2,175 matches
-
trupul răposatului robului Dumnezeu Vasili .icu din ...”". Crucile sunt parțial acoperite de mușchi și au inscripțiile parțial șterse de vreme. este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică”, în cununi de bârne orizontale, rostuite. Ea are un soclu de piatră scund. Edificiul are un acoperiș înalt, din șindrilă bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are plan dreptunghiular, cu absida altarului poligonală și decroșată (elemente tipice la bisericile de
Biserica de lemn din Adâncata () [Corola-website/Science/317011_a_318340]
-
însemnat pe o tabacheră: "Călătorule, du-te și spune spartanilor ca am murit aici, precum ordonase legile lor". Monumentul din cartierul Bartolomeu cinstește pentru posterioritate memoria militarilor, în mare parte necunoscuți, căzuți în acest loc. Un vultur așezat pe un soclu de piatră simbolizează eroismul celor căzuți. La 7 iulie 1921, în cadrul unei ceremonii închinate eroilor, a fost dezvelit monumentul, iar corul Banatului, dirijat de Ion Vidu, a intonat muzică militară și patriotică. Pe o inscripție se poate citi: Patria recunoscătoare
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
inițiativă și bustul este comandat sculptorului ardelean Corneliu Medrea. În 1929 Ministerul Artelor aviza organizarea solemnității de dezvelire a bustului, la care participă Virgiliu Ștefan Iosif, poetul Ion Minulescu, autorul bustului precum și mulți brașoveni. Bustul poetului este așezat pe un soclu de trahit de Deva. Pe soclu este montat un basorelief cu trei planuri: la stânga bunica cu fusul, în centru muza inspiratoare Euterpe, iar la dreapta un tablou ce simbolizează eroismul trupelor române în Bătălia de la Mărășești. Ideea dezvelirii unui bust
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
ardelean Corneliu Medrea. În 1929 Ministerul Artelor aviza organizarea solemnității de dezvelire a bustului, la care participă Virgiliu Ștefan Iosif, poetul Ion Minulescu, autorul bustului precum și mulți brașoveni. Bustul poetului este așezat pe un soclu de trahit de Deva. Pe soclu este montat un basorelief cu trei planuri: la stânga bunica cu fusul, în centru muza inspiratoare Euterpe, iar la dreapta un tablou ce simbolizează eroismul trupelor române în Bătălia de la Mărășești. Ideea dezvelirii unui bust al lui Cincinat Pavelescu la Brașov
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
Brașov în 1992 și reînhumat în curtea Bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului. Statuia lui Andrei Șaguna este o operă în bronz a sculptorului Nicolae Daicu. Deși este o operă realizată în anul 1998, statuia a fost montată pe un soclu construit în fața clădirii Colegiului Național Andrei Șaguna, fiind dezvelită oficial în anul 2004, până în acel moment fiind amplasată în holul principal al liceului. Rezistența anticomunistă din Brașov și împrejurimile sale, una dintre cele mai puternice în perioada 1948-1989 a impus
Monumentele Brașovului () [Corola-website/Science/317025_a_318354]
-
străpuns de oculi și de ferestre duble. Nișe terminate în arce rotunde încadrau cele două etaje pe toată înălțimea lor, ferestrele erau duble și triple, precum și rozetele de la primul și al doilea etaj. Fațadele erau evidențiate prin muluri orizontale deasupra soclului, precum și între parter și primul etaj. Clădirea avea deasupra sa muluri crenelate. Fațadele erau împărțite pe verticală de pilaștri care reflectau organizarea interioară a spațiului. Fiecare pilastru era terminat printr-un turn decorat cu arcade oarbe în plin cintru și
Templul din Cernăuți () [Corola-website/Science/317033_a_318362]
-
mai veche construcție din piatră cu plan trilobat din Moldova, datând din secolul al XIV-lea. Dimensiunile bisericii sunt modeste în comparație cu cele ale unei ctitorii domnești tipice: lungimea - 16,5 m; lățimea - 11 m; grosimea zidului - 1,1 m; înălțimea soclului - 40 cm. În exterior, biserica este decorată cu discuri ceramice policrome, flori cruciforme și cărămizi. Decorul cu discuri va căpăta o mare dezvoltare în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, fiind prezent la Biserică Sf. Nicolae din Bălinești, biserica Mănăstirii Neamț
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
o parte a serviciilor Ministerelor Ecologiei, Energiei, a Dezvoltării Durabile și a Amenajării Teritoriului (MEEDDAT) precum și Fundația Internațională a Drepturilor Omului. Începând cu 2009, Institutul de Economie Știintifică și Gestiune (IÉSEG) și-a instalat campusul parizian în localuri situate în soclul Grande Arche. O parte a acestor localuri va fi ocupată de o secție a Facultății Libere de Drept a Institutului Catolic.
Grande Arche () [Corola-website/Science/317066_a_318395]
-
Abia în anul 1937 Parohia Mitocași a fost reînființată cu denumirea de Parohia Mitoc-Adâncata, paroh fiind numit preotul Victor Fădur. este construită din bârne de stejar, cioplite cu barda și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, lipsit de turle și fără rupere în pantă, care se racordează cu învelitoarea pridvorului. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției, cu pronaosul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
din bronz, având colțurile teșite. Pe o latură a bustului este incizată următoarea inscripție: ""F(ecit) c(um) I(usso) Th. Khoen"", a cărei traducere în limba română este: ""A făcut cu poruncă Th. Khoen"". Bustul este așezat pe un soclu dreptunghiular de piatră, având în față două trepte de piatră ce se retrag succesiv. La baza superioară a soclului este andosată o abacă, realizată tot în două trepte. Pe soclu este amplasată o placă de marmură neagră încastrată într-o
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
usso) Th. Khoen"", a cărei traducere în limba română este: ""A făcut cu poruncă Th. Khoen"". Bustul este așezat pe un soclu dreptunghiular de piatră, având în față două trepte de piatră ce se retrag succesiv. La baza superioară a soclului este andosată o abacă, realizată tot în două trepte. Pe soclu este amplasată o placă de marmură neagră încastrată într-o placă metalică aurie. Pe placa de marmură sunt inscripționate cu litere aurii următoarele: ""Friedrich Schiller (1759-1805)"".
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
făcut cu poruncă Th. Khoen"". Bustul este așezat pe un soclu dreptunghiular de piatră, având în față două trepte de piatră ce se retrag succesiv. La baza superioară a soclului este andosată o abacă, realizată tot în două trepte. Pe soclu este amplasată o placă de marmură neagră încastrată într-o placă metalică aurie. Pe placa de marmură sunt inscripționate cu litere aurii următoarele: ""Friedrich Schiller (1759-1805)"".
Bustul lui Friedrich Schiller din Sibiu () [Corola-website/Science/317096_a_318425]
-
console pe care se sprijină două coloane circulare cu capiteluri în stil corintic care susțin un un fronton de formă triunghiulară, a cărui cornișă profilată este decorată cu o friză din elemente florale. Statueta Sf. Ursula este așezată pe un soclu de tip baroc, sub care se află un ecuson albastru cu inscripția ""Ursula"". Capul sfintei este încununat de o coroană, fiind înconjurat de o aură. Ea este îmbrăcată cu o rochie albă peste care se află o pelerină de culoare
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
25 de ani. Se intenționează crearea unui muzeu local în spațiul bisericii de lemn. Biserica de lemn din Forăști este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică” și acoperită cu șindrilă bătută în „solzi”. Ea are un soclu de piatră înalt. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside pentagonale (atât cele laterale
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
poarta de intrare, se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un etaj. Biserica de lemn din Dărmănești este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
formă pătrată, iar al doilea etaj are formă octogonală. Acoperișul turnului-clopotniță are trei streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Ea are un soclu de piatră cu înălțime de 0,50 metri. Pereții din bârne au fost placați pe exterior cu scânduri vopsite în culoarea albastră, iar ulterior au fost tencuiți. Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
s-ar pomeni în biserică iar calfă am fostu”". Anul 1780 este considerat în alte lucrări ca an al refacerii bisericii. este construită din bârne de stejar, cioplite în muchii, îmbinate în sistemul „cheotoare cu dublu zăvor”. Ea are un soclu de piatră de carieră, pe care se sprijină două tălpi masive de stejar. Edificiul este înconjurat pe exterior de un brâu de lemn în formă de torsadă. Acoperișul este din draniță, bătută în „solzi”, cu o ușoară rupere în pantă
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
când a fost curățată pictura în tempera, a fost vopsit exteriorul bisericii, iar pereții au fost îmbrăcați cu scânduri, precum și în 1976, când s-a curățat din nou pictura, s-au vopsit din nou pereții exteriori și s-a reparat soclul cu praf de piatră bucerdată. Începând din 1990 preot paroh a fost Constantin Rotaru, venit prin transfer de la Parohia „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Reuseni. Între anii 1998-2008, el a coordonat ample lucrări de restaurare (refacere și consolidare) a
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
ostașilor români morți în cel de-al Doilea Război Mondial, precum și un turn clopotniță la care a fost atașat un praznicar. Biserica de lemn din Iacobești este construită în totalitate din bârne de brad masiv. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului, absidele laterale și pronaosul poligonale și
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
fiica preotului paroh Orlando Divisevici. Biserica de lemn din Călinești-Enache este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „cheotori”. Pereții din bârne sunt placați în interior și în exterior cu scânduri vopsite în culoarea albă. Ea are un soclu de piatră înălțat pentru protejarea tălpilor, din cauza faptului că terenul pe care s-a construit biserica este ușor denivelat. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Acoperișul este în pante repezi și cu o ușoară frângere
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
un turn clopotniță pe latura de sud, în dreptul intrării in pronaos. Parterul turnului este un pridvor deschis. Fațadele sunt din piatră brută și cărămidă aparentă, acoperite ulterior cu un strat de tencuială parțial pictat, care a căzut în decursul timpului. Soclul este din blocuri de piatră cioplită de dimensiuni mari. În registrul superior, biserica este înconjurată de două rânduri de ocnițe suprapuse, două de sus corespunzând la una de jos. De asemenea, construcția prezintă sub streașină și o friză de discuri
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
tabloul votiv. Ferestrele din pronaos sunt mai mari decât celelalte și sunt ornamentate cu două rozete în stil gotic, pe când cele din naos și altar sunt dreptunghiulare, cu baghete subțiri încrucișate. Influența gotică se resimte în modul de tratare a soclului, a ancadramentelor, ca și la nervurile bolților pridvorului. Elementul care evidențiază biserica este turnul clopotniță de plan pătrat, mai înalt decât corpul bisericii, atașat la partea sudică a pronaosului. El a fost adăugat mai târziu la corpul bisericii, acest lucru
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
se află înmormântați preotul George Piotrovschi, ziaristul și scriitorul siretean Mihai Teliman (1863-1902), ambii profesori de la Liceul „Lațcu Vodă” din Siret, ș.a. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă. Deasupra naosului se înalță o turla octogonala, de dimesiuni considerabile
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
bisericii au fost desfăcute, marcate și inventariate. Ele au fost analizate din punct de vedere al stării de conservare, unele dintre ele fiind tratate cu substanțe conservante, după care au fost consolidate. S-a construit apoi o fundație și un soclu de piatră care să susțină ansamblul construcției. Tălpile și grinzile deteriorate au fost înlocuite. Ancadramentele ușii de intrare și a celor patru ferestre au fost readuse la forma și dimensiunile inițiale, fragmentele existente fiind plombate cu materialul lemnos recuperat din
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
naos cu pereții longitudinali au apărut crăpături de circa 2-3 cm. Dumitru Agachi a sugerat ca restaurarea să se facă cu îndepărtarea adaosurilor care au înstrăinat construcția de modelul originar, îndepărtarea trotuarului din beton supralărgit și de grosime mare, degajarea soclului din piatră de tencuiala cu mortar de ciment și aplicarea de tratamente de protecție hidrofugă și antiseptică a lemnului. Biserica de lemn de la Mănăstirea Agafton este în prezent în proces de restaurare. Au fost îndepărtate adaosurile ulterioare (veșmântăria și pridvorul
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]