3,003 matches
-
cu temperament sangvinic și cu o accentuată teamă de singurătate. Solitarul îl strigă: Domnule, alo, domnule, poftiți la masa noastră! Identificând în el pe băutorul de clasă și convivul interesant, Vladimir ocupă scaunul pe care i-l oferea amabilul personaj solitar. Își așeză maleta dreptunghiulară, cu sutele de milioane de lei vechi lângă piciorul mesei, sprijinind-o cu genunchiul. Intră abrupt în subiect, interesându-se: Oare ăștia or fi având un whisky ca lumea, pe aici? Noul camarad de călătorie, însinguratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
unele cărți de filozofie, care mi-au fost un Vade mecum decisiv, atât pe când trăiam la Casa de copii, orfelinatul de tip comunist, precum și în toată viața asta de rahat. Consecvent în ambiția lui de a se confesa lui Vladimir, solitarul amabil își reluă relatările despre traiectoria destinului său: Acum revin dintr-o drumeție prelungă, alocată încercării de recuperare a aleatoriei mele copilării. Căutând să nimeresc satul natal Pleașa, Pleșani sau Pleșești, prin unele icoane din pruncie, am identificat, în cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
un cățeluș, îl aburcă pe bancheta din spate. Jeepul rulă încă vreo câteva zeci de metri, stopând în ninsoare și viră către miazănoapte, luând-o îndărăt pe drumul de întoarcere spre orașul care adormea sub zăpadă. Anibal încetini, oprind lângă solitarul pelerin, care, venindu-i din față, din nord, dinspre miazănoapte, continua să înoate prin troiene, în direcția nisipurilor fierbinți ale Orientului Mijlociu. Domnule Vladimir, nu vă mai luați, ca prostul, după bețivanul ăsta de taică-meu! Hai să vă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
furie și aceeași încăpățânare vigilentă ce se citește numai în privirile marilor oameni care au schimbat cursul Istoriei. Ca și cum Natura oarbă ar fi sesizat că Vladimir rămăsese singur pe drumul Ierusalimului, viscolul își spori furia și adversitatea, imprimându-i pelerinului solitar o mișcare intenționată de tirbușon. Era o furie atâta de mare în exercitarea de vârtecușuri ale crivățului, încât pelerinul simți cum se înăbușă sub năvala fulgilor, ce căutau ca un roi de viespi să i se bage în nas, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lui Vladimir îi fu imposibil să-și reașeze în vreun fel înlănțuirea secvențelor ce urmaseră ieșirii sale și a lui Nae Calaican din restaurantul Bucovina. În articularea lor stranie cu momentul pornirii în marș către Țara Sfântă, noian de umbre solitare și necunoscute îi împăienjeneau filmul amintirilor. Începând, însă, cu acele clipe când prima negură i se luă de pe ochi, sesiză uluit caracterul eclectic al peisajului, care, probabil, îl împresura de jur împrejur. Acaparat de o senzație de neînțeles, părându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-și facă oferta și mai atractivă: a Început să scrie istorii pornografice În care personajele erau propriii lui prieteni. Personalizate, povestirile lui au avut și mai mare trecere. Băieții, care renunțaseră o vreme la adunările În grup, preferând tihna lecturii solitare, au Început să se adune din nou În porumbiște. De data asta ca să-și povestească unii altora aventurile galante. Aveau loc, s-a jurat Leac, chiar lecturi În public. De la asta i s-a tras până la urmă. Unul mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
În această ordine merg timp de mai multe ore. Trec peste pante abrupte și văi des împădurite, cu luminișuri din loc în loc care adăpostiseră odată mici așezări omenești, dar care acum încetaseră să mai existe. Se mai văd în picioare solitare ziduri de piatră, înconjurate de rămășițe arse și înnegrite, mărturii mute despre imensa sălbăticie a războiului. Aerul păstrează încă duhoarea dulceag amară a morții. La un moment dat, trec pe lângă un fost refugiu montan, încă în stare bună, cu excepția unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lumină o cameră. Treptat, exploziile se răresc, după care încetează definitiv. O ceață subțire și mișcătoare acoperă pădurea, se agață de crengi ca apoi să se așeze în giulgiuri albe peste trupurile înghețate ale morților. Sus, pe cer, o stea solitară tremură în noapte. "Obiectivul continuă să fie în mâinile noastre, își spune Marius, dar cât mai putem rezista? Ar fi un miracol dacă reușim asta până mâine la prânz." Întins pe o parte, rămâne gânditor cu ochii ancorați în întunericul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
the Transformation Process, la Universitatea Humboldt din Berlin. A fost stimulativ să treci, în drum spre birou, pe lîngă monumentele clasice ale Iluminismului prusian și pe lîngă Cancelaria unde a luat sfîrșit al Treilea Reich. Aceasta a inspirat un "dialog" solitar cu doi mari oameni de știință europeni, Joseph Schumpeter și Juan Linz și cu doi idealiști din sfera academică, Robert Dahl și Arend Lijphart. Capitole din această carte au circulat în versiuni preliminare, comentarii foarte utile fiind oferite de Larry
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
numai oamenii îl fac înspăimîntător. Vorbesc de moartea naturală, care adesea e o dulce ispită. Înainte de a fi depus aici în această celulă, din care nu voi mai ieși decât pentru a intra într-o captivitate perpetuă, în plimbările mele solitare pe la marginea orașului, pe poteci, uitîndu-mă în jos și privind pământul, un sentiment senin se insinua în sufletul meu, la început de dragoste pentru el, pământul negru, tăcut, liniștit, apoi de atracție, de dorință, un fel de melancolie, de nostalgie
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să apară ar avea un succes-bombă, adică ar fi un best-seller filozofic care ar stârni mare vâlvă, dorința mea de a scrie mai departe crescu cu o putere extraordinară. Și nu trebui să treacă mult și în reveriile plimbărilor mele solitare pe potecile și drumurile înguste din afara orașului avui la întrebarea ce mi se punea cu o dulce beție, ce să scriu, revelația simplă dar nu mai puțin copleșitoare: ce altceva decât despre ceea ce îmi spunea mie timpul pe care îl
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
voința acestei fete și a nici uneia alteia, asta nu înseamnă că nu poate să-mi rămână dragă, că nu poale să se nască între noi o tandră prietenie... Totuși în după-amiaza aceea, după orele mele contabile, pierdui gustul plimbărilor mele solitare prin pădure, îmi adusei aminte că nu mai citisem de mult nimic fundamental și mi se insinuă o acută senzație de vacuitate a gândirii, acum când simțirea mea (îmi dădeam bine seama) nu mai era sub vraja vecinătății morții, pe
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
deschiderea ușii. Vântul și ploaia pătrunseră în interiorul vehicolului al cărei- rampă de acces se desfăcea. Ieșiră repede din aparat. Naveta era deja vizibilă și se apropia treptat. Proiectoarele laterale și de pe burta ei se aprinseră pentru a dezvălui o siluetă solitară care traversa cu pași mari perdelele zdrențuite de ceață, venind spre ei. ― Bishop! făcu Vasquez dând din mână. A ținut mult. ― Lucrurile nu s-au petrecut prea bine, am impresia. ― Cam așa ceva. (Ea scuipă.) O să-ți povestim. ― Mai târziu. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
întinde experimentatorul. De exemplu, pentru metoda constantă capcana constă în a nu-i prezenta subiectului nici un stimul dar i se va cere să răspundă. Metodele de care am discutat anterior și noțiunea de prag sunt mai mult sau mai puțin solitare cu o teorie numită clasică. Această teorie presupune că fluctuațiile capacității noastre perceptive sunt provocate de un număr mare de factori independenți, fiecare în parte având numai un efect slab. Aceste efecte au aceeași șansă pentru a fi favorabile sau
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
nu doar prin "marea iubire pentru morții și pămîntul nostru", ci mai ales prin "setea de eternitate a României" (Eliade, 1990, II, p. 127). Eliade este preocupat să distingă net între eternitatea individuală, cucerită sau cerșită de către persoane ca ființe solitare în fața Istoriei și a lui Dumnezeu, și "eternitatea colectivă, a neamului întreg", prin care întreaga comunitate de dragoste și destin a neamului pășește "peste și dincolo de istorie" (ibidem). Stabilind că "națiunile sunt realități voite etern de Dumnezeu" (p. 45), Stăniloae
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să promoveze masiv un umanitarianism postnațional, care elasticizează solidaritatea și identificarea cetățeanului pentru a o face coterminală cu umanitatea. Pe de altă parte, printr-o mișcare încrucișată (scissors movement), identificarea socială a individului este încă o dată destabilizată de pe concentrarea ei solitară pe nivelul națiunii, coborâtă fiind până la nivelul identității local-regionale. Comunitatea națională, anterior unica formă de solidaritate și atașament promovată statal, se numără acum ca una dintre multiplele comunități de apartenență: locală, județeană, națională, europeană și internațională (Georgescu și Ștefănescu, 1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aici mai înainte.) Cu titlu de exemplu în acest sens, putem cita câteva rânduri extrase din diverse texte ale filosofului, atât din perioada criticista cât și din cea precedentă. "Lumină tremurătoare a stelelor sfâșie umbră întunecoasa a nopții și luna solitara apare la orizont"26. "Zilele sunt ca niște copii ai timpului, pentru că ziua următoare, cu tot ceea ce conține ea, este procreata de cea anterioară"27. "Ce prețuiesc mai mult poeții, decat glasul fermecător al privighetorii într-un luminiș solitar, în
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
luna solitara apare la orizont"26. "Zilele sunt ca niște copii ai timpului, pentru că ziua următoare, cu tot ceea ce conține ea, este procreata de cea anterioară"27. "Ce prețuiesc mai mult poeții, decat glasul fermecător al privighetorii într-un luminiș solitar, în noaptea liniștită de vară sub lumina dulce a lunii?"28. "Tabloul" elementelor și forțelor naturii folosit ca mijloc de expunere în discuția sublimului dinamic: Stânci îndrăzneț suspendate și amenințătoare, nori de furtună îngrămădiți pe cer alunecând printre tunete și
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
la New York. Mutarea dintr-un loc în altul și conviețuirea cu diferite persoane (ironic pentru Truman, numele de familie al tatălui fiind, cum s-a mai spus, Persons), dar departe de mamă multă vreme, îi încurajează căutările, în bună măsură solitare, în lumea cuvintelor, căutări ce vizează, așa cum o arată și titlul primului volum, alte voci, alte încăperi, o identitate aflată într-o permanentă incertitudine. Începe să scrie în mod sistematic din copilărie, începând în Monroeville, Alabama, apoi în New York, alături de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ale pericolelor vieții la frontiera civilizației (vezi FRONTIER THESIS), contribuie în mod fundamental la susținerea valorilor tradiționale, asociate și cu mitul fondator al frontierei. Ele mențin narațiunea cowboy-ului în topul mitologic american și în secolul al XXI-lea. Mitul cowboy-ului solitar (nu, nu e vorba neapărat de văcarul angajat la un ranch, cât de un romantic solitar, înarmat, având ca partener de drum calul în deșertul hollywood-ian al westernului, devenit brand cultural) este promovat prin cinema, televiziune, literatură, reclamă. Nimic mai
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
tradiționale, asociate și cu mitul fondator al frontierei. Ele mențin narațiunea cowboy-ului în topul mitologic american și în secolul al XXI-lea. Mitul cowboy-ului solitar (nu, nu e vorba neapărat de văcarul angajat la un ranch, cât de un romantic solitar, înarmat, având ca partener de drum calul în deșertul hollywood-ian al westernului, devenit brand cultural) este promovat prin cinema, televiziune, literatură, reclamă. Nimic mai potrivit decât imaginea macho a unui călăreț în vestul american ce fumează, sfidând avertismentele ministrului sănătății
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ceea ce se știe, încercând să reconstruiască ceea ce lipsește. Cartea nu e importantă prin informațiile de la care pleacă (datele luate în considerare de Comisia Warren, dar și elemente suplimentare care duc în direcții diferite), ci prin crearea unui personaj credibil, un solitar ce se luptă cu o acută lipsă de identitate, ce vrea să afecteze în mod semnificativ balanța istoriei. Underworld (1997) este probabil cel mai bun roman publicat de autor până acum. Dacă în White Noise titlul era o formă metaforică
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
irezistibilă pentru unii. WESTERN Westernul este genul artistic tipic american în literatură și film, ilustrare elocventă a tezei frontierei (vezi FRONTIER THESIS) și a excepționalismului american, exaltând individualismul, rezistența și inventivitatea. Westernul tradițional nu promovează simțul comunitar, eroul fiind un solitar, șerif, cowboy disponibilizat sau vânător de recompense, ce rezolvă singur problemele create de bande ce terorizează un orășel din Vestul Sălbatic, de regulă în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (profitând astfel de apariția unui nou brand, absolut
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
nu o dată la suprafață din miezul „contemplației visătoare”. Între asemenea coordonate, „minunata putere bovarică” e, de fapt, mai degrabă expresia unei autentice nevoi de comunicare / comuniune, de solidaritate compensatoare cu un grup uman animat de un ideal în care ființa solitară și anxioasă caută o posibilitate de relativă echilibrare. Așa se explică, poate, rapiditatea și ușurința cu care tânărul Voronca aderă, pentru a deveni unul dintre militanții lor cei mai pasionați, la diversele mișcări de avangardă ce se succed, aproape fără
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
a solfegiului de monede” - notează decepționat poetul, opunând acestei interdicții „scrisul dumnezeiesc de liber”. Încât e de înțeles de ce patosul negației unei astfel de constrângeri duce și el la o retorică neoromantică ce dramatizează condiția creatorului, augmentând prăpastia dintre „geniul” solitar și „mulțime”, făcând totuși loc acelui public restrâns, de elită, al „inițiaților”: „Există o artă expresie pură, care nu ajunge până la creierul diluat al mulțimii. Apă regală, plăsmuirea abstractă nu sapă decât în aur - sensibilitatea câtorva inițiați ș...ț Creatori
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]