3,508 matches
-
a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra receptorului? S-a observat că subiecții cu un nivel
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
pot fi comunicate prin cantitatea și/sau calitatea interacțiunilor profesor - elev, inclusiv prin folosirea recompenselor și a pedepselor pentru a orienta reușita elevului. Cercetările efectuate până în prezent au arătat că, de cele mai multe ori nivelul așteptărilor profesorului se referă la statutul socio-economic sau rasa elevilor și mai puțin la sexul acestora. De asemenea, s-a demonstrat că profesorul îi tratează diferit pe elevi, în funcție de experiențele pe care le are. Elevii percep aceste diferențe care le afectează încrederea în sine, motivația pentru învățare
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
anticoagulare orală la pacienții purtători de proteze valvulare metalice este reprezentată de antivitaminele K, cu toate inconvenientele acestora. 46.4. Concluzii Pacienții vârstnici sunt pacienți cu risc tromboembolic și hemoragic crescut, la care o serie de particularități fiziopatologice și aspecte socio-economice influențează major farmacoterapia. Dat fiind faptul că populația vârstnică este o populație fragilă, cu multiple comorbidități, subreprezentată în marile studii clinice, există o reticență în prescrierea tratamentului anticoagulant la această categorie de pacienți, legată în mare măsură de impactul psihologic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Minerva Murariu, Ana-Maria Vintilă, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91963_a_92458]
-
care se pronunță pe toate canalele în contra rădăcinilor religioase ale Occidentului și al altor civilizații; este de natura evidenței că atît publicul, cît și cărturarii afirmă prezența religiei în cultură. Prăbușirea sistemului comunist este un argument în favoarea slăbiciunii "oricărui exponent socio-economic utopic exclusiv secular". O sorginte asemănătoare are și sistemul capitalist-democratic. Șansele de reînnoire le aflăm în umanismul creștin, care trimite la rădăcinile spirituale ale Iluminismului, astăzi cu totul ignorate. Într-o epocă a modernizării accelerate, vedem multă speranță și progres
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Apariția formei estetice și atracția spre ea constituie deopotrivă o prezență constantă în istoria literară și culturală. La fel de permanentă e și ostilitatea față de ele: doar justificarea acestei ostilități variază de-a lungul secolelor, putînd fi de natură religioasă, filozofică, ideologică, socio-economică sau de alt fel. Aproape inevitabil, cei care studiază literatura sînt obligați să aleagă o tabără sau alta. Motivele pentru care sînt înclinat s-o aleg pe prima, și nu pe cea de-a doua, sînt următoarele: în primul rînd
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de porunceală..., ce apare în foaia conservatoare din 21 mai 1881, publicat astăzi cu modificări nesemnificative, ar fi cutremurător de actual, pe cît de trist în adevărul său, peren, după cum vom vedea, pe atît de exact prin diagnosticul pus contextului socio-economic contemporan, cu aceleași tare atunci și acum: Cînd epoca patriotismului de porunceală va dispărea în întunericul veacului, precum se cuvine să ne așteptăm, cînd ramura bătută de unde a ilustrului poet va prinde adînci rădăcini și la umbra ei s-o
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
abolire a economiei de piață și a proprietății private, de exemplu - se schimbă planul de analiză; se alunecă, mai degrabă, spre dimensiunea normativă decât spre cea empirică. În plan istorico-empiric, democrația liberală de masă este fondată pe păstrarea anumitor condiții socio-economice, în special a celor legate de proprietatea privată, care nu au fost niciodată combătute sau modificate și a căror transformare (abstract vorbind), în anumite situații (deloc imposibile), ar putea servi ca exemplu, în viitor, dacă ar apărea, vreodată, atari condiții
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sociali, relevanți politic, și ceilalți actori instituționali prezenți pe scena politică. Asemenea definiție se distinge de cele menționate anterior fie pentru că evidențiază, în principiu, aspectul genetic - nașterea și formarea unui regim democratic -, fie pentru că face trimitere, indirect, la anumite condiții socio-economice de baza. Ea (definiția) permite, în plus, înțelegerea mai aprofundată a unui aspect de fond pentru oricare regim democratic (prea des neglijat sau subestimat): democrația este un regim caracterizat de reguli și instituții care echilibrează realități diferite. Așa cum pune în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
este important a indica care sunt acești actori și dacă există un lider puternic și ("central") în regiune. Această dimensiune duce, deci, la distincția dintre diferite coaliții dominante, compuse de anumiți actori instituționali (birocrația, armata), politici (partide, sindicate) și/sau socio-economici (grupuri oligarhice ale proprietarilor de pământuri, grupuri de antreprenori, burghezia comercială); eventual, liderul se relaționează și cu alți actori. Cu privire la sprijinul ideologic, bazat pe convingerile regimului, nu este suficientă stabilirea gradului de ideologizare. Este indispensabil să fie înțelese valorile care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
aproape întotdeauna nule, formarea unui puternic partid de masă. Atunci când tentativa are succes și partidul obține un rol relativ autonom, se pătrunde în zona regimurilor armată-partid. Există o relație directă între instaurarea și consolidarea unui regim militar și complexitatea configurației socio-economice a țării, mai mult decât în cazul unui regim civil-militar. Dacă se iau în considerare anumite date socio-economice de bază ale țărilor africane guvernate în trecut de regimuri pretoriene, acestea sunt mai negative decât cele din țările guvernate de regimuri
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
relativ autonom, se pătrunde în zona regimurilor armată-partid. Există o relație directă între instaurarea și consolidarea unui regim militar și complexitatea configurației socio-economice a țării, mai mult decât în cazul unui regim civil-militar. Dacă se iau în considerare anumite date socio-economice de bază ale țărilor africane guvernate în trecut de regimuri pretoriene, acestea sunt mai negative decât cele din țările guvernate de regimuri civil-militare sau de alte tipuri de regim. Această ultimă observație permite a înțelege cum anume, mai ales în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
marii proprietari funciari sau aristrocrația, au un loc important. Pe de altă parte, ar fi greșit a concluziona, în grabă, că este vorba de regimuri tradiționale. De fapt, în astfel de regimuri, este deja în vigoare un proces de modernizare socio-economică, cu un început de industrializare, o considerabilă urbanizare, cu dezvoltarea învățământului și expansiunea claselor profesionale mijlocii. Frecvent, aceste regimuri s-au organizat în structuri în care erau deja apărute instituții democratico-liberale, dar în care nu era încă consolidat un sistem
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
coerciție, demobilizare și restructurare a grupurilor mai importante [ibidem, 74]. În termeni instituționali este vorba, deci, de regimuri care au un considerabil grad de structurare și inovare. Structuri corporative se pot găsi în diferite țări, chiar foarte diferite în ce privește contextul socio-economic. Principalele regimuri civil-militare apărute sunt regimurile birocratic-militare și corporative, exluse sau incluse. În ceea ce privește un al treilea model, statul "birocratic-autoritar" (O'Donnell), a fost subliniată suprapunerea pe modelul corporativ (în privința domeniului de aplicare). În centrul acestor regimuri au existat adesea mișcări
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
O'Donnell), a fost subliniată suprapunerea pe modelul corporativ (în privința domeniului de aplicare). În centrul acestor regimuri au existat adesea mișcări populiste. Mai exact, și mai ales în America Latină, populismul este încadrat în domeniul fenomenelor cu rol în profunda transformare socio-economică. În esență este vorba de traducerea politică a procesului enorm de mobilizare a populației care, înainte, erau inactive politic. Dacă principala bază socială a populismului este constituită de masele urbane, de imigranți recenți, în alte regimuri se pot găsi (asociate
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
model în parte, diferitele regimuri sunt unite (mai ales) de rolul conducător al partidului unic sau hegemonic, care poate astfel să conviețuiască cu alte partide mici, fără a exista o competiție efectivă. Diferențele stau în origini, în contextele culturale și socio-economice și în ideologiile-mentalități care inspiră și conduc actiunea guvernanților și fundamentează formele de legitimare a acestor regimuri. Primul model este cel al regimului naționalist de mobilizare, născut din lupta pentru independență națională condusă de o elită locală, cel mai adesea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
a politicilor publice [Schulz, 1979; Asmeron, 1985]. Al doilea model de regim mobilizat se găsește în arii geografice și perioade istorice complet diferite: Europa orientală și Asia după al Doilea Război Mondial. Este regimul comunist de mobilizare. Într-un context socio-economic adesea foarte dezvoltat, în centrul coaliției dominante stă un partid unic, cu o articulație structurală foarte profundă și o considerabilă capacitate de control al societății. Acest aspect a făcut să se vorbească de "statul-partid" și să indice suprapunerea care se
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
instaureze și să consolideze un regim care a preluat, pe de o parte, propriile tradiții și, pe de altă parte, moștenirea colonizării. În al doilea model, aceeași ideologie este afirmată în țări deja independente, uneori dezvoltate din punct de vedere socio-economic, alteori ieșite dintr-o experiență totalitară. Modelul abia tratat poate fi o "umbrelă" pentru multe cazuri, diferite între ele prin numeroase aspecte. De exemplu, Uniunea Sovietică din anii șaizeci și după [Barghoorn, 1972; Skilling și Griffiths, 1971; Hough și Fainsod
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
carismatic, legat îndeaproape de un partid cu tendințe totalitare, articulat, structural diferit de cel preexistent instaurării regimului, devenit protagonistul principal al procesului instaurativ. În fazele succesive de consolidare, structurile regimului și partidul totalitar tind să se "autonomizeze" față de alte grupuri socio-economice care le sprijină și care, în bună măsură, le-au asigurat succesul în timpul instaurării. Aceste grupuri sunt reprezentate de instituții tradiționale, ca, de exemplu: monarhia, armata, biserica (în poziție ambiguă, de cooperare-conflict), de grupuri sociale diverse, printre care proprietarii de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
În al doilea rând, trebuie analizată starea regimului democratic înainte de perioada identificată ca fiind critică. De cât timp a fost instaurată democrația? A avut loc o oarecare consolidare? În al treilea rând, pe o perioadă medie și lungă, profunde transformări socio-economice, o criză economică, temporară sau mai îndelungată, fie chiar o simplă dificultate recurentă în a rezolva probleme subtanțiale, considerate de anumiți actori ca fiind extrem de importante, se pot materializa în mobilizarea politică (la nivelul maselor), apărând modificări în atitutidinile și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
constituie coaliția dominantă, partidul poate acționa în direcția unor interese politice sectoriale care generează conflicte și dificultăți în cadrul coaliției. În analiza perioadei instaurării și a primei faze a consolidării nu s-a ținut cont de posibilii actori aflați la baza socio-economică: importanța, consistența și rolul lor variază de la un regim la altul și se pot determina doar prin analiza fracțiunilor prezente, într-un moment determinat, în sistemul politic. Acest punct este, prin urmare, neglijat, în mod deliberat (ne vom întoarce la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
această coaliție. A doua ipoteză: aceste modificări pot duce la ieșirea din coaliție a unor actori care au devenit adversari (pasivi sau activi) ai regimului sau la tensiuni interne, conflicte și probleme de adaptare ale sistemului. Ipoteza a treia: transformările socio-economice pot oferi mai multe resurse și influență coercitivă unor jucători noi, excluși din coaliția dominantă, care s-ar putea mobiliza împotriva regimului. Comparativ cu principalele transformari socio-economice și cu consecințele de la nivelul coaliției dominante și al structurilor politice, ruptura sau
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
tensiuni interne, conflicte și probleme de adaptare ale sistemului. Ipoteza a treia: transformările socio-economice pot oferi mai multe resurse și influență coercitivă unor jucători noi, excluși din coaliția dominantă, care s-ar putea mobiliza împotriva regimului. Comparativ cu principalele transformari socio-economice și cu consecințele de la nivelul coaliției dominante și al structurilor politice, ruptura sau erodarea treptată, progresivă, a coaliției dominante, poate fi cauzată de cel puțin patru factori. Primul factor se referă la diviziuni în cadrul forțelor armate cauzate de lupte individuale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
soluție" autoritară, se manifestă împotriva unor partide "cheie", fiind însoțită de o propagandă continuă în acest sens. Aceeași lecție, învățată până la prăbușirea regimului democratic anterior, contribuie la moderarea forțelor politice reînnoite. În sfârșit, alți factori (cum ar fi profundele transformări socio-economice fac ca sistemul de partide și raportul de putere între diferitele partide să fie diferite. Influența și importanța regimului nedemocratic anterior sunt evidente. O primă situație se referă la trecerea de la oligarhia competitivă la democrație: este vorba de experiența primei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
instaurarea democratică și problemele de fond cu care noul sistem se poate întâlni. Cauzele cele mai frecvente ale fenomenului sunt: înfrângerea militară (uneori asociată unor eșecuri economice dezastruoase) intervenția externă a unei țări străine (care impune instituțiile democratice), profunde transformări socio-economice (care, pe termen lung, modifică fundamental baza socială a regimului autoritar), divizarea coaliției dominante care sprijină regimul ca urmare a unor dezacorduri privitoare la politica economică ce urmează să fie pusă în aplicare (sau chiar imposibilitatea de a ajunge la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Mondial; alianța NATO și, apoi, în anii '50. Comunitatea Europeană au determinat, printre altele, forme de cooperare și integrare, înainte necunoscute, ce au determinat realizarea unui fel de "plasă de siguranță" pentru toate democrațiile europene. În al doilea rând, structurile socio-economice din Europa de Vest s-au schimbat profund în anii '20 și '30 și după al Doilea Război Mondial, fie ca reacție la război în sine, fie în termeni de dezvoltare capitalistă. Este de ajuns să privim la indicatorii tradiționali de alfabetizare
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]