altruismul de la Verești, confesiv cu muncitoarea din Pașcani, mărunțică, dar neamul nostru e mare, soacră-mea! cea-suri, breee-lo-cu-rlu-mi-noase! în picioare papuci, ăsta e ultimul vagon, așa de repede am ajuns la capăt? uitați-vă! mersi nu, nu e nevoie! viraj complet cu melodie, întîmplările din capul rîmei încolțite de polițist, ea ori sora ei, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
personalul Adjud Pașcani, perorația bătrînei cînd să se ridice, stau într-un picior, dorm pe calorifer cu capul peste genunchi, ce apă este pe acolo, pe lîngă București? în condiții de luciditate poate să curgă orice, femeia la ieșire, dacă soacră-mea știa să numere banii! trimitea bani! personalul Suceava Pașcani îl repeți murmurat, polițiștii civili pe noua intrare, unde mergi, hodorog? nicăieri, dorm în gară! ieși afară, nu poți să dormi în gară! mi-am ridicat stîngul pe calorifer, rezist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cuvinte dus este cu ele, tu iar cu caloriferul, tot talpa stîngă pe elemenți, cocostîrcul, fruntea pe ciment, femeia odată om! prima femeie, a murit la 49 de ani, făcea o curățenie! îmi pare rău! era curată, fotografii, asta-i soacră-mea, asta-i nepoată-mea! soacră-mea-i moartă, stai cu fotografia în mînă și ochii întorși pe dos, a fost bună, curată! persist să-ți spun doamnă, cum ești tu în halat vișiniu, plecați în Spania, nu mai sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
iar cu caloriferul, tot talpa stîngă pe elemenți, cocostîrcul, fruntea pe ciment, femeia odată om! prima femeie, a murit la 49 de ani, făcea o curățenie! îmi pare rău! era curată, fotografii, asta-i soacră-mea, asta-i nepoată-mea! soacră-mea-i moartă, stai cu fotografia în mînă și ochii întorși pe dos, a fost bună, curată! persist să-ți spun doamnă, cum ești tu în halat vișiniu, plecați în Spania, nu mai sînt copii buni cum erau odată! să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
entomologie, știi cîți pocăiți o venit! o trecut pe acolo, pe la Sînion prin pîrîu, azi-dimineață cîinele i-o rupt o oaie, ai tăi lătrau de acolo, de la ocol? "Piscine și saune" albastrul din cadă vărsat spre stradă, cînd te vede soacră-ta! DRDP Cluj. Ora 11,45, în personalul Cluj-Napoca Bistrița, în gara Cluj, moartea în viu, cine mai crește un asemenea cîine? "Iancule mare, Iancule tare!" megafon, Clujul industrial ruina peste calea ferată, pantof "Clujana" tabla ruginită, fetiș pe cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
țîganii?! vezi să nu vii cu vreo țîgancă! că eu am oroare de ei, să mă ierte Dumnezeu! și s-au dus la țîgani, în Frîncești, rudarii, niște fete frumoase, de zîci că mori! cu copilu' în brațe șî cu soacră-sa țîganca după ea! ca să mă necăjească, păi mamă, ei nu sînt oameni? ție ți-ar place curtea plină de borîți? păi lor nu le place, le place munca țîganilor? comuna unde predomină ungurii șî țîganii, le fură recoltele! s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
expresie celebră, indicele de confort termic! linia 12 IRMES, "Bere Trei Stejari", " Nu aștepta o nouă invenție! Agită Orangina"! turlele subțiri, troleibuz second-hand. Ora 15,38, în personalul Sibiu Vințu de Jos Tîrgu Mureș, în gara Sibiu, eu am pe soacră-mea, de 15 ani îi bolnavă, de la 70 de ani mi s-o îmbolnăvit, Parkinson are soacră-mea, da' dac-am fost bolnavă ea m-o grijit, ea mi-o făcut ceai, ea mi-o făcut pită! ea m-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Agită Orangina"! turlele subțiri, troleibuz second-hand. Ora 15,38, în personalul Sibiu Vințu de Jos Tîrgu Mureș, în gara Sibiu, eu am pe soacră-mea, de 15 ani îi bolnavă, de la 70 de ani mi s-o îmbolnăvit, Parkinson are soacră-mea, da' dac-am fost bolnavă ea m-o grijit, ea mi-o făcut ceai, ea mi-o făcut pită! ea m-o grijit, nu soțu', da' să știți că un băiat nu țîne la mamă ca o fată, țîn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
făcut ceai, ea mi-o făcut pită! ea m-o grijit, nu soțu', da' să știți că un băiat nu țîne la mamă ca o fată, țîn cît îs mici, să țîn tot după mamă, da' soțu' ce țînea la soacră! da' acu să nu vadă femeie că nu mai poate! cîntă accentul ardelenesc, 300 de lei pensie, 34 ani de muncă, olane pe acoperiș curb, Cibinul troleibuzul 15, uleiu-i cel mai bun! în loc de talc, i-am dat pempărșii jos de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ale familiilor respective. În urma măritișului, o fată renunța practic la familia ei și intra în aceea a soțului. Condițiile de trai și obligațiile de familie tradiționale aproape identice provocau multe fricțiuni. Era recunoscut faptul că relațiile dintre tinerele soții și soacrele lor constituiau o dificultate majoră în aceste căsnicii. Legăturile strînse dintre familii și indivizi se manifestau și prin intermediul altor instituții, în primul rînd prin cea a nașilor de botez. Cea mai mare parte a copiilor din Balcani erau încredințați la
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în practica agricolă, am mai ieșit în vreo două permisii, și ea tremura panicată: "Ce să fac? Trebuie să merg la Sibiu". "Vin și eu cu tine, nu te las singură". "Păi, cui lăsăm fetița?" Am organizat cu dădaca, cu soacra mea, cu o nepoată sau o vară de-a ei și am plecat la Sibiu, la începutul lui decembrie și am stat vreo 4 zile. Ne-am cazat la Hotel "Continental", care are vederea către fundacul Lili Paneth, unde era
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Gheorghe (a participat la mișcarea legionară); Grămadă Ilie (fost cadru didactic la Facultatea de Teologie, cu antecedente politice); Boicu Leonid (cu soră rămasă ilegal în Elveția); Dobrinescu Florin (socrul cu fratele acestuia s-au stabilit legal în RFG); Benditer Janeta (soacra și doi cumnați plecați în Israel); Solcanu Ion ("tatăl a fost exclus din partid în 1957 în urma unei condamnări pentru neglijență în serviciu"); Doboș Aurel (socrul, decedat în 1972, a participat la mișcarea legionară); Buzatu Gheorghe (nu este membru de
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
meu a fost colonel în armată, o mare personalitate a timpului său. A fost șef de Stat Major al Regimentului din Iași, din Copou, Comandant al Centrului Militar Iași, și a avut și unele funcții importante în Ministerul Apărării Naționale. Soacra mea, Elena Mitrofan a fost un om cu suflet de aur. Soția mea este biolog. După absolvire a lucrat o perioadă ca cercetător la Întreprinderea de Antibiotice din Iași. S-a transferat apoi la Laboratorul zonal de Conservare și Restaurare
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
cam despre ce-i vorba și și-a schimbat stilul de muncă. Natașa nu era rea de scîrbă și se străduia să învețe figuri noi. N-o mai lungim degeaba! După un an de zile, rezultatul a fost zero barat. Soacra băiatului, ca orice soacră, rîdea și glumea adică: Ei, Natașa, poate trebuie să schimbi cocoșul... Dorel ar fi pocnit-o peste bot, dar... se gîndea la fata lui. Natașa însă a făcut ochii mari cît cepele. Totuși, se opune încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vorba și și-a schimbat stilul de muncă. Natașa nu era rea de scîrbă și se străduia să învețe figuri noi. N-o mai lungim degeaba! După un an de zile, rezultatul a fost zero barat. Soacra băiatului, ca orice soacră, rîdea și glumea adică: Ei, Natașa, poate trebuie să schimbi cocoșul... Dorel ar fi pocnit-o peste bot, dar... se gîndea la fata lui. Natașa însă a făcut ochii mari cît cepele. Totuși, se opune încă ideilor năstrușnice ale mamei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înșela niciodată! Ei, dragul mamei, ori iei o găleată de apă din Prut, ori torni una, tot aia este. Natașa a înțeles repede, dar Dorel încearcă să înțeleagă ce-a vrut să spună scorpia. Scorpia, așa o botezase Dorel pe soacră după chestia cu cocoșul. Dorel își ura soacra începînd din clipa aceea. Ce sfaturi idioate să-i dea fetei sale! La un pahar cu tata socru, Dorel începe timid: Tată, ce prostii spune mama soacră? Dar ce spune? Că... să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]