3,846 matches
-
mitul măreției trecute din Peninsulă, vestitor al unui viitor mai fericit, i-a ajutat să-și revină după lungi perioade de tristețe. În secolul al XVI-lea, discursul sefard despre suferință o ia, cât se poate de firesc, pe calea speculației istorico-escatologice, cum face Isaac Abravanel în drama sa mesianică în trei acte: răzbunarea lui Dumnezeu asupra creștinilor și musulmanilor, întoarcerea semințiilor pierdute și, în sfârșit, învierea morților 38. Procesul izbăvitor este presupus a începe în 1503 sau 1531, după calcule
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
faptul că ar fi incompatibilă cu echilibrul postulat între rata dobînzii la credite și rata productivității investițiilor noi. O productivitate mai mare, atunci cînd este însoțită de un nivel constant al prețurilor, poate antrena într-adevăr profituri excepționale și alimenta speculațiile, pe cînd o scădere a productivității, cu prețuri constante, va antrena probabil o depresie. De asemenea, atunci cînd rata "naturală" a dobînzii este interpretată ca fiind una monetară, mai multe trăsături ale teoriei wickselliene a echilibrului monetar se dovedesc nefondate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
are legături cu medicina, tot așa cum odihna are cu economia. Pentru că nu-i așa? munca și odihna sunt tot una, atunci cînd calculezi corect și nu-ți dă cu rest. Majoritatea veniturilor nici nu mai vin din muncă, ci din speculații. Dar o investiție de inteligență e tot o formă de a munci. Iar dacă întrebi, cine nu se consideră inteligent? Mai greu cu caracterul, căci "unde nu e morală, acolo e corupție și o societate fără prințipuri care va să zică nu le
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
depășirea fanteziei, a emoțiilor și responsabilităților noastre. Elasticitatea ființei noastre se poate întinde ad libitum. O critică a limitelor omului mi se pare astăzi mai mult decît necesară. Ar putea fi chiar începutul unei noi filosofii. Nu mai este suficientă speculația vagă despre finitudinea noastră, avem nevoie de o cercetare dincolo de finitudine. Metafizicește dă și mult mai bine decît faptul că ne e foame. Nu pot să fiu de acord că sufletele noastre "se tîrăsc" în urma metamorfozei produselornoastre. Se schimbă lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
încât poate au uitat de interesul național, pe care nici ele nu știu dacă și l-au definit precis. Indivizii din aceste colectivități rămân într-un partizanat ridicol și maladiv axat pe interesul personal care, pentru a-l proteja, invocă speculații despre natura diabolică a adversarului. Așa ajung țările în cauză să nu aibă aproape niciun proiect serios și să funcționeze, oarecum, doar în virtutea inerției. De aceea, mereu, sunt surprinse de câte o catastrofă care putea fi lesne prevăzută, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
parcurge, el pare să-și piardă această calitate. Pierderea încrederii în dolar face discordante scopurile politicilor economice ale principalelor ansambluri economice. Băncile asiatice, spre pildă, intervin extrem de puternic pentru susținerea propriilor monede, încetînd să mai susțină dolarul. Aceasta face ca speculațiile împotriva monedei americane să se amplifice, făcînd-o astfel să slăbească mai mult decît ar arăta datele structurale ale economiei. Interdependența piețelor ar conduce în continuare la creșterea ratelor dobînzilor în sistemul american, căderea prețurilor activelor în întreaga lume, supraîndatorare, deflație
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
crea cerere. Aceasta a dus la o creștere forțată a prețurilor activelor patrimoniale, deconectînd consumul de venitul disponibil. În S.U.A., cea mai importantă sursă de îmbogățire patrimonială a menajurilor o repre-zintă cîștigurile obținute din tranzacțiile imobiliare; a doua o reprezintă speculațiile bursiere. Aceasta poate fi o explicație a exploziei creditului care a dus la criza din vara anului 2007. Jumătate dintre proprietarii de case nu dețin decît 10% din valoarea acestora, într-o țară în care discrepanțele rămîn majore: jumătate dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de miliarde de dolari, ceea ce e o sumă. Două sau chiar trei milioane de americani sunt nevoiți să-și vîndă locuințele. Așadar, piața imobiliară americană s-a inflamat, extinzînd riscurile și pe piața mondială, adîncind criza de locuințe și întreținînd speculația. Sistemul Federal de Re-zerve a dat semnalul scăderii dobînzilor, ceea ce poate relaxa creditele, dar poate încuraja și recidiva acestor inovatori financiari inconștienți, asfel încît nu știm încă dacă el se comportă ca un pompier sau ca un piroman. Între timp
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
să pună nimic în loc. Și mi s-a părut suspect să aud asta din partea unui om care se îmbogățise imoral, speculînd taman elementele sistemului pe care ulterior le denunța. Căci ce critica dl. Soros, considerînd că vor distruge capitalismul? Critica speculația financiară, fundamentalismul piețe-lor, liberalizarea excesivă și lipsa de coeziune socială. L-am combătut imediat, pentru că l-am considerat cabotin, pentru că vremurile erau stabile, noi abia descopeream capitalismul și pentru că prea mult semăna cu Lenin, cel din Imperialismul, stadiul cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în cărțile dvs. Din păcate, puțini vă cred, puțini vă înțeleg. Căci mai lesne va trece cămila prin urechile acului, decît va intra un bogat în împărăția cerurilor". De ce vă trebuie atît de mulți bani, d-le Soros? De ce atîta speculație? Sunteți unul dintre slujitorii zeului Ban. Cu ce ajută asta sufletului dvs.? Pe plaiuri mioritice, îl avem pe Dinu Patriciu. După Congresul liberalilor, ni se anunță pe toate canalele că "dl. Patriciu a dominat lucrările Congresului prin simpla sa prezență
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
și încercînd să se bazeze mai mult pe ipoteza anticipărilor raționale, ceea ce constituie într-adevăr o îndepărtare de la gîndirea keynesiană. Keynes pune un accent fără precedent pe rădăcinile iraționale ale comportamentului economic, pe psihologie în privința funcției de consum, criticînd sever speculația fi-nanciară pe bază de anticipări. Legile psihologice elaborate îi joacă însă feste uneori. Pe baza lor, de pildă, Keynes considera că rata medie a economiilor ar crește odată cu venitul per capita, fapt infirmat de practică. Apoi, ceea ce a produs Keynes
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
multipolară, chiar dacă pentru toa-te acestea ar mai trebui să treacă și douăzeci de ani, timp în care statele (iarăși statele?) vor interveni masiv în economie, injectînd fonduri de la buget, introducînd reglementări care să în-diguiască fluxurile de capital, să reducă speculația și să protejeze propriile economii, deși încă nu se înțelege că ar fi mai bine să acționeze coordonat și nu așa, fiecare pentru el. Motivația intervenției este salvarea sistemului, numai că, între timp, el se va fi metamorfozat. Iată ce
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
că și F.M.I. și Banca Mondială vor suferi serioase restructurări, dacă nu cumva vor fi și ele înlocuite. Se așteaptă reglementări severe privind băncile și piețele de capital, în primul rînd bursele, reglementări menite să pună frîne puternice în calea speculației financiare, a paradisurilor fiscale și a liberei circulații a capitalurilor. Uniunea Europeană se pare că are un astfel de proiect cu care încearcă să convingă Statele Unite. Dar cel care trebuie convins nu mai este de-acum "legendarul" George W. Bush, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
importante, se creează mecanisme și instituții de piață, deschiderea spre comerțul mondial este aproape totală, iar recursul la investiții străine directe bate toate recordurile. În același timp, China menține un riguros control asupra propriei monede (convertibilitate limitată), nelăsînd-o în seama speculațiilor pieței, ceea ce a scutit-o de crizele monetare din ultimii ani, iar economia de credit a înflorit. Intrarea Chinei în Organizația Mondială a Co-merțului, în decembrie 2001, a deschis și mai mult economia spre capitalurile străine și a atenuat protecționismul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
capitaliste din ulti-mele decenii. Dar a prevăzut și mulți dintre factorii sau contradicțiile menite să dea naștere actualei crize economice globale. Dezvoltarea capitalismului spunea el ar reprezenta, inevitabil, "pregătirea drumului către crize mai extinse și mai exhaustive". Marx arăta că speculația dezastruoasă poate declanșa și exacerba crizele, care ar ajunge să cuprindă întreaga economie. Un astfel de sistem "nu permite nici un alt fel de alte legături între oameni în afara celor bazate pe propriul interes și pe plățile în cash, nemiloase. Capitalismul
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
mai este concepută ca un viitor minunat, ci ca un prezent radios, ca plăcere imediată și mereu reînnoită, ca „utopie materializată”6 a abundenței. Nu promisiunea unei mântuiri terestre ce va să vie, ci fericirea imediată, eliberată de ideea de speculație a rațiunii și de pozitivitatea negativului. Plenitudinea exaltată de timpurile consumeriste nu ține de o gândire dialectică: ea este euforică și instantaneistă, exclusiv pozitivă și ludică. Discursul profetic a fost preluat de consacrarea prezentului hedonist vehiculat de mitologiile festive ale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
și o serie de alte aspecte privind transferul de valoare dintre filială și firma mamă, prin așa-numitele prețuri de transfer defavorabile țării-gazdă, relații inechivalente de barter (troc) între cele două, relație de creditare și rambursare, bazate, în principal, pe speculații financiar valutare pe piața de capital. După opinia noastră, atât abordarea macroeconomică, dar și cele punctuale ale investițiilor străine directe asupra economiilor naționale trebuie să se bazeze pe aplicarea principiului eficienței economice în cel mai larg sens al său, care
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
nivel de filială, se ține, în primul rând, seama de interesele economico-financiare ale firmei-mamă și numai în măsura în care există o concordanță cu economia românească se poate vorbi despre un efect favorabil al ISD asupra economiei autohtone. Profitul reinvestit este utilizat pentru speculații valutare și nu pentru dezvoltarea activelor fixe în România. Criza a avut efect nefavorabil asupra volumului și dinamicilor ISD în România din cauza fenomenului de recesiune în țările membre ale UE, îndeosebi în cele din zona euro a căror capacitate de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și în prezent. Vom reaminti, pe scurt, câteva aspecte legate de turbulențele enumerate mai sus, fără însă a avea pretenția de a fi exhaustivi. 1) Mania lalelelor - criza survenită în Olanda în perioada 1585-1650. Anii în care s-au făcut speculații cu lalele au coincis cu o perioadă de mare prosperitate pentru Olanda. Între anii 1585 și 1650, Olanda a fost centrul unui imperiu comercial, cel mai mare centru comercial din nord-vestul Europei, acest lucru datorându-se activității comerciale în plină
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
care valorau zeci de mii de dolari (la valoarea actuală) la începutul anului 1637 au devenit lipsiți de valoare câteva luni mai târziu. Acest eveniment remarcabil este discutat de multe ori în prezent de comentatori, care fac paralele cu mania speculației moderne. Se pune următoarea întrebare: „Construirea pieței lalelelor și prăbușirea sa ulterioară au vreo relevanță pentru piețele din ziua de azi?”. 2) Bula Mării Sudului - prăbușirea pieței de capital din Anglia în 1720. Bula Mării Sudului este numele dat speculației
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
speculației moderne. Se pune următoarea întrebare: „Construirea pieței lalelelor și prăbușirea sa ulterioară au vreo relevanță pentru piețele din ziua de azi?”. 2) Bula Mării Sudului - prăbușirea pieței de capital din Anglia în 1720. Bula Mării Sudului este numele dat speculației entuziaste care a făcut fervoare și care s-a terminat cu marea prăbușire a pieței de capital din Anglia în anul 1720. Bula Mării de Sud este o istorie fascinantă a isteriei de masă, a corupției politice și a revoltelor
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Londra a atins un maxim al tuturor timpurilor, o indicație a faptului că mulți oameni au cumpărat pe credit sau marjă. Mii de averi s-au pierdut, atât mari, cât și mici. Directorii au încercat să pompeze mai mult la speculații. Ei au eșuat. Colapsul complet a venit la sfârșitul lunii septembrie, atunci când prețul acțiunii a fost de 135 £. Acest accident a rămas în conștiința lumii occidentale pentru tot restul secolului al XVIII-lea, la fel ca și colapsul de pe Wall
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
finanțele comportamentale. Teoriile actuale privesc originile volatilității mai mult ca apărând în tranzacțiile fără informație suficientă sau în iraționalitatea colectivă ce rezultă, probabil, din comportamentul imitativ al investitorilor pe piață. O astfel de viziune oferă explicații și pentru opinia că speculațiile pot conduce la o volatilitate nejustificată a prețului pe piață. Astfel, dacă speculațiile ar influența piața, atunci, desigur, am observa ajustări de prețuri mai rapide datorită acțiunii speculatorilor. Ar fi greu de învinovățit speculatorii pentru că acționează mai repede decât alți
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
fără informație suficientă sau în iraționalitatea colectivă ce rezultă, probabil, din comportamentul imitativ al investitorilor pe piață. O astfel de viziune oferă explicații și pentru opinia că speculațiile pot conduce la o volatilitate nejustificată a prețului pe piață. Astfel, dacă speculațiile ar influența piața, atunci, desigur, am observa ajustări de prețuri mai rapide datorită acțiunii speculatorilor. Ar fi greu de învinovățit speculatorii pentru că acționează mai repede decât alți investitori sau făcuți vinovați pentru volatilitatea în exces a piețelor pe termen lung
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Caragea este deja o sintagmă a memoriei colective. Al doilea moment al convulsiei demografice este identificabil la grupurile de vârstă între 0-4 și 5-10 ani, fiind datorată părinților perioadei postdecembriste, deci tot unei schimbări de regim. Nu vom face nici o speculație în legătură cu asemănarea celor două perioade dar similitudinile demografice ne pun pe gânduri. Ce au comun cele două momente încât populația fertilă intră în convulsie demografică. Este o chestiune pe care am discutat-o și cu demograful american Steve Cutler, de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]