19,854 matches
-
absența bruscă a armelor de luptă și a cailor, ambele aduse de călăreți războinici cu o structur socială patriarhală care veneau dinspre stepa euro-asiatică și pătrunzând în Câmpia Dunării și în alte câmpii fertile din Balcani și din Europa Centrală. Sosirea lor a condus la o schimbare dramatică în preistoria Europei - o modificare a structurilor sociale, a modelelor de habitat, a artei și credințelor - și a fost un factor decisiv în formarea Europei din ultimii cinci mii de ani. Europa a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de palat pînă la o rețea fantomatică de galerii și saloane de lectură unde invenții precum telefonul, graba sau ceasul de mînă erau anacronisme futuriste. Portarul, ori poate că era doar o statuie În uniformă, abia dacă a clipit la sosirea mea. M-am strecurat pînă la primul etaj, binecuvîntînd paletele unui ventilator care susura printre cititorii adormiți, topindu-se ca niște cubulețe de gheață peste cărțile și ziarele lor. Silueta lui don Gustavo Barceló se contura lîngă geamurile unei galerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mai pieptănam. Probabil că dumneata erai În scutece, și adevărul e că nu pari să fi evoluat prea mult. Uită-te la dumneata: tremuri, Îmi zise. — Din cauza hainelor ude și a frigului de aici, dinăuntru. — Altă dată să-ți anunți sosirea și am să aprind Încălzirea centrală ca să te Întîmpin cum se cuvine, mugurel de micșunea. Hai, ia-te după mine. ăsta e biroul meu, unde e o sobă și ceva să punem pe dumneata cît timp Îți uscăm hainele. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
iau prezența acelui individ la parterul cu fotolii ca pe o iluzie, un truc al memoriei, Însă scurta lui privire În Întuneric fusese suficientă ca să pricep mesajul. Nu uitase de mine și nici de Înțelegerea noastră. 12 Primul efect al sosirii lui Fermín se făcu simțit repede: am descoperit că aveam mult mai mult timp liber. CÎnd Fermín nu pleca la vînătoare de volume exotice pentru a satisface comenzile clienților, se Îndeletnicea cu organizarea stocurilor din prăvălie, cu conceperea de stratageme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
din Provinciile Unite i le abandonează de bună voie. în acest timp, în China, tripla recoltă anuală de orez permite populației să sporească de la 180 la 400 de milioane, mult înaintea altor țări ale lumii, fără ca împăratul să reacționeze la sosirea negustorilor olandezi veniți în Oceanul Indian pentru a-și vinde mărfurile la Canton. Totuși, în jurul anului 1775, după un secol și jumătate de la instalarea sa, a cincea formă de piață dă semne de declin, ca și cele dinaintea ei și din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vor trăi deseori cu bunicii lor în locuri mai stabile și mai protejate, în care părinții - de regulă, despărțiți - vor veni alternativ să stea cu ei câteva momente. Transportul va ocupa tot mai mult timp: punctele de plecare și de sosire, dar și mijloacele de transport vor deveni locuri în care oamenii vor trăi, se vor întâlni, vor munci, vor cumpăra și se vor distra. Timpul petrecut acolo va fi considerat un timp alocat muncii, după cum se va generaliza și munca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
planetare. în așteptarea realizării acestei foarte îndepărtate utopii, despre care va fi vorba în capitolul referitor la al treilea val al viitorului, nici o „inimă” nu va lua locul metropolei californiene Los Angeles. Pentru o foarte îndelungată perioadă de timp, până la sosirea celor trei valuri următoare ale viitorului, funcționarea Ordinii economice nu va avea nevoie de o altă „inimă”: piața va fi devenit destul de puternică, iar costul schimbului de date destul de neînsemnat pentru ca membrii clasei creative să nu fie nevoiți să trăiască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
a avut loc o lungă dezbatere, acesta a elaborat și a dat publicității un comunicat în care își exprima speranța sa cea mai fermă că actul electoral care se apropia avea să dea naștere, în mod obiectiv, condițiilor politice indispensabile sosirii unei noi etape de dezvoltare și amplu progres social. Nu jurau că aveau să câștige alegerile și să conducă primăria, dar se subînțelegea. Noaptea, prim-ministrul a apărut la televiziune ca să anunțe poporul că, de acord cu legile în vigoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de a se duce să se închidă între pereții aceia mohorâți îi păru respingătoare, nu avea nimic de făcut acolo și cu atât mai puțin să se ocupe cu trecerea în revistă a armelor și munițiilor, așa cum se gândise la sosire și era, cu fermitate de raport scris, obligația lui de comisar. Dimineața încă mai păstra ceva din luminozitatea zorilor, aerul era răcoros, vremea perfectă pentru a face o plimbare pe jos. Coborî din mașină și o porni la drum. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
parțial, ca să întunece încăperea, iar dna Strickland ședea cu spatele la lumină. În fața căminului, în picioare, se afla cumnatul ei, colonelul MacAndrew, care își încălzea spinarea la focul aprins. M-am simțit groaznic de stânjenit când am intrat. Mi-am închipuit că sosirea mea i-a surprins și că dna Strickland m-a lăsat să intru doar pentru că uitase să mă amâne. Mi s-a părut că și colonelul e deranjat de intruziunea mea. — Nu eram prea sigur dacă mă așteptați sau nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Nu este adevărat că suferința înnobilează caracterul oamenilor. Asta o face uneori fericirea, dar suferința îi face pe oameni, în cele mai multe cazuri, meschini și răzbunători. XVIII De fapt, l-am întâlnit pe Strickland la mai puțin de două săptămâni de la sosirea mea la Paris. Mi-am găsit curând un mic apartament la etajul cinci al unei case din Rue des Dames și cu două sute de franci mi-am cumpărat mobilă la mâna a doua, suficientă pentru a face apartamentul suportabil. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Puțin înainte de a mă duce la Paris, se căsătorise cu o englezoaică și acum se instalase într-un atelier din Montmartre. Nu-l mai văzusem de patru ani și nu-i cunoscusem nevasta. XIX Nu-l anunțasem pe Stroeve de sosirea mea, și când am apăsat pe butonul soneriei de la atelierul lui mi-a deschis chiar el, dar o clipă nu m-a recunoscut. Apoi a scos un strigăt de încântare și m-a tras înăuntru. Era fermecător să ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
irelevant și, aflându-mă acolo, abia după câteva zile mi-am amintit cât de cât de legătura lui cu insula. La urma urmei nu-l mai văzusem de cincisprezece ani și trecuseră deja nouă de la moartea sa. Totuși cred că sosirea în Tahiti mi-a alungat din cap chestiuni de importanță mult mai directă pentru mine și chiar după o săptămână nu-mi venea deloc ușor să-mi ordonez viața. Îmi amintesc că în prima dimineață m-am trezit devreme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Va fi Încoronat aici, la Florența? În acel moment, un zgomot de pași tupilați Îi atrase atenți priorului. Se răsuci, zărindu-l pe Cecco În prag. Recunoscându-l, Amara se ridicase În grabă, retrăgându-se spre interior, parcă deranjată de sosirea lui. - Cecco, zise Dante Înghețat, am venit să-ți spun ceva. Celălalt, curios, se opri. - Astăzi l-am văzut pe Brandan, pe malul Arnului. Mort. Sienezul Își duse o mână la gură, pălind. Privirea Îi alergă pentru o clipă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
atunci să facă tot felul de presupuneri și să se avânte în construirea unor romane de doi bani cu care se îndopau în serile de iarnă, povestindu-și toate episoadele și făcându-le chiar mai gogonate și mai prostești, până la sosirea, o jumătate de oră mai târziu, a lui Louisette, bona primarului, o fată curajoasă ca o gâscă. — Așadar, cine-i? o întreabă coana Marchoprat. — Cine să fie? — Toanto! Fata cu cele două bagaje! — O fată din nord. — Din nord, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
udă și de lemn pentru sobă, de mentol și de tutun ieftin. Îmi oferi un scaun aproape de sobă și se așeză la măsuța lui, pe care se odihneau trei călimări bombate. După ce-și reveni din uimire, îmi povesti despre sosirea Lysiei Verhareine. O poveste simplă, din care nu am aflat nimic nou, dar mă bucura să aud pe altcineva vorbind despre ea, pe cineva care nu era de pe la noi. Îmi mai spuneam și că nu am visat, că Lysia existase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
în uniforma militară, spusese, de asemenea, că-i e rușine să aparțină unei armate care îi încarcerează pe cei drepți și îi lasă în libertate pe adevărații trădători“. În ziar scria că mulțimea îl purtase în triumf, triumf întrerupt de sosirea jandarmilor, care făcuseră câteva arestări, printre care și Matziev, și împărțiseră numeroase lovituri de baston. Considerat „provocator de disensiuni, după ce a rupt codul tăcerii și a murdărit prin cuvintele sale onoarea armatei franceze, locotenentul Matziev a compărut două zile mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
nu ofereau nici un indiciu asupra identității, dar ea s-a Întrebat curioasă dacă una dintre perechi era cumva atașată de Amory Blaine. Deși nu-l Întâlnise Încă, respectivul tânăr Îi ocupase o parte considerabilă a zilei - a primei zile de la sosirea aici. Venind cu mașina de la gară, Sally, În torentul de Întrebări, destăinuiri și exagerări, Îi spusese din proprie inițiativă: — Sunt sigură că-l ții minte pe Amory Blaine. Ei bine, pur și simplu arde de nerăbdare să te revadă. Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
promisese că va veni la ea la cină când se va Întoarce acasă. N-ar fi dorit Amory să ia prânzul cu ea? — Mă gândeam că ar fi bine să recuperez timpul pierdut, doamnă Lawrence, a spus el ambiguu la sosire. — Monsignor a fost aici chiar săptămâna trecută, a anunțat cu regret doamna Lawrence. Era foarte nerăbdător să te vadă, dar ți-a uitat adresa acasă. Și-a imaginat, poate, că m-am lăsat cucerit de bolșevism? a Întrebat curios Amory
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Cu lumina care pierde, noaptea care Învinge;/ Iar vremea amintită Înseamnă durere uitată/ Și gerurile-s ucise, florile născute,/ Iar În lăstăriș, sub covorul verde,/ Floare după floare, Începe primăvara./ .../Pâraiele pline se hrănesc cu floarea...“ „...Țărmurile din Lukanon Înainte de sosirea pescuitoarelor de foci.“ Poem de John Keats. „Toate parfumurile Arabiei nu pot Înălbi mâna asta micuță.“ „Fiecare viață neîmplinită, vezi,/ Zace nemișcată, peticită și zdrențăroasă;/ N-am oftat adânc, liber n-am râs, / N-am flământ, nu ne-am ospătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o voce destul de Înaltă, probabil că femeia avea Între treizeci și patruzeci de ani. M-am gândit Îndelung ca să-mi dau seama ce anume Îmi evoca această voce. Un vânt rece, un taifun traversând jungla, pala de vânt care anunță sosirea furtunii. Junglă! Este prea mult spus, dar un taifun, da, ca acela pe care l-am simțit În Okinawa, când mă aflam pe o mică insulă. Nori mari și grei, cenușii, se rostogoliseră pe deasupra oceanului și acoperiseră insula În câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de căutarea plăcerilor. Avionul Concorde se Îndrepta vertiginos spre Paris, unde locuia cea de-a treia membră a acestei categorii de oameni privilegiați. Părea că plonjează din miezul zilei În inima nopții. Șoferul limuzinei mă aștepta la capătul terminalului de sosiri de pe Charles de Gaulle, cu o pancartă de dimensiunile unei cărți poștale pe care scria Monsieur Miyashita. Am trecut de vamă fără probleme. Nu am văzut decât un singur funcționar și, cum era trecut de unsprezece noaptea, și avionul Concorde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
fost plecați sau s-ar fi dus deja la culcare. Dar ăsta e unul dintre aspectele cele mai pozitive ale acestei profesii. Dacă ai descâlcit cazul, atunci ești întotdeauna sigur de o primire călduroasă, indiferent cât de nepregătiți sunt pentru sosirea ta. Am parcat mașina, am urcat treptele de la ușa de la intrare și am tras de clopoțel. Aproape imediat, prin geamul de deasupra ușii s-a văzut o lumină și după vreun minut ușa s-a deschis, dând la iveală chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
comun cu cele mai rapide iepșoare de la Hoppegarten. Probabil că era la fel de greu de ținut în frâu, iar dacă ai fi reușit vreodată să te urci în șa nu ai fi putut decât să speri că ajungeai până la linia de sosire. — Nu vă dați seama că sunt speriată? zise ea lovind cu piciorul podeaua din lemn ceruit. Nu vreau să fiu de una singură acum. Unde este fiul dumneavoastră, Paul? — S-a dus înapoi la internat. Oricum, nu are decât 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a altor dușmani politici, acțiune cunoscută sub denumirea de Noaptea cuțitelor lungi. Puternica vrăjitoare din ciclul legendelor despre Regele Arthur și cavalerii Mesei rotunde. . Trimitere la „noaptea valpurgiilor“, sărbătoare de origine păgână, celebrată în noaptea de 30 aprilie, care vestește sosirea primăverii și în care, potrivit tradiției germanice, are loc o întâlnire a vrăjitoarelor. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Criminalul din umbra Efi corectat.doc PAGE 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]