2,733 matches
-
nu mai suportam durerea, mă gândeam la fetițe, la soțul meu, la toți... Și acolo, la Uranus, am ajuns cu două doamne, una mai În vârstă, de 60 de ani. Fusese prietena unui diplomat francez și era, săraca, Învinovățită de spionaj. Era o bătrână nenorocită, bolnavă, o modistă... Nu știu cum au putut să o condamne. De fapt, au condamnat-o numai la un an și pe urmă a plecat acasă... Cealaltă era o doamnă englezoaică, londoneză, care era căsătorită cu-n român
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
eram Încă bine... Cu cine v-ați Întâlnit acolo la Jilava? În timpul zilei am aflat că erau deținute și din București... Printre loturile care fuseseră judecate cu două săptămâni Înaintea lotului nostru fusese și „lotul francez”, așa se chema, cu spionajul, cu Franța. Și din ele făceau parte câteva studente. Știți că-n București, pe timpul regilor, funcționa un liceu francez, și la liceul ăsta se putea Înscrie oricine, la orice vârstă, pentru că Îți dădea o diplomă că l-ai făcut, dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
profesorii francezi de la liceu, doamna Chehata și fetele tot mai ținea legătură cu ei prin scrisori. Că și fetele Își iubiseră foarte mult profesorii, și ei erau tare atașați de elevii lor. Și din cauza asta, o zis c-o făcut spionaj. Și pe doamna Chehata au făcut-o șefa lotului și au condamnat-o pe viață. Dar n-o făcut atâta, că Cezar Petrescu s-o mai dat cu ei și le-o mai micșorat pedepsele... Și sora ei, care era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Genoiu îmi relatează, mai afectat ca de obicei, despre „trădarea unui consilier important al șefului”, Pacepa (slovac de origine, venit în țară de la 16 ani, prin Polonia etc.), „poate cel mai important”, căci era la curent cu întreaga rețea de spionaj a CAER. Din cînd în cînd, în vorbele lui își făcea loc uimirea: „Cum o fi ajuns băiatul ăsta acolo sus?!” Neștiind nimic despre „băiat”, tac, deși știrea m-a făcut curios. Cealaltă „noutate senzațională” pe care a adus-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cînd trăia, n-a fost niciodată. Biserica e, de fapt, un schit care are faima de a fi benefic celor care îl vizitează. Cînd o vede pe mătușa, mereu însetată, mama îi cere apă! Deși nu mă pasionează romanele de spionaj, citesc interviul pe care John Le Carré (pseudonimul lui David Cornwell) l-a acordat, cîteva luni în urmă, revistei „Lire”. Ceea ce mă interesează sînt mărturisirile despre felul său de a scrie: „Scriu totdeauna de mînă, din obișnuință. Nu pot bate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
petrolului, construcții, finanțe, comerț sau agricultură. în aceste procese, sute de persoane erau declarate vinovate de sabotaj în favoarea serviciilor de informații occidentale. În același timp, având în vedere că și în Uniunea Sovietică cea mai frecventă acuzație era cea de spionaj, în octombrie 1950 a fost organizat un imens proces al tuturor fruntașilor minorității maghiare, acuzați de spionaj pentru puterile occidentale. Au urmat procesele implicând ambasadele: americană, britanică și franceză, apoi procesul infamant care acuza Vaticanul că n-ar fi decât
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în favoarea serviciilor de informații occidentale. În același timp, având în vedere că și în Uniunea Sovietică cea mai frecventă acuzație era cea de spionaj, în octombrie 1950 a fost organizat un imens proces al tuturor fruntașilor minorității maghiare, acuzați de spionaj pentru puterile occidentale. Au urmat procesele implicând ambasadele: americană, britanică și franceză, apoi procesul infamant care acuza Vaticanul că n-ar fi decât un cuib de spioni și multe altele. Sute de persoane au fost condamnate la moarte. Executarea lor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și cei mai mulți dintre membrii biroului politic și reprezentanții vechii gărzi. Au apărut apoi membrii noii gărzi. 20 de ani de activitate în plin stat-major al serviciilor române de Securitate pentru exterior m-au făcut să cunosc toate aspectele hidoase ale spionajului comunist, deși în calitate de inginer am fost confruntat mai ales cu probleme tehnologice. Am fost martorul apariției unui mecanism complicat, care a luat treptat dimensiunile unii monstru hrănit de incapacitatea regimurilor comuniste de a-și produce propriile tehnologii, de exigențele Moscovei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Hoinic. Vică Negulescu mi-a spus că Decebal Corneliu se ocupă cu strângerea și sistematizarea materialului informativ, în urma instrucțiunilor date de Eugen Theodorescu, care a fost trimis în țară de Horia Sima pentru a organiza un serviciu de informații și spionaj, material pe care-l transportau în străinătate cei doi curieri amintiți mai sus. Când a venit Eugen Theodorescu a doua oară din Germania, am fost chemat la o consfătuire cu Petrașcu și Vică Negulescu, pentru a lua o hotărâre cu privire la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
parte Nicolae Petrașcu, Vică Negulescu și Teodorescu Eugen. Eugen Teodorescu venise cu instrucțiuni de la Borobaru din Salzburg, respectiv Horia Sima ca să organizăm un serviciu de informații. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Ați fost de acord cu înființarea serviciului de spionaj? Răspuns: Da, am fost de acord cu înființarea acestui serviciu. (ss) Niculae Petrașcu întrebare Chioreanu Nistor: Cine a fost însărcinat cu înființarea Serviciului de spionaj? Răspuns: Știu ca a fost însărcinat cu organizarea acestui serviciu Andrei Corneliu Decebal. (ss) Nistor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
informații. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Ați fost de acord cu înființarea serviciului de spionaj? Răspuns: Da, am fost de acord cu înființarea acestui serviciu. (ss) Niculae Petrașcu întrebare Chioreanu Nistor: Cine a fost însărcinat cu înființarea Serviciului de spionaj? Răspuns: Știu ca a fost însărcinat cu organizarea acestui serviciu Andrei Corneliu Decebal. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Este adevărat că ați însărcinat pe Vică Negulescu să organizeze Serviciul de Spionaj? Răspuns: Pe baza acordului meu, ulterior, Vică Negulescu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Cine a fost însărcinat cu înființarea Serviciului de spionaj? Răspuns: Știu ca a fost însărcinat cu organizarea acestui serviciu Andrei Corneliu Decebal. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Este adevărat că ați însărcinat pe Vică Negulescu să organizeze Serviciul de Spionaj? Răspuns: Pe baza acordului meu, ulterior, Vică Negulescu l-a însărcinat pe Andrei Corneliu Decebal să-l ajute pe Teodorescu la înființarea acestui serviciu. (ss) Niculae Petrașcu întrebare Chioreanu Nistor: La cererea și în folosul cui ați înființat Serviciului de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Răspuns: Pe baza acordului meu, ulterior, Vică Negulescu l-a însărcinat pe Andrei Corneliu Decebal să-l ajute pe Teodorescu la înființarea acestui serviciu. (ss) Niculae Petrașcu întrebare Chioreanu Nistor: La cererea și în folosul cui ați înființat Serviciului de spionaj? Răspuns: Serviciu de informații a fost înființat la cererea lui Borobaru recte Horia Sima transmisă prin Eugen Teodorescu. Aceste informații mergeau spre Horia Sima și de acolo la americani. (ss) Nistor Chioreanu întrebare Petrașcu Niculae: Știați că informațiile culese sunt
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de informații ? Răspuns: Acest serviciu de informații ne-a fost cerut de americani. Era în folosul americanilor și al Mișcării Legionare. (ss) Eugen Teodorescu întrebare Petrașcu Niculae: Știați dumneavoastră la cererea și în favoarea cui a fost înființat acest serviciu de spionaj? Răspuns: Știam de la Eugen Teodorescu că informațiile culese erau predate lui Vasile Mailat, care avea legături cu americanii. Acest lucru îl știam de la Dragoș Hoinic. (ss) Niculae Petrașcu Anchetator Gh. Petrescu Petrașcu Niculae Eugen Teodorescu Se constată o oarecare grabă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
rețea de susținere a acțiunii destinate să pună capăt ocupației sovietice în România și să producă, măcar în sectorul sudic al frontului de est o cotitură de amploare în desfășurarea operațiunilor militare. Documente ale Oficiului Serviciilor Strategice (OSS) serviciul de spionaj american, cunoscut ulterior ca CIA, ca și documente sovietice dezvăluie larga participare a românilor și etnicilor germani la acțiunea dirijată de Constantin Stoicănescu, Andreas Schmidt și Nicolae Petrașcu în România. Trei au fost componentele de bază ale viitoarei acțiuni: a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întrebuințate și pentru curățitul localurilor mai ales acelea destinate să fie ocupate de răniți, bolnavi, etc. Într’un cuvânt nu vedem nici un motiv pentru ca femeile evreice să stea fără utilizare, mai mult, să fie libere pentru orice acțiune de corupție, spionaj, alarmism, în care evreii de orice sex și orice vârstă și în special femeile s’au dovedit și au rămas într’o constantă atitudine și într’o continuă acțiune ostilă și periculoasă Țării și Aliaților noștri. III. - DIVERSE 1. - Cu
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
schiță în „Caietul literar” (1951), obținând în 1952 și un premiu al revistei „Tânărul scriitor”, după care va colabora la „Apărarea patriei”, „Viața militară”, „Albina”, „Urzica”. Scrierile lui G. dintr-o primă etapă se mulează perfect pe șablonul literaturii de spionaj și aventuri, combinat cu acela al „oglindirii” moralist-pedagogice a trecutului și a prezentului armatei. Cartea de început, Candidat la însurătoare (1958), include schițe și se vrea o satiră modernă a „păcatelor” sociale, ironizând, mai mult sau mai puțin iscusit, probleme
GRECEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287346_a_288675]
-
Ulterior, autorul trece relativ fără sincope la narațuni decente, abil conduse, precum Talida (1976), cea mai bună carte a sa, construită pe schema romanului polițist. Începând de la Moartea lebedei (1969), romancierul se exersează într-o literatură „ușoară”, de aventuri și spionaj, de divertisment și consum, pentru copii și tineret. Evidente devin buna structurare a unor personaje, dramatismul atent dozat al acțiunii, plasticitatea tridimensională a unor scene de masă și conturarea adecvată a psihologiei colective. SCRIERI: Răzbunarea, București, 1956; Dom’ majur în
GRECEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287345_a_288674]
-
avea aproape aceeași pertinență ca cea de postmodernitate: adică apropiată de zero” (interviu În revista Lire, august 1992). Înzestrat cu o cultură tehnică - procedee narative ale diferitelor genuri ficționale (spion al retortelor romanului polițist, negru, de aventuri sau chiar de spionaj), muzică (jazz-ul care i-a influențat scrisul În anii 80, muzica simfonică mai tîrziu), geologie, acustică, vestimentație, astronomie, etc. - exhibată cu parcimonie dar foarte precis, cum Îi stă bine unui dandy, căci așa l-a numit presa franceză - sexagenarul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În spațiu, Într-libertate fizică care nu are nimic comun cu conceptul filosofic sau cu sentimentul individual omonim, despre provocarea realității mai degrabă decât reprezentarea ei. Ajunge Însă cu critica impresionistă. Echenoz este un excelent reciclator: polarul, romanul negru, de spionaj, comando, toată literatura de consum pentru adulți, mai puțin, desigur, cea à l’eau de rose se regăsește dezarmată, alterată și, literar vorbind, up-gradată. Dar succesul său rezidă probabil și În naturalețea scriiturii sale (stilul) - bine controlată, dar prudentă, vădind
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
RF Germania în 1984, în 1986 stabilindu-se în SUA. Debutează în 1960, în „Luceafărul”, dar în volum publică abia în 1970 proza umoristică Locatarii din Strada Fecioarei. Recunoașterea și-o va câștiga însă datorită genului de aventuri, intrigă și spionaj, mergând pe o filieră franțuzească, de tipul romanelor de capă și spadă. Cele mai importante realizări ale scriitorului, evocări axate pe Evul Mediu românesc, centrate pe figurile lui Mircea cel Bătrân și Mihai Viteazul, dar și pe cele ale unor
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
traducerea întregii creații în versuri a lui Charles Baudelaire (publicată în 1991). Împreună cu Șt. Crudu a mai semnat versiuni din teatrul lui Ludovico Ariosto. SCRIERI: Încrustări pe-un strop de rouă, Râmnicu Vâlcea, 1934; Sunt țăran!, Stănești de Cerna, 1937; Spionaj și trădare în umbra crucii, București, 1948; Reîntregirea bisericii românești din Ardeal (în colaborare), București, 1948; Legături politice și religioase româno-ruse, București, 1949; Arbori din țara promisă, București, 1972; Înainte de proverbe, București, 1978; Ultima invazie, București, 1996. Traduceri: Ludovico Ariosto
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
ambele cazuri persistă tăcerea autorităților și dorința de a ascunde ceea ce, încetul cu încetul, se dovedește a fi un secret periculos. Apoi, răspândit în doze mici în tot soiul de anchete, întâlniri, minciuni și peripeții demne de un thriller de spionaj, un adevăr atroce vede lumina zilei, dezvăluind totodată zonele fragile ale "civilizației" noastre. Problemele devin vizibile începând din clipa în care femeile americancele dar și femeile din lumea întreagă devin sterile, sau mai degrabă avortează fetuși care, la rândul lor
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
dus la închisoarea Lubianka din Moscova. C. I.: A trecut prin faimoasa închisoare a KGB-ului sau a NKVD-ului pe atunci? S. Ț.: Da. A fost dus acolo și după un timp i s-a propus să intre în spionajul sovietic ca să fie trimis în Franța. Cunoștea câteva limbi străine, era un om foarte cult. A refuzat și pentru acest motiv l-au trimis în țară, dar l-au trimis cu dedicație adică pentru a fi băgat la închisoare. A
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Roma, 1982 (Miscellanea Historiae Pontificiae, 48). Elek, Jakab, Istoria jurnalismului din Transilvania până în 1848, Budapesta, 1882. Ferrandina, A., Censimento della stampa cattolica in Italia. Note statistiche, storiche, critiche, Tipografia Cozzolino, Napoli, 1903. Frattini, Eric, Sfânta Alianță 500 de ani de spionaj la Vatican, traducere de Zully Mustafa, Editura Tritonic, București, 2009. Fuentes, J.F., Fernandes Sebastian, J., Historia del periodismo espanol, Sintesis, Madrid, 1997. Gabor, Iosif, "Parohia Cioplea", în Pro Memoria, nr. 4, București, 2005, pp. 35-76. Garcia de Haro, R., Historia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]