7,703 matches
-
105. Până la urmă, descrierea mai amănunțită a distrus scopul inițial al povestirii, acela de a convinge cititorii că Celălalt este dușmanul total, antimodelul lumii libere. Oricât de imposibilă părea la începutul "Războiului rece", pacea devenise o realitate implicită, prin care sovieticii erau parțial incluși în lumea civilizată. Pentru anii '80, s-a vehiculat chiar ideea că Uniunea Sovietică ar fi a doua mare putere economică a lumii, dar fără precizarea criteriilor de ierarhizare 106. Taberele rivale, separate declarativ prin ideologii antinomice
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Opinia" de duminică 1 decembrie 1946, p. 4). 242 Ceremoniile din 1947 încă mai cuprindeau obișnuita slujbă la biserică și participarea reprezentaților Casei Regale (în acele zile, Regele era plecat la Londra), dar după imnul României a urmat intonarea celui sovietic (vezi "Universul" de miercuri 3 decembrie 1947, p. 1). În școli, propaganda comunistă se făcea tot mai mult simțită. Ministerul a cerut directorilor școlari să se țină discursuri despre însemnătatea zilei, insistându-se în mod special "asupra ajutorului pe care
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Paris, 1980, p. 88. 99 "Prin înțelegerile dintre Aliați, România a fost abandonată de anglo-americani sferei de influență sovietice: la Conferința de la Moscova (noiembrie 1944), Stalin și Churchill au realizat o împărțire a Balcanilor cunoscută sub numele de acordul procentajelor. Sovieticii urmau să aibă un procent de influență de 90% în România" (Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, p. 158). 100 E.P. Désiré ș.a., op. cit., p. 86. 101 Ibidem, p. 90. 102 Descrisă sub titlul "un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în cartea de față. Mai 2014 Livia COTORCEA Argument În a doua jumătate a secolului al XX-lea, în literatură se înregistrează o creștere a numărului de scrieri strâns legate de contextul social-politic, dominat de atrocitățile regimurilor nazist și comunist sovietic. Aceste scrieri au fost reunite sub denumiri precum "literatură carcerală" sau "literatura universului concentraționar", iar în ultimele decenii în lucrările de specialitate este preferat termenul de "literatură concentraționară". Autorii unor asemenea cărți, supraviețuitori ai detenției în lagăre, depun mărturie atât
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
s-a bucurat dintotdeauna de interes din partea cititorilor 2, întrucât detenția reprezintă o experiență ce marchează profund existența unui om. Există în critica actuală tendința de a separa memoriile pe criteriul dat de regimul vizat (cel nazist sau cel comunist sovietic), dar, de fapt, scrierile despre lagăre trebuie discutate independent de această diferențiere, deoarece au fost generate de două sisteme între care s-au stabilit suficiente analogii: "partid unic, ideologie obligatorie, înregimentarea tineretului, proiectul creării unui "om nou", elogiul forței și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
care o oferea străinătății și de a salva aparențele, din motive economice (precum exporturile de cherestea). În Arhipelagul GULAG sunt prezentate numeroase cazuri de falsificare a realității pentru ochii Occidentului. Unul dintre acestea are drept protagonist un grup de marinari sovietici, care, în primele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, a fost aruncat pe țărmul suedez. Pe toată durata războiului, au trăit acolo, însă după război, Suedia i-a trimis în URSS, unde ei au fost arestați pentru trădare
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
respective, precum Boris Diakov, Gheorghi Șelest, Galina Serebriakova și Aldan Semionov, autori ai unor cărți care nu sunt altceva decât replici ale minciunii și care afirmă, contrar celor denunțate de un Soljenițîn, că pe Arhipelag nu se află adevărații cetățeni sovietici ("poporul"), că în lagăre nu se face muncă forțată și că oamenii nu sunt înfometați. O astfel de replică la nuvela de debut a lui Soljenițîn este Povestea unei supraviețuiri, publicată în 1964 de către Boris Diakov, agent al poliției secrete
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
este Povestea unei supraviețuiri, publicată în 1964 de către Boris Diakov, agent al poliției secrete și informator în lagăr, un "loialist", conform argoului de lagăr. Cartea lui este pur și simplu un roman "pe linie" despre lagăr, care înfățișează explicit deținuți sovietici care muncesc din greu, dar cu loialitate, fapt prin care autorul duce prevederile realismului socialist chiar și în această zonă tematică. O zi din viața lui Ivan Denisovici este o scriere din toate punctele de vedere contrară realismului socialist, de vreme ce
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
avea 87 de capitole), fără să se cenzureze, deoarece nu spera să fie publicat. Innokenti Volodin sună la ambasada americană, acolo unde în realitate a sunat prototipul său, pentru a-i avertiza că savanții americani se pregătesc să predea agenților sovietici secretul fabricării bombei atomice (variantă inspirată de cazul soților Rosenberg). Această versiune va fi modificată în 1964, în vederea publicării: diplomatul sovietic îl avertizează pe medicul lui de familie, în ajunul întâlnirii acestuia cu colegii străini, că, dacă le va da
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ficțională, la trei zile. Acestei reduceri temporale îi corespunde precizarea spațiului. Acțiunea de bază se desfășoară în închisoarea specială Marfino, dar este plasată și în alte puncte ale Moscovei. Se construiesc astfel patru cronotopi în roman: închisoarea Marfino, birourile conducătorilor sovietici, Moscova oamenilor "liberi" și Rusia autentică, nealterată de ideologie. Cronotopul central al romanului Primul cerc este șarașka Marfino, întrucât toate resorturile acțiunii se leagă de această închisoare. În cursul celor trei zile, acesta este spațiul în care se desfășoară o
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
lumea închisorii. Cronotopul șarașkăi aparține planului documentar, iar cronotopul opus este ficțional, astfel că, în organizarea romanului, lumea non-concentraționară "formează un fel de antimaterie"225. Acești doi cronotopi sunt legați printr-un singur nod, telefonul lui Volodin. Doar cinci diplomați sovietici cunoșteau operațiunea de obținere a informațiilor necesare construirii bombei atomice. Pentru a compara vocea care a sunat la ambasadă este nevoie de alte înregistrări ale convorbirilor telefonice efectuate de diplomați. În acest mod este introdusă în roman convorbirea telefonică a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
critic Ermilov 226. (trad. a.) La petrecerea din apartamentul lui Makarîghin ia parte și un personaj care aparține unui alt cronotop Moscova cetățenilor "liberi". Acest personaj este ofițerul demobilizat Șceagov, care, fără să aibă nimic în comun cu lumea diplomaților sovietici, este invitat la petrecere de un camarad de pe front. Ocupând o poziție intermediară între primii doi cronotopi ai romanului, cronotopul Moscovei leagă cele două lumi opuse, astfel încât devine posibilă întâlnirea personajelor care aparțin acestora. În metrou devine posibilă întâlnirea lui
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de vară, când se ascundea pentru a-și scrie operele în anii 1964 și 1965. În roman, această denumire, comună satului și bisericii, poate fi pusă în relație cu procesul de renaștere spirituală a lui Volodin, care înseamnă transformarea diplomatului sovietic într-un rus autentic și responsabil. Fiecare dintre cei patru cronotopi constituie câte un cerc în lumea ficțională a romanului, fiecare cu ierarhia sa, cu sistemul de valori referitor la sensul vieții, la bine și rău, la cinste și necinste
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sens, relevante sunt disputele filosofice și ideologice cu Lev Rubin, un marxist fanatic, filolog germanist, care crede că un stat nu poate exista fără un sistem penitenciar organizat. În ciuda deosebirilor dintre ei, Rubin îl prețuiește pe Nerjin, considerându-l un sovietic, ale cărui "derapaje" de judecată politică se datorează lecturilor sale și experienței de detenție. Între cele două personaje există diferențe importante de înțelegere a lucrurilor. Disputele lor sunt amicale, în ciuda divergențelor clare și a insultelor pe care și le adresează
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
trădător care "barează drumul socialismului". Și-a dat seama, doar ascultându-i vocea înregistrată de magnetofon, că este un arivist care încearcă să obțină foloase din Occident prin acest act de trădare a patriei. Rubin consideră că activitatea agenților secreți sovietici este justificată. În contrast cu miopia politică a lui Rubin, apar judecata nuanțată și luciditatea lui Nerjin. Filologul germanist, având o conștiință de om sovietic, vede încercarea lui Volodin ca pe o tentativă de a lăsa bomba atomică Occidentului. În fanatismul său
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Imaginează-ți că în clipa morții ceri dintr-o dată să fii înmormântat după rânduiala ortodoxă...384. (trad. a.) Biserica și religia ortodoxă sunt elemente ale apartenenței la patrie, ale identității. Demolarea bisericii este o lovitură dată valorilor moștenite. În calitate de diplomat sovietic, Iakonov ar fi fost la mijloc, între străinătate și patrie, fără să aparțină nici uneia, iar pierderea de care vorbește Agnia este tocmai ruptura de patrie. Odată distrusă, legătura cu patria (care presupune legătura cu spiritualitatea specifică, ce conferă identitate) nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
intuițiile abia trezite legate de imoralitatea regimului în slujba căruia se află. Descoperindu-și legătura cu familia, va putea cunoaște și "Rusia cea adevărată". La petrecerea dată de procurorul Makarîghin, Volodin îi vorbește cumnatului său, scriitorul Galahov, despre condiția diplomatului sovietic, problemă care îl preocupa intens. De altfel, la rândul lui, Galahov are probleme de identitate ca scriitor, în condițiile cenzurii practicate de regimul sovietic. În această discuție, Volodin enumeră trăsăturile diplomatului sovietic, printre care, la loc de cinste, sunt atașamentul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vorbește cumnatului său, scriitorul Galahov, despre condiția diplomatului sovietic, problemă care îl preocupa intens. De altfel, la rândul lui, Galahov are probleme de identitate ca scriitor, în condițiile cenzurii practicate de regimul sovietic. În această discuție, Volodin enumeră trăsăturile diplomatului sovietic, printre care, la loc de cinste, sunt atașamentul față de regim și față de Stalin personal, iar cunoașterea limbilor străine nu are importanța pe care ar trebui să o aibă în mod obișnuit: O ideologie măreață. O principialitate înaltă. Un devotament necondiționat
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a fost internat în spitalul Z.I. nr. 479 până la 31 decembrie 1942, iar după vindecare, la numai 20 de zile, a luptat din nou, până la 23 august 1944, când, după blestemata lovituă de stat, a fost luat prizonier de sovietici și trimis în Gulag, alături de alți peste 140 000 de militari români. Pentru cinstirea memoriei fratelui bunicului matern, Mihai Cojocaru, din aceeași generație, a cărui dispariție în luptele de la Stalingrad a fost profund regretată de întrega familie. În memoria tuturor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
-ist imediat ce a început războiul contra URSS, în vreme ce alți comuniști fuseseră schimbați; cum a fost cazul Anei Pauker (născută Hannah Rabinsohn), schimbată la 3 mai 1941 cu Moș Ion Codreanu (a jucat un rol important la unirea Basarabiei, arestat de sovietici în iunie 1940); fie că acei care luptaseră în Spania alături de republicani au fost recuperați - via Franța - de sovietici. În același timp însă, pe lângă o sumedenie de nume necunoscute la prima vedere, lista în discuție cuprinde pe majoritatea celor care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Hannah Rabinsohn), schimbată la 3 mai 1941 cu Moș Ion Codreanu (a jucat un rol important la unirea Basarabiei, arestat de sovietici în iunie 1940); fie că acei care luptaseră în Spania alături de republicani au fost recuperați - via Franța - de sovietici. În același timp însă, pe lângă o sumedenie de nume necunoscute la prima vedere, lista în discuție cuprinde pe majoritatea celor care au făcut carieră politică după lovitura de stat fatidică de la 23 august 1944: Gheorghe Gheorghiu-Dej (poziția 62), Nicolae Ceaușescu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cărui preț l-au simțit mult timp românii. După lovitura de stat din 23 august 1944 pentru întreg sistemul informativ românesc, implicit pentru SSI, a urmat calvarul. Au avut loc organizări și reorganizări, cu arestări masive și grosolane imixtiuni ale sovieticilor și ale temutelor lor organisme de informații ce practicau teroarea și poliția politică. Spre deosebire de perioada când România era satelitul Germaniei și comunitatea informativă română era tratată pe picior de egalitate, iar serviciile germane nu se implicau în politica internă sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
sau la vedere, dintre Paris și Londra, ce vizau manierele de refacere economică și menținerea păcii pe bătrânul continent. Constrânși „de necesități politice, economice și militare”, liderii politici germani au speculat momentul dat de noile condiții, pentru o apropiere de sovietici. Aparent intempestivă, înțelegerea a generat serioase temeri pentru lumea politică central și est europeană. Însă, pentru Berlin, însemna soluția de a pătrunde cât mai mult în zona estică europeană sub aspect economic, politic și militar. Acest lucru provoca mari temeri
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
minune ambelor părți, dar îndeosebi celei germane. Vestea, lansată de către agențiile internaționale de presă în după-amiaza zilei de 21 august 1939, că ministrul de Externe german va pleca la Moscova, pentru a încheia și parafa un pact de neagresiune cu sovieticii, a surprins toate cancelariile și lumea diplomatică europeană, descumpănind-o. Știrea a fost mai mult decât un șoc în capitalele țărilor poziționate între cele două puteri totalitare, îndeosebi la Varșovia și București. La Paris și Londra, consternarea a fost totală
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
trei puncte ale Protocolului secret s-a hotărât soarta acestei părți a continentului. Punctul 1 stabilea că, în condițiile unor „transformări politice și teritoriale”, Germania avea interes asupra Țărilor Baltice până la „frontiera nordică a Lituaniei”, iar restul rămânea la latitudinea sovieticilor. Al doilea punct făcea referire la Polonia, în privința căreia, în cazul „transformărilor teritoriale și politice” dintre Reich și Kremlin, „sferele de interese” dintre acestea vor fi „delimitate prezumtiv pe linia Narev, Vistula și San”. Totodată, independența statului polonez și frontierele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]