KorAP: Find »[drukola/base=spăla & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...674 >

16,835 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290

putut să răcească cu sperma în chiloți, dar își dădu seama că nu era treaba ei. Dacă voia, putea să și-i scoată, își zise. Pe la șapte dimineața își luă mâna de pe pulă și se duse la baie să se spele pe mâini. Când se întoarse, el adormise pe canapea. Angelica se întrebă ce-ar zice părinții lui dacă l-ar găsi așa, plin de spermă și cu pula scoasă, dar iarăși nu era treaba ei, și în concluzie își luă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Pe vremuri...) și urcă trei etaje cu liftul. Shuoke locuia într-un apartament scump și mare (adică mare pentru el). Un living, un dormitor, o bucătărioară (kitchenette) și o baie cu cadă și veceu. În respectiva baie și intră, se spălă pe mâini și se așeză pe veceu, care era probabil cel mai scump obiect din apartament. Un Kigano Ito VXA -T 1800. Un monstru sacru al veceurilor, costase 8600 de dolari și avea: - douăzeci de programe de tras apa și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
ar merge cu mine? - De ce nu? - Fetelor nu prea le place fotbalul. - Atunci invit-o altundeva. Dacă zici că e drăguță.... - Nu știu. Poate ai dreptate, poate o s-o invit la fotbal. - Foarte bine Shuoke se căca și Vincent îl spăla cu un jet călduț. - Să fac o analiză? întrebă. - Nu, lasă. N-am mâncat mai nimic astăzi. - Atunci mănâncă ceva. Omul gândește mai bine cu stomacul plin. - Da, o să-mi fac o supă, zise Shuoke. Chiar acum. - Bine. Vorbim mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Îl plimbasem cu ea prin împrejurimi, prin Franța. Fusese fascinat. Cum îl puteam refuza acum? Și ce motiv aș fi avut s-o fac? Anca? Să fim serioși. 2. În ziua cununiei religioase m-am trezit la opt dimineața ca să spăl mașina. Am băgat mai întâi furtunul, apoi buretele. Cele trei zile pe care le petrecuse în România depuseseră un strat apreciabil de jeg și praf pe vopseaua neagră a Cadillac-ului. Când am terminat, arăta senzațional. Am pornit înspre biserica Sfântul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
George Gaun SRL. Relații telefonice la 2442118. Semnat: Pavel Ciocan, Administrator Bloc. Din pricina acelei conducte sparte, eu duhneam dinspre pulă, subsuori, buric și picioare. Din gură îmi ieșea o aromă acidulată, gazoasă chiar. În mașina de spălat care nu mai spăla putrezeau ciorapi, chiloți, tricouri, fire din blana pisicii. În veceu se adunaseră două chile de căcat. Vecinii mă ocoleau, iar eu, la rându-mi, îi ocoleam pe ei, aflându-se în aceeași stare și situație. Problema era că trecuseră trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
un tatuaj pe cur. Un trandafir. Un Bordure Nacrée, mai precis. Un nume perfect, dintr-un anumit punct de vedere. RĂZBOIUL RECE Jean Pastou Journal 26.12. Azi mi s-au rupt chiloții. S-au rupt în două, în timp ce-i spălam. M-am dus la căpitan și l-am rugat să-mi dea alții. N-a vrut. 27.12. Georges Riviera l-a rugat și el pe căpitan să-mi dea chiloți. Căpitanul l-a pocnit în cap cu o bucată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250

citit. Te duce în sala aparatelor. — V-o prezint pe programatoarea noastră, Sheila. În fața ta, într-un halat alb cu nasturi închiși până la gât, o vezi pe Corinna-Gertrude-Alfonsina, care supraveghează o serie de mobile metalice netede, asemănătoare unei mașini de spălat vasele. Acestea sunt unitățile de memorie care au înmagazinat tot textul cărții În jurul unei gropi goale. Terminalul e partea care tipărește, după cum vedeți, reproducând romanul cuvânt cu cuvânt, de la început până la sfârșit, spune ofițerul. O hârtie lungă se derulează de pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364

lucrurile stau altfel. Dădură colțul pe Zebra Drive și intrară pe aleea din fața casei lui Mma Ramotswe, oprind mașina la umbră, lângă verandă. Rose, menajera lui Mma Ramotswe, se uită afară pe fereastra bucătăriei și le făcu semn cu mâna. Spălase rufe și acum erau întinse pe sfoară, albe, contrastând cu pământul brun-roșiatic și cerul albastrul. Domnul J.L.B. Matekoni o luă de mână pe Mma Ramotswe, atingând, un moment, inelul strălucitor. Se uită la ea și văzu că are ochii umezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Am stat de vorbă cu infirmiera în legătură cu ea și am înțeles că, deși fetița era ea însăși încă un copil, i-a fost o mamă micuțului. Îi făcea haine din resturi de pânză pe care le găsea ici-colo și-l spăla la robinetul din curtea infirmierei. Uneori mergea și cerșea în fața gării și cred că oamenilor li se făcea, câteodată, milă de ei și le dădeau bani, dar ea prefera să-i câștige, pe cât posibil, prin muncă. Treaba asta a durat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
bine și-ar fi petrecut timpul distrându-se și dându-și întâlniri cu băieții, la cât de puține avantaje obținuse de pe urma școlii. Oare o să-și găsească vreodată un serviciu sau va trebui să rămână acasă să-și ajute mama să spele și să calce pantalonii kaki ai fraților ei? Primise răspunsul la întrebarea ei chiar a doua zi, când se prezentase la interviu și obținuse postul de secretară a lui Mma Ramotswe. Iată soluția. Dacă bărbații refuză să angajeze femeile pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-i lăsă să intre pe cei doi vânzători care îl așteptaseră sub un copac. Nu după mult timp, unul dintre vânzători, acum purtând un șorț pătat din abundență de sânge, ieși cu o tavă mare din inox, pe care o spălă la o cișmea. Apoi sosiră doi clienți, unul pe jos, iar celălalt cu un microbuz care oprise aproape de locul lor de pândă. — În magazin intră clienți, notă unchiul. Apoi pleacă cu pachete, probabil cu carne. Îi arătă din nou bucata

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
a turnat minciuni despre mine, dar nu l-au crezut. Americanul era foarte politicos. Vorbea binișor setswana, iar oamenii îl plăceau. Sud-africana a prins drag de el și s-au mutat în aceeași cameră. Îi făcea totul - îi gătea, îi spăla hainele și făcea mare caz de el. Apoi a început să se arate interesată de mine. N-am încurajat-o, dar a avut o aventură cu mine în timp ce încă era cu băiatul ăla. Mi-a zis că o să-i povestească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

niște proști, au aruncat babele-n ei cu ouă. Da’ ce-s rele ale noastre, ho-ho!, să le-auzi pe-ale lor când își dau drumul la gură, te dumneiezesc apăsat de n-apuci să zici nici mâr, nu te speli cu toată apa Prutului. Când am fost io acolo, s-a apucat una să mă-njure că-i dădusem peste coșuri, știi cum? Și căutătura a dracului, de tătăroaică... De-aia zic c-au avut noroc, au venit americanii, le-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
cu el, nu mai e, l-am lichidat. Ba nu, a mai rămas un plămân, uite la el ce rozaliu e, cu alveole curate de nefumător, se lasă ca o cremă de căpșuni când ating cu degetul. Vreau să mă spăl pe mâini, dar nu mai apuc... ... ușa e zgâlțâită cu putere. Am pus lanțul, am îngrămădit noptierele, am tras cuierul, m-am proptit și cu spinarea-n ea, dar pârâie din balamale, nu mai are mult și zboară. Un trosnet

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Sta-le-ar în gât realizarea... - O să le duc un praz verde, cu urările cuvenite. - N-aș putea sta la tine, măcar pentru vreo săptămână? Aici s-a oprit apa și trebuie să merg pe la crâșmele din vale să mă spăl și la budă. - N-am cum... Carina... - Face crize? - Da, crede c-o înșel. - Și? - Încă nu. La poartă dau nas în nas cu directorul. Avea dreptate Lilia, arată ca un maimuțoi jenat de costum. Dar, dacă ne gândim că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
frumoase, mai liniștite, mai ales vara, când te coci în blocuri, cu copaci și verdeață și cavouri cu statui. La mine-n sat mai era un obicei, eu i-am făcut lu’ mama dezgropăciune la șapte ani, scoți osemintele, le speli cu untdelemn sfințit și vin, le-nfășori în pânză subțire, de borangic, cu tămâie și busuioc... Acu’ nu se mai face. Le-o fi greață? Da’ măcar să ai acolo un loc de veci. Să aibă unde să vină baba să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
marmură, spartă-ntr-un colț, care-ar fi, zicea artistul, potretul lui. Paul e și el regalist convins. - Numai Regele ne-ar fi putut garanta stabilitatea, ne-ar fi scos din caruselul ăsta tâmpit al alegerilor, ne-ar mai fi spălat fața... Mai avem noi astăzi diplomație? Hai să fim serioși! Diplomația e, amice, pentru aristocrație, pentru ăia care știu de pe oliță câteva limbi străine, nu pentru calicimea care se-ajunge. L-ai luat de la coada vacii, află ce-i deodorantul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
văd burta când și-o ridica. Mai și mâncam tocătură din ele cu prune și iarbă, de mă lua diareea. - Ți-e rău, prostălane? Ai crampe? - Hâââî... hââî, mieunam leșinat, ținându-mă de burtă. - Femeie, iată fiul, ia-l și spală-l pe mucea ăsta, că parcă azi ni l-a lăsat șatra-n bătătură. Pe urmă, la capătul livezii părăsite, unde-a rămas o bucată din casa veche a Zăgăniței, oamenii nu vor să mai vorbească de ea, dau de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
care mă așteptam, așa că mi-e limpede că am greșit mortul. Dar e prea târziu să mă-ntorc și, în plus, am plecat special de acasă să particip la o îngropăciune. Chiar aproape de prag, în semiântuneric, o femeie în genunchi spală cu cârpa scândurile chioșcului. Fără să se ridice, împinge încetișor în față căldărușa. - Domnu’, dacă vrei prescură și lumânări, mai așteaptă, mai am de șters și de frecat, se-ncuibă mucegaiul, cât clor aș turna, am mâinile arse de-acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
dintre noi, lăsându-ne un gol în suflet, se cuvine să ne gândim, mai mult ca oricând, la cele sufletești - îmi fac intrarea. Ce este, oare, viața omului? Este ea altceva decât spuma pe care-o împrăștie vântul și-o spală apa? Este ea altceva decât mireasmă înșelătoare a florilor și a ierburilor? Nu seamănă oare cu visele străvezii din mintea noastră? Nu este ea mai ușor trecătoare decât nourii aduși de vânt? Ceea ce pare într-un fel este, de fapt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
m-am scăldat în troacă și-aveam terci amestecat cu cartofi în fund și-n urechi. N-o fi macho după rețetă, nu bandez de să ridic chiuveta, mi-e și cam foame și-o las să pregătească salata. Mă spăl, încerc să dau jos o parte din praful de peste zi. Parcă m-am înviorat și nu mă mai prezint ca o conopidă călcată de căruță. Am culoare. - Ai fi cel puțin naiv dacă ți-ai imagina c-ai putea câștiga

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
rușinea? Dacă vine moartea, nu râde și moartea de ei? - Nu fiți orbi până nu-i prea târziu! Nu vă-nchideți mințile și inimile unde zace răul! Deschideți-vă sufletele și veniți la mine... continuă profetul, cu brațele în sus. Spălați-vă sufletele cum s-au curățat apostolii în apa Iordanului, aruncați necurățiile de la voi... - Vorbește bine, e călugăr? - Peste tot e Răul! Națiunile Unite nu le-au mai dat alimente celor câteva sute de mii de palestinieni nevoiași din Fâșia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
stai să-ți așezi mustățile în fața oglinzii în fiecare dimineață, să te pomădezi. Mă adulmecă, se ridică înc-o dată în două lăbuțe, are o pată albă pe una dintre ele, și coboară tacticos pe țeavă. Fixez placa de la aerisire. Mă spăl pe mâini. Apa e plină de rugină, gălbuie. - Gata, s-a dus, era căzută prostia aceea de la aerisire, am fixat-o... Carina simte nevoia să plângă cu capul pe masa din bucătărie, lângă sacoșă. Pentru că sunt în apropiere, plânge cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

pentru propriile-i greșeli ca să o mai facă și acum, cînd se socotea nevinovată pentru această nouă nefericire. Se curăță cum putu, oprindu-și hemoragia cu o bucată de cearșaf deja murdar de sînge uscat, și căută apă ca să se spele. Lanțul, legat de picior cu niște cătușe prinse la capăt cu un șurub, Îi Îngăduia o mare libertate pentru a se deplasa prin peșteră, cu excepția punctului celui mai depărtat, unde zări trei mari cufere din lemn și o laviță grosolană

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

cu mâna ei mare încă deschisă înaintea mea, domnișoara MacIsaac e mută și nu poate să vorbească. Agenta imobiliară cu ruj pe dinți și pudră aplicată-n straturi pe crepul de sub ochi, cu dinți prêt-à-porter și perucă ce se poate spăla la mașină îi zâmbește lui Brandy Alexander. — Iar aceasta..., mâna mare împodobită cu inele a lui Brandy se ridică pentru a atinge sânii ca o proră triumfătoare ai lui Brandy. — Aceasta..., mâna lui Brandy se ridică pentru a atinge perlele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]