3,853 matches
-
unui fag de foșnetul unui brad. În schimb, multe din cele trăite s-au estompat, lăsând în urmă goluri, ca într-o pădure arsă pe jumătate. Această descoperire mă obligă să admit că memoria mea seamănă acum cu o oglindă spartă, care-mi restituie numai frânturi de viață. 12. Vers al pieilor roșii: "Moartea mi-a tatuat inima". Dacă aș crede în zeii lor, i-aș ruga să mă ajute. Din păcate, nu prea mai am nici un punct de sprijin ferm
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
pe o stradă mai dosnică, doctorul s-a oprit în dreptul unei firme spălăcite pe care abia se mai putea desluși un cuvînt: "Dragonul...", restul numelui nu se mai distingea. "Aici e", zise el. Au coborât câteva trepte, toate tocite, ultima spartă, au trecut de o ușă în spatele căreia era un coridor, au pătruns, apoi, într-o sală lungă, slab luminată, cu un ușor miros de mucegai, și s-au așezat la o masă, lângă ultima fereastră, ce da spre o curte
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
confuz că Lisa nu mai e "satul meu". E doar "satul în care m-am născut". Lisa îmi confirmă, din păcate, ideea că progresul exterior e însoțit, uneori, de regres interior. Satul nu mai e "o lume". Are parcă orizonturile sparte. Mica sa eternitate s-a prelins prin ele și a rămas, pe aceleași temelii, o haltă oarecare din istorie. Sărbătorile nu mai sunt sărbători. Au devenit, ca la oraș, zile de odihnă. Nici măcar cârciumile nu mai sunt o "instituție". Le-
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
În dimineața aceea tristețea rămăsese În altă parte. După-amiaza s-a nimerit să aibă lecția de pian și ca de obicei s-a topit de dragoste pentru călugăriță, pînă În jurul orei șase. Carlos veni să-l ia foarte tîrziu, la spartul tîrgului, cum s-ar spune, fiindcă, după cum află Julius, lui Bobby i se năzărise să-i facă o vizită lui Peggy, canadianca și o luase la plimbare cu camioneta fără să ceară voie părinților. Julius era nerăbdător s-o vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu aflase că e mînios... Deodată i se lăsă iar o ceață pe ochi și simți o foame și mai cumplită, ba chiar i se făcu frig, la ora șapte ies. La șapte l-au expulzat toate lucrurile care zăceau sparte și răvășite prin dormitor. De ceasuri Întregi Îl acuzau, hărțuindu-l, ar trebui să-ți fie rușine. De aceea Înainta acum pe coridor cu o față mîhnită. CÎnd văzu dormitorul lui Julius atît de liniștit simți că-l apucă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
gîndea Santiago, care urmărise scena zîmbitor, văzînd că deodată Puicuța Își ascundea fața plîngînd În brațul Vlăjganului, ba chiar se ridica din cînd În cînd pe vîrful picioarelor ca să-l umple de sărutări pe ochii Învinețiți, pe sprîncenele cu arcada spartă, pe buzele zdrelite, „scîrbosule!, scîrbosule!“, striga ghemuindu-se la pieptul lui. — Un rînd de whisky la toată lumea, comandă Vlăjganul, scoțînd o grămadă de hîrtii și Întinzîndu-le Înfășurate pe degetul cu inelul. Înainte ca barmanul să apuce să-l tutuiască Întrebîndu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dragul meu (engl.). 1 Poți să-mi dai niște bani. te rog (engl.). 1 Cartier din Sevilla. 1 Spune-i (engl.). 1 Extremă (engl.). 1 Frunze moarte, veștejite (engl., fr.). 1 Ce știi despre ei (engl.). 1 În spaniolă, oglindă spartă. 1 Din textul unui tango. 1 Servitoarea stîlcește cuvîntul franțuzesc: chalet. 1 Oricum, crezi că ar Îndrăzni? (Engl.) 1 Amețit (engl.). 1 Biata de ea (engl). 1 Sfînta Răbdare. 1 În vederea angajării ca guvernantă la copii, trebuise să facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
credea în realitate, ea, cea îndră gostită de Nabokov? De la un timp, după o lungă pauză, am început iarăși să primesc telefoane de la ea. Mereu noaptea târziu și mereu ca să-mi ceară să-i împrumut bani. O voce tot mai spartă, tot mai nebunească. De cele mai multe ori era, probabil, beată. Nu-i puteam împrumuta, căci eram sărac ca degetul, dar o-ntrebam mereu ce mai e cu ea. „Nu pot să-ți spun nimic“, îmi zicea și-nchidea. Cum toți bărbații
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
o singură pictură. Cred că sunt țicnit: uneori iubesc câte un tablou atât de tare, încât literalmente îmi vine să dau spargere la mu zeu și să plec cu el. Era „Le soir qui tombe“ al lui Magritte: o fereastră spartă, cioburi lungi așezate sub ea în picioare și soarele de amurg răsfrânt în ele sub unghiuri diferite... Am ieșit apoi în orașul plin de animație (era în sezon, când Parisul pute a pipi și a languste), am răscolit vreo două
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
înainta pe dâra de aur, se apleca și ridica-n palme câte-o meduză, știind că toți o privesc, că e miezul mie zului mării. Când se-ntindea din nou lângă mine (vai, cu același metru de nisip și scoici sparte-ntre noi), cu lentile moi de apă pe trup și cu părul îmbâcsit de sare, trăgeam aer în piept, și aerul pe care-l smulgeam de pe corpul ei îmi pătrun dea-n alveole și-apoi în sânge, iar sângele-mi
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Contraste ...(ne)potrivite Terifiante miesme dulci - amare de pelin Se furișează, alergând domol prin tindă, Ulcele sparte, ghiftuite-n silnicie cu venin Se zbuciumă, demonic, spânzurate-n grindă. În clocotul întunecat, mirific și solemn Al unui Zefir bezmetic, trezit în zori Se sfarmă mut patriarhale porți de lemn Pe când blajine Tunete îți dau fiori. Tăcerea odăii se
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93386]
-
mișcarea. O puse să stea nemișcată cincisprezece minute, apoi patruzeci, apoi o oră, și să pândească doar, până când simți cum șira spinării e pe punctul de a se despica și de a azvârli afară o altă creatură din carcasa ei spartă. Dar nemișcarea era salutară, ca majoritatea durerilor. Concentrarea ei era la pământ. Simțea nevoia s-o ia mai încet, să-și îndrepte atenția spre ceva. Simțea nevoia să stea în tăcere cu cineva pentru că așa a ales ea, nu din cauza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
doisprezece, pierdu șirul, neștiind exact unde să adune și unde să împartă. Fiecare frază muzicală era identificabilă, deși Weber nu reuși să identifice nici una. Nu prea departe, mai înăbușit, auzea zumzetul mașinilor de pe Interstate 80 care vâjâiau ca niște baloane sparte. Deschise ochii: era tot în Kearney. O centură comercială modestă, încadrată de o pădure de sequoia metalici încărcați cu panouri stridente, vesele. Obișnuita gamă de francize - motel, benzinărie, magazin universal și fast-food - asigura pelerinii care s-ar fi nimerit pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
înapoi, se întoarse și merse mai departe. Poate că-l văzuse. Se întoarse și o luă în sensul opus. Se uită peste umăr la firmele de vizavi - birouri de avocatură cochete, un magazin de muzică întunecos și dezordonat, cu vitrina spartă, un magazin video ce arbora un fanion pe care stătea scris cu litere vesele „Miercurea e zi de reduceri“. Dincolo de peretele lucios din aluminiu și de firma de plastic se ițeau bucăți de cărămidă și nișe din anii 1890. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu vânt jucăuș și toate câmpurile culese. Dar lui îi e un frig îngrozitor, îi e frig pe dinăuntru, atât de frig că la fel de bine putea să zacă acolo, țintuit într-un șanț, în februarie, cu fața lipită de parbrizul spart, într-o mocirlă înghețată. Încă o iarnă în prerie, lucrul de care Karin Schluter se ferise toată viața ei de adult. Crescuse cu povești despre fiara din ’36, cu luna ei de ghețuri neîntrerupte, sau cu cea din ’49, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
ar fura și-America dacă ar putea, ca hoții. Sunt cu jderu-n sân și nu știu când îi zgârie sau mușcă, uneori sunt, ca-n sicriu, sau se fac că se împușcă. Dac-ajung prin tribunale parcă-s niște oale sparte, cad la pat, intră-n spitale și se dau că sunt pe moarte. Unii chiar își leagă ștreangul singurei la gât și atât; când se prăbușește rangul se sufocă de urât. Lumea vrea cât mai devreme să vă sufocați cu
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
ești ca să-ndopi în tine tot ce se confruntă; melodioși sunt acești plopi când bat din palme ca la nuntă! De-acum aud concertu-n lunci, și-așa mă ndepărtez de moarte; doar casele fără de prunci sunt ca pustii, cu geamuri sparte. Fii binecuvântată, viață, tu, cap de operă preasfânt și singurul pe-acest pământ care n-atârni de un fir de ață! Mai 2012 Balada Mărțișorului În concepția savantului Nicolae Paulescu Orice fapt, are-o istorie, are un trecut al lui
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
pădurea. Se-nvârt în răspântie corbii, și oamenii, prinși sub poveri merg în dodii ca orbii pe cărări ce duc nicăieri. Pășim în neștire cu stângul, atâtea rele ne mpart și despart, în centrul grădinii, nătângul are în cap ceasornicul spart. Timpul de ieri...Timpul de-acum mărșăluind prin același coșmar, fără busolă, oxigen, calendar suntem prea departe de drum. Credință puțină, speranțe deșarte, iubirea sub tălpile urii; s-aud furtuni bătând de departe, prin brazii și ulmii pădurii. Când legea
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
ce-și bat nevestele ca niște soți iubitori, se taie Între ei din mîndrie civică și se Îndeletnicesc cu crima, jaful și violența ca niște adevărați cetățeni respectabili ce sînt. Între timp un om a fost găsit mort, cu capul spart, la cîteva case mai jos de mine; iar o femeie beată a coborît dintr-o mașină la ora două noaptea acuzîndu-și În gura mare Însoțitorul ca să audă tot cartierul. — Trebuie să mă plătești, vagabond nenorocit! strigă ea. Trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
loc liber În jurul căruciorului distrus. Doi polițiști care căutau să elibereze strada pentru a face loc circulației Întrerupte, au transportat lîngă bordură căruciorul strivit, mai Împingîndu-l, mai cărîndu-l, și Începuseră să culeagă de pe jos mărfurile risipite, cutiile, ceștile și farfuriile sparte, cioburile de sticlă, furculițele și cuțitele ieftine și, În cele din urmă, cutiile de tinichea cu spaghete și, să le Îngrămădească peste mormanul de sfărîmături. Spaghete, bucăți de creier și frînturi de craniu zăceau laolaltă pe trotuar amestecate Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
spărsese și acum zăcea pe podea. Nu știm cum a ajuns bolul pe podea, cine sau ce l-a doborât, intenționat sau din greșeală, dar ne putem imagina ce s-a întâmplat în continuare: apa s-a scurs din bolul spart și bieții peștișori, Antoniu și Cleopatra, care nu pot trăi fără apă, au murit. Bravo, Ana! Dar n-am terminat, Prințe. Mai avem de cercetat cum s-a spart bolul. Pentru că nu s-a spart singur. Perfect. Să lăsăm Poliția
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
-se, Gosseyn văzu că aspectul era de fapt dat de uzură. Cum știa că fațada decorativă fusese distrusă prin forță, era evident - acum, când privea de aproape - că cimentul, care se aflase la temelia și în spatele fațadei, fusese și el spart. Traversă. Împreună cu Enin, strada și ajunseră curând la intrarea principală. Și apăsă pe un buton deasupra căruia era scris PAZNIC. Lângă buton se afla o ușă îngustă, obișnuită. Trecură aproape două minute. Apoi ușa îngustă se deschise și în cadrul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
fi fost din pricina lămpii cu ulei care lumina fața Doctorului de dedesubt, dar restul feței sale arăta precum un peisaj de puncte negre și denivelări cărnoase. Cearcănele protejau ochii înfundați, de un albastru strălucitor. Pori mari și vase de sînge sparte îi acopereau nasul în formă de nap. Urechile enorme încadrau portretul, doar o parte părea a nu fi fost marcată de greutățile vieții; gura subțire, roz și delicat coturată precum cea a unui copil, nevinovată și tristă în același timp
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
tâmpiți fiind nu pricepem nimic din lumea în care trăim, ce s-ar întâmpla, doamne ferește!, în cazul unui crah economic când domnul acela, românul de prin Bihor, va striga sus și tare că nu mai vrea să plătească oalele sparte ale unei politici proaste a Bucureștiului? Ce se va întâmpla dacă vom trăi într-o Românie bântuită de excluderile lui Sabin Gherman? Vă spun eu care este dezvoltarea logică: vom conviețui în umbra tancului și prin arestarea celor care vor
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
geografice. Agatirșii însă după cât se vede cultivau și via si cunoșteau deci fără îndoială și cultura pământului. Herodot ne spune anume că Sciții aveau obiceiul de a bea vin curat și se spunea în Grecia că de aceea înnebunise regele Spartei, Cleomen fiindcă desprinsese acest obicei scitic. Grecii aveau o zicătoare obișnuită ce se întrebuința, atunci când se cerea de băut vin curat: «toarnă ca la Sciți» (IV, 84). Sciții însă nomazi, care trăiau din laptele iepelor și aveau ca băutură spirtoasă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]