2,695 matches
-
centrală un fenomen care a persistat zeci de ani în anumite democrații și mai mult în altele, ne putem întreba dacă în vechile democrații există riscul combaterii legitimității regimului politic. Răspunsul la o astfel de întrebare nu trebuie să fie speculativ. Ar trebui fundamentat pe baze empirice. Nu există o singură țară în lume în care oamenii să perceapă regimul ca fiind în întregime legitimat. Legitimitatea este graduală. Clasificarea unui regim pe o scară de la minimum la maximum de legitimitate este
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
obscura revistă bucureșteană Rebus, care declara cu aplomb, În fața respectuoasei elite lugojene, că romanele mele „nu apăruseră”, „nu existau”, iar eu, se’ nțelege, mai târziu, Într-un aer mai calm, mai echilibrat al carierei mele, am interpretat - evident, abuziv, pur speculativ! - această simplă denigrare sau proastă informare ca un eveniment existențial, apariția, pătrunderea acelui mare Senior de antracit În viața mea, ce-și căuta, ce-și pipăia abia drumul - tot astfel, din cele două judecăți negative la adresa firii și artei mele
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Nimicul” pentru mine și azi e un concept pentru care trebuie să fac un efort de abstractizare, așa cum trebuie să o facă un sălbatic căruia i se inculcă, În aritmetica elementară, cifra 0. Sau categoria „infinitului”, evident, un concept strict speculativ, care Își păstrează pentru mine „aerul ușor exotic”, deoarece la matematici am fost mereu mediocru. (Sau am avut profesori mediocri; cu o singură excepție, În ’53-’54, la Filozofie, un semestru, Mihai Neculce, care ne-a explicat, printr-o metodă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de știință, fizicieni, matematicieni, medici -, să le abordăm, afrontând un anume ridicol, e drept, dar răspunzând nevoii și interesului atâtora care, În „ciuda enormului progres tehnic și științific” sau poate tocmai de aceea, se preocupă de ceea ce atâtea minți Înalte, speculative, universitare, par a uita: existența sufletului, viața de după moarte, sensul vieții, existența zeilor, originea cosmosului. 5 În exil, În exilul meu estetic dar și politic, care a durat vreo două decenii bune, În Germania Federală și, mai ales, În Franța
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
gazetarului Eminescu, mergând însă la nuanțe și subtilități de interpretare a datelor concrete pe care cele două cărți ale lui N. Georgescu și O. Vuia, dar și ale altora, cum spuneam le avansează. Rezultă de aici un amplu discurs eseistic speculativ, cu o notă pătimașă, apăsat partizană în favoarea necesității revizuirii verdictului pe care critica și istoria literară de până acum cu Botez, Ibrăileanu, Călinescu ș.a., în față susțineau boala luetică a scriitorului, manifestată pe un fond oarecum ereditar, căreia, în cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de "rădăcinile ontologice ale creației", să desprindă "punctul născător de noi universuri, în speță artistice, din perspectiva unei poetici a oglinzii". Calea pe care a ales-o nu-i nici ușor de urmat, nici de urmărit. Ea cere multă putere speculativă și o deosebită insistență în exploatarea exemplelor alese să confirme teoria. Cere, apoi, un curaj de aventurier care atacă textele într-un mod neașteptat și descoperă explicații în locuri ignorate de ceilalți. Sau băgate în seamă, dar fără a scoate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românesc de provincie, dar și al loviturilor primite de creștinism dinspre filosofie, știință și artă, vinovăția fiind împărțită deopotrivă și de teologia apuseană (îndeobște). Eminescu a înțeles printre cei dintâi cât de amenințat e creștinismul chiar din interiorul său, teologia speculativă fiind, practic, metamorfozată într-o ideologie compromițătoare încă din vremea Inchiziției, fapt ce a dus la ruptura dintre catolici și protestanți" (ibid., pag. 245). Eminescu a remarcat primul că filozoful e uneori mai aproape de spiritul eclesial decât preotul, îngrijorându-se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
susținut de o repetiție lexicală în care ni se vorbește despre condiția specială a creatorului artist. Este de observat aici modul cum prin repetarea cuvintelor oglindă și ochi comunicarea autorului dezvoltă detaliile informative subliniind o convingere teoretică legată de caracterul speculativ al încercărilor noastre de a descoperi și comunică aspectele de maximă generalitate ale realului: "Artiștii, scrie Theodor Codreanu, cunosc și ei logica oglinzii. Ochiul este cea dintâi oglindă ce stă la îndemâna omului. Sunt fel de fel de oglinzi. Oglinda sferică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a actului critic, a talentului, a geniului, a stilului, a elaborării operelor, a mitului, a limbajului, a literaturii fantastice, despre numeroși scriitori antici, moderni și contemporani, îndeosebi despre unii clasici români. În toate aceste "fragmente" găsim admirabile modele de cugetare speculativă. În demersul de tip speculativ (din lat. speculum oglindă, dar și imagine, reflectare teoretică veridică) cugetătorul adoptă o atitudine contemplativă (speculatio), care duce la cunoașterea senină și profundă, realistă (în acord cu realul) și dezinteresată. În Critica rațiunii pure, Kant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a geniului, a stilului, a elaborării operelor, a mitului, a limbajului, a literaturii fantastice, despre numeroși scriitori antici, moderni și contemporani, îndeosebi despre unii clasici români. În toate aceste "fragmente" găsim admirabile modele de cugetare speculativă. În demersul de tip speculativ (din lat. speculum oglindă, dar și imagine, reflectare teoretică veridică) cugetătorul adoptă o atitudine contemplativă (speculatio), care duce la cunoașterea senină și profundă, realistă (în acord cu realul) și dezinteresată. În Critica rațiunii pure, Kant insistă asupra ideii ca o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
oglindă, dar și imagine, reflectare teoretică veridică) cugetătorul adoptă o atitudine contemplativă (speculatio), care duce la cunoașterea senină și profundă, realistă (în acord cu realul) și dezinteresată. În Critica rațiunii pure, Kant insistă asupra ideii ca o cunoaștere teoretică este speculativă dacă ea se referă la un obiect sau la conceptele despre un obiect așa cum nici o altă experiență umană n-o poate face. Theodor Codreanu insistă în mod special asupra caracterului speculativ al ultimei sale cărți. "Lamparia își sfătuiește discipolii să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Kant insistă asupra ideii ca o cunoaștere teoretică este speculativă dacă ea se referă la un obiect sau la conceptele despre un obiect așa cum nici o altă experiență umană n-o poate face. Theodor Codreanu insistă în mod special asupra caracterului speculativ al ultimei sale cărți. "Lamparia își sfătuiește discipolii să-i citească "fragmentele" în oglindă. Altfel, spune el, vor rămâne fragmente." În altă parte: "Oglindirea. Introducere în cartea creației universale". În partea a doua a volumului. semnificativ intitulată Oglinzi, Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nici pe Bacovia, nici pe Vieru; Considerațiile teoretice sunt aplicate la roman și nu la poezie. Criticul realizează o extrapolare îndrăzneață, forțând ideile să intre în paradigma construită de el însuși.. Autorul pare să devină, cu bună știință, digresiv și speculativ, atașând dezinvolt, la corpul judecăților critice stricte, câte un apendice doct, nu mai puțin interesant și savuros. Când privirea sceptică slăbește, constați că demonstrația se poate susține, intră altfel spus în ordinea plauzibilului. Această savanterie riguros controlată și de bun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care câștigau sume enorme din convertirea leului în coroane și invers, mai ales la produsele de strictă necesitate. Pentru a reduce semnificativ specula, a fost propusă unificarea monetară, care „ar simplifica problema”, iar leul nu ar mai fi fost tranzacționat speculativ. Problema financiară s-a răsfrânt și asupra bugetului, iar statul a introdus impozite directe, care au nemulțumit pătura muncitorească. Aceștia au cerut un impozit progresiv și proporțional pe venit, precum și introducerea unui impozit pe veniturile de război, în speranța micșorării
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
activitate. Orice lichidare, falimentare sau procedee similare. Schimbarea structurii capitalului, fuziuni, dezmembrări, achiziționarea sau vînzarea oricărei cantități de active sau alte schimbări materiale în modalitatea de organizare și conducere a activității. 16. O discuție a principalilor factori care fac oferta speculativa sau de mare risc, care trebuie înscrisă în prospect. Articolul 6 Negocierile și operațiunile comerciale cu titluri de valoare se fac de către agenți de negocieri, la comanda și pe spezele clienților lor. Agenții de negocieri se numesc prin ordin al
HOTĂRÎRE nr. 552 din 14 septembrie 1992 privind circulaţia titlurilor de valoare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108811_a_110140]
-
de raze plini / Tu mă privește liniștit / Cu stinsele lumini! apropiate de pietre, Sfinte Petre, tac! în metafore naționale Rusia o fi avînd hotar cu Dumnezeu, dar în partea cu Eminescu! păcat de literatură, cu geografia ei descriptivă, nu și speculativă, meșteșug irosit în hipercodificare! iar insuficiența celorlalte, în caracterul lor literar, ora 2,45 coborîtă din natură în cultură, din excesul din om pentru om și din extrapolarea lui, mediul înconjurător, sala de așteptare a fost poiană, luncă la Pașcani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fotoliului (armchair sociology), concomitent cu penetrarea empirică a sferelor de devianță constituite la periferia anterior neglijată a "societății onorabile", a avut consecințe remarcabile pe planul cunoașterii sociale, inaugurând o adevărată tradiție a sociologiei de teren. Ridicarea sociologiei din fotoliul reflexiilor speculative a însemnat în istoria sociologiei un moment decisiv pentru formarea disciplinei ca știință empirică. În acest context, lucrările bazate pe metoda analizei documentelor sociale (cantitativă și/sau calitativă) ar putea fi incriminate metodologic ca resuscitând logica constitutivă a sociologiei de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
domenii de investigație care conduc mai ușor către știința politică și către cele trei premise științifice ale explicării, verificării și non-evaluării, ele găsesc un teren fertil în Marea Britanie și, în general, în lumea anglo-saxonă și scandinavă. Fără prea mari ambiții speculative, dar destul de solidă, o bună parte a științei politice britanice urmează direcția lui John Stuart Mill în descrierea fenomenelor, proceselor, instituțiilor politice, în analiza democrației influența venită dinspre fabieni și caracterul progresist sînt, pe alocuri notabile. Surclasată din punct de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a judecăților analitice de cele sintetice. Hegel, de asemenea, constată că judecata nu poate fi forma gândirii care să exprime adevărul: "forma propoziției, sau, mai precis, a judecății, este improprie să exprime concretul iar adevărul este concret -, improprie să exprime speculativul. Judecata este, prin forma ei, unilaterală și, în această măsură, falsă"44. Putem înțelege din ceea ce spune Hegel în acest fragment că judecata nu este forma logică principală (originară) a gândirii, ce are drept calitate fundamentală a sa adevărul. Totuși
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmă constând în natura unor elemente ale structurii, fapt ce particularizează raționarea sau o determină ca demers dialectic); b) apoi este vorba despre analitică și dialectică. 2.2. Contextualizarea filosofică a sensurilor originare ale analiticii și dialecticii Scenariile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, "teoriile" filosofice, construite pe temeiul analiticii și dialecticii, dar, de asemenea, demersurile științifice care propun "cunoștințe", apoi demersurile ideologice etc. participă, desigur, la judicativul constitutiv. Unele dintre "regulile" fundamentale prin care acesta domină topos-ul discursivității pot fi formulate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cercetare "factuală" în privința aceasta, ele rămân la statutul inițial, acela de domenii ale logicii-organon -, vor căpăta statutul unor modele de discurs, mai bine-zis, funcționând în sensul pre-ordonării (pre-normării) spațiului de discurs în care se vor încadra toate demersurile teoretice (contemplative), speculative, aporetice, care țintesc acreditarea sau măcar acceptarea, în zona semnificativă a înțelegerii "lucrurilor", a cunoașterii acestora etc. Aristotel pune pe seama celor două modele și funcții "locale", particulare. De exemplu, în privința rolului topicii (dialecticii) pentru filosofie, el susține că "dacă suntem
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
-le. În fapt, ele capătă, cuprinse de toate aceste condiționări, statutul de modele de discurs în limitele judicativului constitutiv; din fapte condiționate (șirul de condiționări a fost ilustrat mai sus), ele devin condiții ale oricărui tip de demers teoretic (contemplativ), speculativ, aporetic. Din această poziție a modelelor reglatorii în orizontul judicativului constitutiv, ele pun ordine gândirii, rostirii și făptuirii, oferind criterii ("rațiuni suficiente") de acreditare pentru orice produs al gândirii, rostirii, făptuirii. Rostul lor și constitutiv și regulativ vorbind în termeni
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nici „cugetător“ în sens deplin. E de înțeles. Nu e la îndemâna oricui să fie, din fragedă tinerețe, și una, și alta. Problema credinței nu se poate rezolva la nivel de abecedar și de retorică „progresistă“. E nevoie de ditamai aparatul speculativ, de lecturi ample și de o complicată experiență de viață, dacă vrei să te miști în domeniu cu oarecare maturitate. Sigur, poți evacua lucrurile rapid, acceptând, ca pe o achiziție inviolabilă, ideologia la modă, dar a face asta în numele libertății
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
-o, odată cu ziarele, în sufragerie. Între religie și Biserică Nu vreau să intru, acum, în complicata și delicata problemă a raporturilor dintre religie și Biserică. Mă mulțumesc să consemnez, rapid, inevitabila lor interdependență. Problematica religioasă nu este una de tip speculativ, nu circumscrie o disciplină intelectuală dedicată unui adevăr abstract. În joc sunt întrebări ultime, cu importante consecințe existențiale. Și peste tot în lume reflecția religioasă implică participarea la un cult, asumarea directă a unui parcurs ritual. Religiozitatea vagă, singuratică, „neînregimentată
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Shakespeare, ale lui Charles Lamb. O colegă de clasă, Floriana Avramescu, m-a împins către bibliografia creștină (Patericul, Vârstele vieții spirituale a lui Paul Evdokimov, Ernest Hello, Pelerinul rus). Un coleg de facultate, Marin Tarangul, mi-a deschis gustul filozofiei speculative, ispitindu-mă cu Kierkegaard și Simmel. N-am fost scutit de unele „excursuri“ ezoterice, teozofice sau antropozofice, de mistagogiile unor Fabre d’Olivet sau Édouard Schuré. Un impact masiv a avut, asupra mea, René Guénon. Toate acestea au fost evenimente
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]