1,992 matches
-
apune în secolul XXI, este chiar o (dez)ordine creată de istoricii, de filosofii și de politicienii moderni. Dacă privim în trecut, la parteneriatul istorie-politică, vom înțelege că această "ordine" face parte din aparatul doctrinar și ideologic al diverselor facțiuni social-politice. Istoria a fost și este instrumentalizată, în scopuri politice, iar lobby-urile internaționale au o miză puternică în acest sens. Istoria, ca disciplină modernă, a fost ceea ce nu putea fi politica în mod direct: persuasiunea (asupra civililor), legitimitatea (unui regim
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
A mai vorbi de "politici ale reprezentării" după Holocaust și Gulag este o modalitate inconștientă de a reveni la aceeași criminalitate intelectualo-politică. Mesajul lui Lucien Febvre, din 1948, rămâne, în ciuda trecerii timpului, unul de profundă actualitate, rămas neîmplinit pe plan social-politic: "A salva onoarea acestei Europe înseamnă să muncești din greu pentru progresul acestei civilizații; înseamnă a-i dărui ce-i mai bun prin multiple schimburi intelectuale; înseamnă a spori patrimoniul intelectului și al spiritului; înseamnă a aduce mugurii capitalului cunoașterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Press, Middletown, Connecticut,1983 Jenkins, K., Refiguring History: New Thoughts on an Old Discipline, Routledge, Londra/New York, 2003. Koselleck, R., Conceptul de istorie, Editura Universității Al. I. Cuza, Iași, 2005. Koselleck, R., Conceptele și istoriile lor: Semantica și pragmatica limbajului social-politic, Art, București, 2009. LaCapra, D., History, Politics, and the Novel, Cornell University Press, Ithaca/Londra, 1987. LaCapra, D., Soundings in Critical Theory, Cornell University Press, Ithaca/Londra, 1989. Lorenz, K., Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate, Humanitas, București, 2006
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
p. 144. 112 Idem, Biopolitică și medicină socială, Cluj, 2003, p. 83. 113 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 233. 114 Ibidem, p. 264. 115 Idem, Securitate..., op. cit., p. 277. 116 R. Koselleck, Conceptele și istoriile lor: Semantica și pragmatica limbajului social-politic, Art, București, 2009. p. 283. 117 M. Foucault, Securitate, teritoriu, populație: Cursuri rostite la Collège de France, Idea, Cluj-Napoca, 2009, pp. 261-266. 118 Ibidem, p. 240. 119 Ibidem, p. 245. 120 Idem, Puterea psihiatrică, Idea & Art Design Print, Cluj-Napoca, 2006
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Christian Contras, iar secretar responsabil de redacție - Ciprian Moga. De la numărul 46/1991 Liviu Mân devine director, Alin Fumurescu redactor-șef, secretariatul de redacție fiind asigurat de Dan Pârcălab și Ovidiu Popa. Membrii redacției, în mare parte semnatari ai paginilor social-politice întitulate „Nu”, cuprinse în publicația studențeasca „Napoca universitară” (1974-1989), înțeleg să se delimiteze prin articolul-program Destul modelelor sovietice! de activitatea lor anterioară, afirmând tranșant: „Din momentul apariției acestui număr, revista « Nu» se declară o publicație liberă, care nu va accepta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
de trecere de la starea patriarhală, percepută duios - nostalgic, dar fără regrete, la aceea a unei capitale europene moderne. Începându-și narațiunea cu o descriere detaliată a vechiului București, așa cum l-a cunoscut la sosirea sa aici, B. înregistrează principalele evenimente social-politice care au marcat perioada: guvernarea liberală din 1876-1888, în răstimpul căreia s-au pus bazele unor instituții necesare modernizării țării, proclamarea independenței și Războiul de Independență din 1877-1878, proclamarea regatului în 1881, viața parlamentară, cu luminile și umbrele ei, alternanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
la nicio transmisiune forțată de proprietate, se mărginește exclusiv la rolul de diriguitor al funcțiunii capitalului pentru a-l împiedica de a exercita un rol antisocial și distructiv. Necesitatea monopolului comerțului bancar Exproprierea din 1918-1923 a avut [...] motivarea unei necesități social-politice evidente și constrângătoare. Sau se aplica principiul, sau riscam convulsiuni sociale de o extremă gravitate. Este acesta cazul și pentru comerțul bancar în momentul de față? [...] să relevăm factorii mai puțin evidenți și primejdioși care impun și ei ezitarea: Amestecul
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ileana Sturdza și Cristian Scarlat, Editura All Educațional, București, 2001. Sebastian, Mihail, Jurnal 1935-1944, București, Editura Humanitas, 1996. Sturdza, Mihail, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Fronde, Alba Iulia-Paris, 1994. Lucrări generale Andrei, Vasilica, "Aspecte critice in gândirea social-politică neoliberală din România interbelică", în Revista de Filosofie, 1981, nr. 5, pp. 588-592. Alexandrescu, Ion, Bulei, Ion, Mamina, Ion, Scurtu, Ioan, Partidele politice din România, (1862-1994), Enciclopedie, Editura Mediaprint, Oradea, 1995. Arhire, Sorin, "Guvernul patriarhului Miron Cristea și politica lui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politique étrangère de neutralité. În seria ȘTIINȚE POLITICE au mai apărut (selectiv): Abordarea științei politice, Michel Hastings Capital social și valori democratice în România, Dragoș Dragoman Comparații și explicații în știința politică și în sociologie, Mattei Dogan Concepte și teorii social-politice, Eugen Huzum Constituția libertății, Friedrich A. Hayek Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino Democrația și alternativele ei, Christian Haerpfer, William Mishler, Richard Rose Deschidere și sens în gîndirea politică, Anton Carpinschi Despre
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1936, p. 3. 285 Ibidem. 286 Ibidem. 287 Idem, nr. 1504, 1 mai 1936, p. 1; 288 Ibidem. 289 Idem, nr. 1919, 2 decembrie 1937, p. 1. 290 Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
345 Idem, pp. 7, 8, 10, 11, 13; Ovidiu Buruiană, op. cit., p. 220. 346 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, pp. 17-20; Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 158. 347 Șerban Rădulescu Zoner, coordonator, Gheorghe Cliveti, Gheorghe Onișoru, Dumitru Șandru, Apostol Stan, Istoria Partidului Național Liberal, Editura All, București, 2000, p. 231; Mihail Manoilescu, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a.
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ahtiată după îmbogățire -, o societate, Harmonia, își propune să perfecționeze rasa umană, izbăvind-o de „mamiferism”. Afacerea absoarbe, din felurite surse, fonduri grase. Utopia lui Novatorius, nepotul Președintelui societății, este o bazaconie grotescă: omul să se nască „din icre”. Șarjă social-politică, după cum se vede, cam groasă și nu chiar plină de haz. Batjocura stângistă a dramaturgului relevă și limitele ingeniozității lui. SCRIERI: Pericolul Satanei, pref. A. C. Cuza, București, 1924; Măști, îngr. G. Pienescu, pref. Ileana Berlogea, București, 1973; Teatralitatea teatrului, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
ecologice au căpătat un statut oficial. Declarația adoptată la Conferința Națiunilor Unite de la Stocholm (iunie 1972Ă a recunoscut rolul esențial al ecologiei în asigurarea bunăstării populației umane. Problematica ecologică a pătruns astfel tot mai activ în aria preocupărilor economice și social-politice. La Conferința Națiunilor Unite pentru Mediul înconjurător și Dezvoltare (Rio de Jeneiro, iunie 1992Ă, de o deosebită anvergură și la care au participat reprezentanții a 125 de țări, s-a adoptat o declarație care conține principii referitoare la drepturile și
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ales focul de la un ibric de cafea - pentru a goli de solemnitate o acțiune și a o muta Într-un cod minor, batjocoritor. Amestecul dintre carnaval și contestație politică este relevat și de R. Schechner (1993) În analiza unor proteste social-politice precum cele din Piața Tiananmen din anul 1989, distrugerea Zidului Berlinului din același an, demonstrația Împotriva războiului din Vietnam din Washington, În anul 1970, mișcările studențești de la Paris din 1968. În primul caz, antropologul amintit subliniază existența figurilor alegorice (Statuia
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un gest al personajului, o particularitate a stilului, etc. activează spontan acea memorie culturală ce relaționează instantaneu textul citit de hipotextul caragialian astfel mereu reîmprospătat. Fără să nege adevărul sintagmei "Caragiale e cu noi"(Ștefan Cazimir) cu referire la actualitatea social-politică a comediilor și a Momentelor, cartea de față îi restrânge aplicabilitatea la spațiul literaturii, domeniul potrivit nu pentru festivismul cerut de trista comemorare a centenarului de la trecerea în neființă a scriitorului, ci pentru a marca aniversar Un veac de caragialism
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Anghel Demetriescu (prin câteva studii din 1896 și 1903), în "cel mai perfid dintre adversarii operei caragialene "35, Pompiliu Eliade, în G. Panu și în mulți alți comentatori care împărtășeau părerea că "dramaturgia lui Caragiale, atât de ancorată în realitatea social-politică a vremii, este condamnată la o moarte rapidă. Așadar, o operă fără posteritate, menită să fie receptată exclusiv de către contemporani"36. Dimpotrivă, în ciuda acestor previziuni, receptarea operei caragialiene a fost impusă publicului nu prin numeroase comentarii în note de subsol
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
surprinse ulterior pe o perioadă care poate fi divizată în două secțiuni corespunzătoare primei și respectiv celei de a doua jumătăți a secolului trecut. Demarcația propusă ține cont de mutațiile de structură și semnificație cauzate de schimbările radicale în profilul social-politic postbelic. Printre modificări, nu lipsite de importanță sunt cele care vizează literatura de factură comică. În esență, numărul și obiectivele modurilor comice au fost amalgamate și limitate la cel redat prin sintagma "satiră și umor", cu sensul de "text combativ
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
proletcultistă, s-a conjugat și cu pledoaria pentru preponderența unui comic "negru", absurd, ca substrat al comediilor și schițelor, așa cum vor demonstra în lucrări substanțiale B. Elvin, I. Constantinescu, Mircea Iorgulescu, dar și Valentin Silvestru, Al. Paleologu, Edgar Papu. Climatul social-politic de după cel de-al Doilea Război Mondial este responsabil însă de absolutizarea tezei privind virulența satirică din scrierile caragialiene, prin participarea unei pletore de interpreți mai mult sau mai puțin avizați, mult mai puțin obiectivi. O privire retrospectivă asupra bibliografiei
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
faci autocritica sau chiar băga la închisoare"25), ci și prin alte previziuni Caragiale poate să dejoace onorabilele manevre de asimilare a arsenalului său comic, în speță a satirei sale "necruțătoare" și de orientare combativă în direcția univocă a mediului social-politic din care descinde. O lectură mai atentă și mai suspicioasă a multor texte caragialiene ar fi putut provoca adesea motive de îngrijorare cu privire la calitatea maestrului de "premergător", de "mare aliat care merge alături de noi, împreună cu noi, spre socialism"26. Un
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din Temelia. Utopia organizației himerice din spațiul mental necartografiat al personajului nevrotic, este simultan o revoltă față de legile exteriorului, și o ducere la extrem a acelorași legi pentru a le demonstra absurditatea. Mai exact, dacă la prima vedere, în contextul social-politic circumscris ficțiunii înseși, conacul din Temelia pare o oază de libertate, cel puțin pentru motivul că, datorită unor particularități geografice respectivul loc nu a putut fi identificat și, deci, colectivizat, el este, de fapt, o reconstituire în miniatură a înseși
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o manieră mai mult sau mai puțin debitoare lui Caragiale, în unele lucrări din dramaturgia și proza interbelică, prefigurează prin anumite aspecte care țin de construcția lor aparte "noneroul" farsei tragice, regăsindu-se mai târziu resemnificate, în lumina noilor circumstanțe social-politice, la Ion Băieșu sau Teodor Mazilu, și chiar la prozatorii târgovișteni. Astfel, în variantă benignă, de "pușlama simpatică", a cărui pehlivănie se manifestă exclusiv în plan discursiv, prin recursul la calambururi și flori de spirit, tipul Mitică înveselește atmosfera unor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nu are nevoie să fie zeificat sau păstrat ca vestigiu într-un "muzeu" imaginar al literaturii noastre, pentru că își face permanent vizibilă prezența și viabilitatea. Nu ne referim aici la adevărul sloganului "Caragiale e cu noi" și nici la actualitatea social-politică a operei sale1, ci la vigoarea semințelor sale textuale, care au germinat și au străpuns câmpul literaturii pe o arie vastă, înflorind mereu. În acest sens, de "urmaș literar al lui Caragiale", termenul de "postcaragialian" trimite la cel de "caragialism
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sute de ani, impunându-le cu forța 1 Cf. N.Gavriliță, Mișcări religioase orientale, Editura Fundației AXIS,Iași, 2006, p.219. 2 Termenul de geopolitică a fost creat de suedezul Rudolf Kjellen În 1916, urmărind evoluția Primului Război Mondial. Geopolitica este doctrina social-politică și economică apărută la sfârșitul secolului al XIX lea și Începutul secolului al XX-lea, pe baza lucrărilor lui Fr. Ratzel care preluase unele teze ale determinismului geografic și ale antropogeografiei, completate și cu altele specifice neomalthusianismului, darwinismului social și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ale arhipelagului indonezian. În secolul al III Î.Hr. are loc al doilea val migrator neoindonezian, ce a contribuit la introducerea metalurgiei bronzului și fierului. Teritoriu insular locuit de milenii de numeroase populații tribale, atinge o formă superioară de organizare social-politică, abia la Începutul mileniului I d.Hr., sub influența celor două civilizații orientale chineză și indiană, prin constituirea de mici regate hinduise și budiste care se hărțuiau pentru supremație: Sriwijaya, Dharmawanga, Mataram (secolele VII-X) din Java. Teritoriul Întregului arhipelag a fost
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
creștin al Indiei și regiunii malaeze, o replică a ruinelor fortăreței din Malacca, rute maritime. Urmează secția de istorie modernă și contemporană axată pe constituirea națiunii, momente ale luptei Împotriva dominației coloniale engleze, germane, japoneze, dobândirea independenței, dezvoltarea economică și social-politică, sistemul de educație, formarea Federației Malaysiene, relațiile internaționale. În curtea interioară a muzeului se găsesc pavilioane ce adăpostesc secții destinate dansului și muzicii (variate și interesante instrumente muzicale), științelor naturii, 509 documente și machete privind colaborarea statelor membre În ASEAM
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]