3,995 matches
-
mai șireată decât Ulysse, dar și eu mi s vulpoi bătrân. Se abține să nu zâmbească. Cu pleoapele întredeschise, lăsă să-i scape un fluierat ușor, ca un sforăit. — Tu m-asculți, ori ba? îl scutură impacientată Livia. — Da?! Tresare speriat. — Ce s-a întâmplat? Mișcă din mâini dezordonat ca omul trezit brusc când e pe punctul să ațipească. — Ce țipi așa? Unde suntem? mormăie ipocrit, rotindu-și ochii de jur împrejur. — Flaccus mi a povestit că Li..., omul acesta, nu știu cine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
din mână: — În numeroase procese a reprezentat acuzarea poporului și nu de puține ori a adus în fața tribunalului oameni pe care eu, personal, i-am considerat după aceea, la apel, nevinovați. N-am cunoștință de astfel de lucruri, se apără speriată Livia. La asta nu s-a gândit. Bate în retragere, dez orientată. — Ceea ce nu înțeleg, se întunecă Augustus și mai rău la chip, e cum nimeni n-a avut până acum curajul să-l acuze pe nenorocitul ăsta de calomnie
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Augustus îl întreabă pe un ton bănuitor: — La ce te gândești...? Lasă întrebarea în aer căci, pe nesimțite, privirea i se împă ien jenește și locul bătrânului libert este luat de o nălucă impună toare, venită din negura timpurilor. Tresare speriat și se agață cu mâinile de brațele fotoliului. Cu fiecare pas care-l face spre el, îl vede mai bine. E Gaius Asinius Pollio! Așa cum și-l amintește. Drept ca un brad chiar și cu un picior în groapă. Dă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
fata după el când o face plopul pere și răchita micșunele. Tot ce poate face e să le stârnească invidia și uite câte pătimește sărmanul Libo pentru că un delator pizmaș ca Trio Fulcinius a pus ochii pe grădina lui. Tresare speriat. A uitat să-l înștiințeze pe împărat că Trio așteaptă în anticameră. Își îndreaptă privirea către principe. Îl vede pământiu la chip, privind țintă în față. — Trio Fulcinius are și el audiență în această dimineață, șoptește încet. Augustus clipește de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îndeplinește celelalte condiții de avere și onorabilitate ca să pot semna decretul... Își vede secretarul clătinându-se, ca și cum ar fi primit o lovitură în moalele capului, apoi agățându-se disperat de colțurile mesei, să nu cadă. — Ce s-a întâmplat? întreabă speriat. Libertul se prăvălește, greoi, în genunchi și începe să se tâ rască înspre el. Cerșește, cu brațele întinse, mila împăratului: — Iertare, preamilostive stăpâne, dar înălțându-l astfel, îl con damni fie la moarte, fie la nebunie, fie la amândouă la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Urgalanilla, fie în biblioteca lui Apollo, aici pe Palatin. Narcissus l-a mituit pe bibliotecar... — Până când Plautius Silvanus a mirosit ceva, hohotește vesel principele. Nu, nu, Urgalanilla i-a turnat maică-sii, scorpia de nevastă a lui Plautius. Se plesnește, speriat, cu palma peste gură. — Iartă-mi nesăbuința, cezare! Augustus îi face semn cu mâna să se liniștească. Își reazămă apoi, gânditor, falca în palmă. Că soaței lui Plautius Silvanus nu îi e pe plac un astfel de ginere nu-l
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cel mai bun caz, se preface doar de ochii lumii că-și dă silința să o respecte. Și asta va face cu el... Augustus îl întreabă încruntat: — Ce dovezi ai? Fulcinius reușește cu greu să-și stăpânească nervozitatea. Bâi guie speriat: — Corupe femei... — Ce fel de femei? îl presează îmbufnat bătrânul. Dacă Libo își bate și el joc de legislația cu care de atâta amar de ani încearcă să asaneze viața înaltei societăți ro mane, situația e gravă. Gravă și periculoasă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
civice, singurul îndri tuit să o judece este bărbatul ei. Izbește violent cu piciorul în zidul bazinului care are o fântână arteziană în mijloc: — Tu și cei de teapa ta n-aveți nici un drept s-o învinuiți! Fulcinius se retrage speriat. Din scatojiu la față a devenit vâ năt. De unde se află, i se pare că în piscină sunt pictate trestii și o mulțime de pești ce înoată într-un râu. Augustus s-a calmat. O apucă pe una dintre aleile
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de lucru prin altă parte. Rămâne singur de strajă. Ascultă cu din ce în ce mai multă îngrijorare orologiul cu apă din curte care emite ritmic șuierături de avertisment. În sfârșit, aude mult așteptatul sunet de clopoțel. Se repede înăuntru. — Stăpâne..., începe. Se oprește speriat. În picioare, lângă cordonul de care trage, împăratul întoarce către el o față de o paloare cadaverică. — Ce te miști așa, ca ochii mortului? îl suduie îmbufnat. Vocea îi e sacadată: — În loc să te holbezi la mine, mai bine l-ai chema
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cele care erau considerate parte din familia regelui. Așa s-a înălțat pe sine! Șoptește încetișor: Noi l-am ajutat pe Marele Pontif să câștige lupta cu Re gele Sacrificiilor pentru supremația religioasă și politică. Își astupă gura cu palma, speriată că ar putea fi auzită. Ce s-ar fi întâmplat fără noi? continuă să se întrebe neli niș tită. Ar fi reușit Rex să preia funcțiile religioase ale regelui alungat? Probabil că nu. Însă Marele Pontif ar fi rămas numai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
îngăduit să ia primul cuvântul, ci al doilea, căci se află și el cu totul sub autoritatea Marelui Pontif. Nu se aude nici un răspuns din partea fetiței. Oarba își încordează auzul, cu urechea îndreptată spre altar. Nimic. O cuprinde mila. E speriată, mititica. Ar trebui să-i șoptească cineva să dea măcar din cap că nu. Zâmbește apoi, amuzată. În trecut, eliberarea unui copil de sub puterea tatălui era considerată un lucru de rușine, similară cu excluderea din comunitatea gentilică. Acum, din contră
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
colegele ei profesoare. Să se ducă una să o liniștească. Este un sacrificiu obligatoriu, după care poate să-și lase părul să crească la loc cât vrea. Îl aude pe Regele Sacrificiilor încercând din nou să o reconforteze pe micuța speriată: Vom merge împreună să-ți agățăm cosițele în lotusul din Templul Lucinei. Foarte bine, aprobă în bătaie de joc Occia. Acesta este rolul tău de Rege al Sacrificiilor: să te ocupi de fleacuri. — Acolo e „arborele cu plete“, continuă rex
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
oamenilor - și a zeilor proba bil - amintirea regilor de odinioară ai Romei, în calitatea lor de conducători religioși“... Nu apucă să-și manifeste în vreun fel emoția, când Asinia o trage din nou de rochie: — Am să mor... — Ce? tresare speriată. Fata se înalță pe vârfuri și-i șoptește la ureche: — Îmi curge iar sânge... Ah! se liniștește Occia. — Menstruația, murmură încet. Oftează apoi. O problemă grea cu toate fetele la pubertate, dar cu ea e o adevărată catastrofă. Degeaba i
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Dar n-are încotro: — Când galii au incendiat Roma... Claudia îi ia vorba din gură: — Dacă nu dădeau alarma gâștele de pe Capitoliu, distrugeau toată Cetatea... — Dar lasă-mă odată să termin ce am de spus! izbucnește Vestala Mamă. Preotesele tac, speriate. Cu glasul îngroșat de mânie, Occia îi explică Domitiei: Înainte de a fugi, fecioarele au luat lucrurile sfinte și le-au îngropat sub templul lui Quirinius. — În Forum Boarium? — Da. Respiră adânc ca să și recapete stăpânirea de sine. Continuă: — Le au
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
odată, înlăuntrul întunericului care o înconjoară simte neliniște. Chiar pericol. De ce tac fetele? Și Domitia și-a vârât din nou palma într-a ei. — Ce se întâmplă? întreabă. — Fulgere brăzdează cerul, i se răspunde. Uite altul! se înalță o voce speriată. — Să ne grăbim atunci, zice oarba încercând să se liniștească. Se apleacă spre fetiță. — Regia..., începe, când copila o întrerupe nerăbdătoare: Acolo mergem, nu? — Da, e chiar în fața ta. O lasă un timp să admire clădirea și statuile ei monumentale
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Predomină albastrul închis și roșul ca focul, puse în valoare de puțină pulbere de aur. Își dă seama că slujnica a luat-o înainte și o strigă să aștepte. Probabil a ridicat tonul fără să vrea, căci fata încremenește, prea speriată să mai facă vreo mișcare. Venind din urmă, Vipsania o încurajează cu un zâmbet blajin la drum. E nouă sărmana, dintr-un lot de sclavi achiziționați recent, nu a crescut la ei în casă, așa că se teme întruna să nu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a cunoscut în copi lărie pe Apollodorus. I-a citit și preceptele, le are și acum în casă, căci le a trimis spre publicare în grecește bunicului ei Pomponius Atticus. — Nu spun nimic de Tiberius Cezar... Bum! Bum! Se întreabă speriată dacă și alții îi aud inima bu buind. Își amintește că Tiberius a plecat la Rhodos însoțit de un alt retor, Theodorus din Gadara. Din câte a auzit, și acum îl sprijină să-și publice tratatele, dar atelierul ei de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
te îmbăta cu apă rece! Insultat, Libo trece prin toate culorile curcubeului. Gallus întreabă cu inflexiuni ironice în glas: — De unde ești atât de sigur că Otacilius n-a achitat el însuși taxa la tezaur? — Ca să pri... primească libertatea? bâiguie Libo speriat. Nu s-a gândit la asta. — Da, dar nu și cetățenia, îl consolează celălalt. Scribonius Libo se arată de-a dreptul înfricoșat: — Atunci a devenit latin iuniat? — Se prea poate să aibă statutul locuitorilor coloniilor la tine, care sunt considerați
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cutremură îngrozit. — O condamnare!? strigă isterizat. — Stai liniștit! îl repede Gallus. Nu uita că Augustus poate interveni în componența juriului. N-o va face, cu siguranță. Dar nu i-o mai atârnă de nas animalului ăstuia. Este și așa destul de speriat. — Iar în caz că sentința se dă cu diferență de un vot, poate din nou să aducă sufragiile la egalitate... Libo începe să se destindă. Dă drumul unui suspin de ușurare și întinde mâna să aranjeze sulul pe care să-și sprijine
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
două? îl îngână celălalt. Mai bine taci din gură și ascultă-mă. Trage adânc aer în piept. — Două teatre, spațioase și unul, și altul, lipite sus prin arcade comune și montate fiecare pe câte un pivot... Germanul pălește. — Măiculiță! Șoptește speriat: — Da’ de ce trebuie să fie două? Rufus constată cu plăcere aerul lui nefericit. Până și mirarea i a dispărut din glas. Ia spune-mi, ce spectacole sunt programate până la prânz în arenă? îl interoghează autoritar. Tânărul ridică nesigur din umeri
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dezlănțuit. Și uite-o acum, răbufnește agasat, în loc să se caciorască și mai mult cu trecerea anilor ca toate femeile, a ajuns de o rară frumusețe. — Și-o fi găsit un amant, glumește Pusio. Fața îi înțepenește instantaneu într-un rictus speriat. Vorbe dintr-astea pot să-l coste cariera, dacă nu și capul. Rufus, în schimb, zâmbește amuzat. — Stai liniștit, că în viața mea am strâns multe păcate, dar turnătoria n-a fost niciodată printre ele. Își scrâșnește cu o strâmbătură
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aici! Cei doi o iau din loc. Strigă tare după puști: Și tu, vezi să nu mă faci din nou de râs! Acesta întoarce capul rugător. — Dar dacă, totuși, vreunul dintre ei nu e mort de-a bine lea? repetă speriat. Îl aranjăm noi, chicotește Ganymedes. Duce degetul la gât cu un gest grăitor. — Îi facem felul. Băiatul aruncă o privire îngrozită către Rufus. — Aici nu e azil de șontorogi, îl repede acesta cu asprime. Cine te-a pus să-l
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
că tot îți e scris să mă urmezi.“ Și îi întinde întruna mâna, iar el i-o respinge... Deschide ochii, lac de sudoare. Fața Agrippinei e aplecată deasupra lui. Încearcă să-l calmeze cu vorbe liniștitoare, ca pe un copil speriat. — Ce-i cu tine? o aude șoptind încet. Te zbați ca peștele pe uscat. Îi îndepărtează cu un gest matern șuvițele năclăite de pe frunte. — M-ai învinețit toată lovindu-mă cu brațele și cu picioarele. Uite, și ăsta micu’ s-
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
un al doilea Alexandru cel Mare. — Vrei să-ți ia foc părul? o ceartă în continuare pe copilă. Și ce umbli așa despletită în fața larilor? Acoperă-te! îi poruncește scurt. Antonia pune repede mâna pe capul fetiței și o trage speriată spre ea. Mulți dintre servitori schimbă între ei priviri îngrozite, pline de înțelesuri ascunse. Cu toții știu că focul are puteri magice, incontrolabile. Nu se spune că în vremea domniei lui Tarquinus Priscus a apărut pe neașteptate în vatră un mădular
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
I-a spus că vrea să se sinucidă. Își rotește privirea, buimac. Mizantropie de bețiv? Că alte motive n-ar prea avea. O arsură în coșul pieptului îl face să se chircească de durere. Cram pa coboară în burtă. Așteaptă speriat să se repete. O secundă, două, trei. A trecut. Încearcă să se destindă. Unde sunt Seianus și Lygdus, să-i aducă doctorul? Iar o să facă pântecăraie. Mațele lui nu mai suportă nici măcar un strop de vin. Iar aseară chiar că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]