3,200 matches
-
1-a răstignit pe MÎntuitor, pe Tatăl celor Drepți, s-a aflat răstignit În locul lui. #Una a fost atunci realitatea și alta aparența*.## Căci Arhontele Întunericului a fost cel țintuit pe cruce, el și tovarășii lui au purtat cununa de spini, el a fost Înveșmîntat și În mantia de purpură. Numai el a băut oțetul și fierea din care s-a crezut că a băut Domnul. Tot ce s-a părut că a suferit Domnul au suferit #În realitate## Puterile Întunericului
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
la Pitești) sunt Înlocuite cu un Prohod scabros, deținuții considerați a fi mistici trebuie să parcurgă camera În genunchi Întreaga Săptămână a Patimilor, fiecare purtând o cruce; este ales chiar și un „Hristos” căruia i se confecționează o coroană de spini: ceilalți deținuți sunt siliți să Îngenuncheze În fața lui, să Îi sărute dosul și organele genitale; cutiile de conserve În care s-a introdus mangal sunt aprinse pentru a tămâia celula 30. La ceasul Învierii, torționarii repetau ritualic, ore Întregi, „Hristos
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
să intre un om bogat în Împărăția Cerurilor. Acul reprezintă măsurătorul sacru, trecerea inițiatică și le conferă experiențelor trăite o importanță nebănuită. Dar acul ascunde și o semnificație de agresivitate și are, din acest punct de vedere, aceeași simbolistică cu spinul (vezi acest cuvânt). Cât despre acul cu gămălie, el evocă amenințarea de a fi descoperit, prins în flagrant delict și sancționat. Cel ce visează se teme, poate, să nu se „înțepe” din cauza faptului că atitudinea sa nu este ireproșabilă. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
legătură; loc; lucru; în mare; material; materie; medicină; metal; de minge; muncă; noroc; obiect folositor; obiect important; ochi; orizont; oțel; papion; penetrare; pernă; pierdut; de pin; pioneză; prăpastie; provocare; pulover; punct; rană; război de țesut; reacție; rochie; săgeată; de siguranță; spin; spital; sulă; tăios; teamă; toamnă; țepi; țepos; țesături; vaccin; viespe; de viespe; vîrf înțepător; zestre (1); 755/149/53/96/0 acasă: familie(109); părinți(40); căldură(39); liniște(39); mama(37); bine(32); cămin(21); cald(16); casă(15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mod; munte; nesfîrșit; nou; oportunități; noi oportunități; pădure; spre pădure; persoane; petrec; de plecare; spre pocăință; portiță; potrivită; poveste; prieteni; problemă; pustietate; răspuns; regăsire; de regăsire; de rezolvare; ruta; rută; salopetă; scăpare; scări; scrum; scurtă; scurtătură; sens; serată; solicitare; fără spini; stînga; succes; suflet; șansă; șosea; tei; traseu; tren; trunchi; țintă; urcuș; urmare; urmă; vocație; variantă; vechi; verde; verdeață; în viață; vieți; spre viitor; vis; vizită; de-o vreme (1); 793/170/41/129/2 cană: apă (163); ceai (115); cafea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
142/1 cunună: flori (166); nuntă (95); coroană (54); căsătorie (28); mireasă (27); coroniță (24); de flori (15); biserică (13); fericire (12); floare (10); nași (10); naș (9); legătură (8); laur (7); familie (5); frumusețe (5); miri (5); religie (5); spini (5); bucurie (4); iubire (4); legămînt (4); unire (4); diademă (3); lauri (3); mire (3); petrecere (3); premiu (3); sat (3); sărbătoare (3); de spini (3); usturoi (3); verde (3); alb (2); albă (2); botează (2); căsnicie (2); cerc (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
10); naș (9); legătură (8); laur (7); familie (5); frumusețe (5); miri (5); religie (5); spini (5); bucurie (4); iubire (4); legămînt (4); unire (4); diademă (3); lauri (3); mire (3); petrecere (3); premiu (3); sat (3); sărbătoare (3); de spini (3); usturoi (3); verde (3); alb (2); albă (2); botează (2); căsnicie (2); cerc (2); copilărie (2); credință (2); cununie (2); frumoasă (2); frumos (2); împreună (2); legare (2); mariaj (2); moarte (2); nunta (2); povară (2); preot (2); prostie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
om neputincios; opoziție; oribil; oriunde; ostilitate; penibil; persoană rea; pervers; pierdere; pleacă de aici; plictiseală; prefăcut; fost prieten; prieten fals; prieten pierdut; prieteni falși; probleme; putere; puternic; puternică; răbdare; războinic; reci; respect; rezervat; rivalitate; rudă; sanscrită; satana; scăpa; sever; sînge; spin; străin; supărat; superioritate; șarpe; șiret; șoarece; șosetă; teamă; tiran; topor; toți; tristețe; țintă; te urăște; urî; a urî; urîcios; urîciune; valoare; Vasile; versus; viclenie; vindicativ; voi; zeama; zmeu (1); 805/226/61/165/0 ea: el (157); fată (71); femeie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înflorire; înflorit; întîlnire; lasă; libertate; mac; marțipan; mănăstire; mic; minunăție; mireasă; miroase; mugur; multicolor; natura; nemuritoare; neplăcere; oxigen; pace; pajiște; pămînt; păpădie; parfumat; pasiune; plăcere; plăcut mirositoare; plăpînd; plăpînde; polen; popular; rară; rea; respect; romantic; romantism; roz; ruptă; senzualitate; speranță; spin; spini; suav; sublim; talpă; topor; tot; trandafir alb; tulpină; la ureche; urît; urîtă; verdeață; vie; vieții; voioșie; zambile; zglobie; zi de naștere (1); 777/179/83/96/0 foame: mîncare (263); sete (31); mare (30); sărăcie (24); stomac (23); pîine
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înflorit; întîlnire; lasă; libertate; mac; marțipan; mănăstire; mic; minunăție; mireasă; miroase; mugur; multicolor; natura; nemuritoare; neplăcere; oxigen; pace; pajiște; pămînt; păpădie; parfumat; pasiune; plăcere; plăcut mirositoare; plăpînd; plăpînde; polen; popular; rară; rea; respect; romantic; romantism; roz; ruptă; senzualitate; speranță; spin; spini; suav; sublim; talpă; topor; tot; trandafir alb; tulpină; la ureche; urît; urîtă; verdeață; vie; vieții; voioșie; zambile; zglobie; zi de naștere (1); 777/179/83/96/0 foame: mîncare (263); sete (31); mare (30); sărăcie (24); stomac (23); pîine (22
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
început; loc de țară; mărunt; mic; mînca; mîzgos; moară; multitudine; mustăți; ocean; ocrotitor; ogor; paie; păiuț; plantație; plante; primăvară; priveliște; a răsări; răsărit; rău; roadă; roade; rod; român; România; sat; sănătos; seceră; seceriș; semănat; sfeclă; sfînt; speranță; în spic; spicuit; spin; stafetă; strujeni; școală; tărîță; tărîțe; umed; vitalitate (1); 781/ 137/57/80/0 groapă: adîncă (86); gaură (55); mormînt (55); moarte (48); mort (43); pămînt (41); adînc (29); cimitir (24); adîncime (19); mare (17); prăpastie (16); cădere (12); gol (12
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mult; munte; natură; neam, neam; neplăcut; os; osos; pateu; păstrare; pereche; pescar; pescăruș; pește; piranha; pisică; pîine; nu îmi place; plasă; preferat; prostituate; pute; putred; rapid; răufăcător; rechini; repede; respirație; roadă; salină; sare; sărat; sărbătoare; scîrbos; scrumbie; solz; sos; spadă; spini; strălucitor; subacvatic; șuios; ton; ulei; undițe; urît mirositor; urs; valuri; vapor; viață; viclean; vitamină; vitamine; viteză; zăpada; zodiac (1); 811/216/87/129/0 piatră: tare (219); rocă (39); stîncă (32); bolovan (25); duritate (23); dur (20); grea (20); munte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
toate; tradiție; tradițional; tradiționalizate; trăinicie; tristețe; trusă; țărănească; țolișor; umăr; urîtă; utilitate; valiză; ceva vechi; Veronica; vesel; Viorela; vreme; vremea; zîmbet (1); 791/213/66/147/0 trandafir: roșu (172); floare (165); iubire (50); dragoste (46); frumos (31); frumusețe (31); spini (21); miros (17); parfum (15); roz (13); alb (12); romantic (10); țepi (10); romantism (8); roză (7); flori (5); galben (5); pasiune (5); petale (5); puritate (5); spin (5); fericire (4); ghimpi (4); grădină (4); petală (4); sînge (4); bucurie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
roșu (172); floare (165); iubire (50); dragoste (46); frumos (31); frumusețe (31); spini (21); miros (17); parfum (15); roz (13); alb (12); romantic (10); țepi (10); romantism (8); roză (7); flori (5); galben (5); pasiune (5); petale (5); puritate (5); spin (5); fericire (4); ghimpi (4); grădină (4); petală (4); sînge (4); bucurie (3); gingășie (3); mireasmă (3); plăcere (3); catifelat (2); delicatețe (2); iubită (2); înflorit (2); lalea (2); lăcrimioară (2); miros frumos (2); mirositor (2); de la Moldova (2); negru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înșelătoare; aprins; banal; băiat; buchet; Bulgaria; bunica; buruiană; cadou; catifea; catifea Grena; cer; comercializate; copil; creație; crin; cristal; cui merită; cult; dar; delicat; divorța; dorință; dublu; dulce; dulceață; eleganță; elegant; țepos; esență tare; fată; femei; fin; finețe; finuț; floare cu spini; floare roșie; floarea dragă; gem; gest; ghimpe; ghimpos; gingaș; iertare; iubire adevărată; iubire, floare; iubire, frumusețe; iubitul meu; 2 iubiți; înțepător; japonez; lemn; liliac; liniște; mafia; măcieș; mănăstire; măreție; mirositori; mițos; Moldova; mort; natură; oiște; pătrunde; plantă; prospețime; rar; rău
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
morală... și în democrație... nu? Of, Doamne, din păcate, toate astea sînt niște cuvinte, dragule... Invenții lingvistice! Cele mai nerușinate cuvinte ce se tăvălesc în gura omului... Dreptate! Hm! Cînd Pilat l-a întrebat pe Isus, adus cu coroana de spini pe cap și cu iubirea pentru om în toată ființa lui, ei, cînd l-au întrebat ce-i aceea dreptate, Isus n-a știut ce să răspundă... A tăcut. Și a murit, luînd răspunsul cu el... Dacă e vreunul... Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
243. " Celălalt tărâm", fie că este raiul sau iadul, este străjuit de ape, iadul de "apa Sâmbetei" 244, iar raiul de "apa Duminicei" 245. În mentalitatea huțulilor, drumul la Rai e lung, peste mări și peste munți, fiind acoperit cu spini, iar drumul la Iad ("aridnic") este neted, având "poduri" peste mări.246 Pe-trecerea din această lume este posibilă prin împărtășirea din cuvântul originar, transfigurat în arhetipuri: "Veniți frați și surioare / Și-mi puneți flori la picioare. / Veniți frați și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este dator să ducă și tatăl copilului la botez."256 În riturile de înmormântare, găina este un animal psihopomp, călăuzind sufletul mortului pe lumea cealaltă: "Găina sau cucoșul se dau peste groapă, pentru că fac drum sufletului, scurmă prin stele, prin spini și sufletul în urmă tot merge"; Găina ce se dă, pe cealaltă lume tot cotcodăcește și bate din aripi, și alungă totul din cale (...). Banii ce se dau pe la poduri, găina îi strânge și tot plătește la cei ce cer
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de Al. Philippide și G. Călinescu, nu numai în sensul organizării și elaborării poeziei, ci și în conceperea actului poetic ca fenomen de cultură. Apar jocuri de cuvinte: "Cadavrul pelerin/ plutea deasupra lumii balerin/ întins ca să-și purifice sandala,/ pe spini și pe cuvinte alandala". Baladele scrise în această perioadă 1 implică, asemenea celor precedente, dar cu mai multă meditație și poate mai gravă, mai metaforic exprimată prin cultivarea simbolului, a alegoriei, a parabolei. "Cerbul invizibil" reprezintă aspirația noastră spre absolut
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poezii, E. P. L., 1963; La ritmul naturii", poezii, E. P. L., 1966; "Norii", poezii, E. P. L., 1968; "Agonice", poezii, Eminescu, 1970; "Coline", Editura Cartea Românească, 1970; "Sala nervilor", sonete, Editura Cartea Românească, 1971; "Leac pentru îngeri" (selecții), Albatros, 1972; "Răsad de spini", poezii, Editura Cartea Românească, 1973; "Pasteluri", Albatros, 1974. O caracteristică a poeziei sale este starea nostalgică; poeta se află undeva între vis și realitate: "Parcă plânsesem mult și dormeam/ și mi-era cald și teamă de vis." Constanța Buzea este
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de aceea exclamă: "Sunt otrăvită, încep a muri". Paloarea în somn o cuprinde, deși își repetă cu certitudine că triumful e posibil prin încercări repetate. Ideile sunt bătătorite, fără încărcătură emoțională, nu ne mai spune nimic. "Sala nervilor", "Răsad de spini" sunt volume în care încă se confesează dramatic și discret. Întâmplări și amintiri întoarse în posibilitate, ca și "Pastelurile", vibrează iarăși în suflet. Constanta Buzea este o poetă inegală, dar poetă. Ileana Mălăncioiu "Pasărea tăiată", E. P. L., 1967; "Către Ieronim
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poetului cu poezia lui L. Blaga. Oamenii se lasă răsturnați " cu oasele de plumb/ loviți în suflet dulce". Lumea își suspendă clipa în somnul de amiază, căpătând alte contururi, îndreptându-se spre alt infinit: "La umbra ce se rupe lângă spini/ un om își trage o frunză peste frunte/ ștergând șuvoiul galbenei lumini/ căzută-n porii feței/ Ca-n niște gropi mărunte". Poemul "Amiază" se desfășoară meticulos, într-o imagistică rară, dantelată în afara fabulosului: "porumburile mari bat întunecate/ esențele luminii iuți
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
spre gard, tăcuți și gînditori, e semn că vremea are să se strice. Cap de cal se pune în par ca să nu mănînce lupii dobitoacele. Cine vede mînz întîi și-i cu picioarele goale va face trîntituri și-i vor da spini în picioare. De-i vedea mînz înainte de să fi văzut miel ori pui, ai să fii gol tot anul; iar de-i vedea miel sau pui, dimpotrivă. Cînd cineva vede un mînz întîi pe nemîncate, ca să nu fie spurcat de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
omul, nu însă și cele ce gîndește omul. Se crede că nu e bine a umbla pe la miezul nopții, fiindcă atunci întîlnesc pe om duhurile necurate și-l duc într-o bulboană* să-l înece ori cel puțin în niște spini, bătîndu-și joc de el. Nu-i bine să te duci noaptea la apă să scoți, căci smîncește* Necuratul ciutura* în puț și te trage și pe tine la el. Să te culci întîi pe partea stîngă, ca să nu se apropie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ață și să-l topească la soare, apoi să se ungă cu acea untură la ochi și se va vindeca. Durerea de ochi se vindecă dacă se spală cineva în zori de ziuă cu apa ce se strînge între frunzele spinilor celor voinicești. Dacă se jăluiește cineva că-l dor ochii, e bine ca cel sănătos să deie cu cununa unghiilor sale pe la ochii aceluia, zicînd: „Amu 262 am auzit, amu să treacă“, să scuipească și apoi bolnavul se va vindeca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]