KorAP: Find »[drukola/base=stareț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...76 77 78 ...111 >

2,768 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610

Protasieva, egumena mănăstirii de maici de la Arzamas, Rusia. Între corespondenții Sfântului Paisie, găsim și înalte fețe bisericești sau Domnești, cum ar fi egumenul schitului Țibucani, Theodosie, devenit apoi arhimandrit al sihăstriei Sofroniev, sau domnitorul Moldovei, Constantin Moruzzi. Indiferent de destinatar, starețul Paisie folosește același ton blând de părinte, bun cunoscător și grabnic înțelegător al tuturor neputințelor prin care trec iubitorii de Dumnezeu. Tonul său și curgerea lină a povețelor sunt surprinse într-o traducere de excepție realizată de Valentina Pelin, într-

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
despre Rugăciunea Minții (1770), completată de Adeverirea pentru Rugăciunea Minții (1793). Lingviștilor li se oferă și lor un material uriaș de studiu prin scrisorile adresate lui Theodosie și prefața la ediția din 1812 a „Cărții lui Isaac Sirul”, în care starețul Paisie își descrie pe larg metodele de traducere și soluțiile găsite pentru pasaje aparent intraductibile. Regretăm din acest punct de vedere varianta incompletă a Prefeței la Cartea lui Isaac Sirul reținută pentru această ediție, pe considerentul că toate observațiile făcute

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
își descrie pe larg metodele de traducere și soluțiile găsite pentru pasaje aparent intraductibile. Regretăm din acest punct de vedere varianta incompletă a Prefeței la Cartea lui Isaac Sirul reținută pentru această ediție, pe considerentul că toate observațiile făcute de starețul Paisie despre limbile slavonă și greacă, printr-o analiză comparativă, ar fi interesat doar un număr redus de specialiști. Varianta completă ar fi fost totuși, un regal de informație de mare valoare pentru specialiști și ar fi ușurat considerabil drumul

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
o analiză comparativă, ar fi interesat doar un număr redus de specialiști. Varianta completă ar fi fost totuși, un regal de informație de mare valoare pentru specialiști și ar fi ușurat considerabil drumul novicilor care se apropie de opera marelui stareț strict din punct de vedere filologic. Acest mic neajuns este însă pe deplin compensat de generoasele note de subsol care însoțesc fiecare text, note abundând în detalii privind istoricul scrisorii respective, numărul de copii, atât în slavonă cât și în

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
adevărat altruism intelectual al doamnei Valentina Pelin care, furnizează în felul acesta informații de o valoare inestimabilă cercetătorilor aflați la început de drum. În plus, în anexa volumului doi, descoperim atașate „Cronica zilelor din preajma și de după adormirea întru Domnul a Starețului Paisie (4 octombrie-13 decembrie 1794)”, precum și un „Cuvânt de laudă” adus marelui stareț, la un an de la încheierea pelerinajului său pământesc, de către apropiatul și preaiubitul său ucenic, dascălul Isaac. Ediția poartă girul domnului profesor academician Virgil Cândea, care semnează prefața

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
de o valoare inestimabilă cercetătorilor aflați la început de drum. În plus, în anexa volumului doi, descoperim atașate „Cronica zilelor din preajma și de după adormirea întru Domnul a Starețului Paisie (4 octombrie-13 decembrie 1794)”, precum și un „Cuvânt de laudă” adus marelui stareț, la un an de la încheierea pelerinajului său pământesc, de către apropiatul și preaiubitul său ucenic, dascălul Isaac. Ediția poartă girul domnului profesor academician Virgil Cândea, care semnează prefața primului volum și postfața celui de-al doilea. Realizarea în condiții grafice excepționale

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
primului volum și postfața celui de-al doilea. Realizarea în condiții grafice excepționale, precum și tehnoredactarea fără cusur pun o dată în plus în valoare textul. Toate materialele selectate sunt relativ autonome, fiind vorba de scrisori și cuvinte de învățătură concepute de Starețul Paisie, în ani și locuri diferite. Astfel, nu există practic o ordine de lectură obligatoriu consecutivă, cititorul putând să-și aleagă cu ușurință ceea ce dorește să citească și în ce ordine. Regretăm doar, lipsa oricărei ilustrații pe tot parcursul textului

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
învingător al lui Napoleon de la Borodino, se pare că și-ar fi înscenat propria moarte în 1825, pentru ca apoi, în chip de simplu pelerin să facă o călătorie la Ierusalim și ulterior să se retragă sub numele Fiodor Kuzmici, ca stareț întro mănăstire din Siberia. Misterul a rămas neelucidat până astăzi. În geografia Rusiei, Siberia este un tărâm care a apărut pe harta lumii prin pelerinaj. După căderea Rusiei Kievene (1240) foarte mulți călugări pornesc înspre Siberia, unde defrișează suprafețe considerabile

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
ruse combatante în Moldova, dar și ca favorit și sfătuitor apropiat al împărătesei Ekaterina a II-a. Figura cea mai luminoasă a intregului roman însă, este aceea a Sfântului Paisie de la Neamț, prezentat în ultimii săi ani de viață ca stareț al sfintei mănăstiri a Neamțului, sfătuitor de taină al domnitorului, povățuitor al monahilor mai tineri și mângâietor al norodului la vreme de restriște. Paginile dedicate în roman starețului Paisie sunt o dovadă de măiestrie literară inegalabilă, dar și de adâncă

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
Sfântului Paisie de la Neamț, prezentat în ultimii săi ani de viață ca stareț al sfintei mănăstiri a Neamțului, sfătuitor de taină al domnitorului, povățuitor al monahilor mai tineri și mângâietor al norodului la vreme de restriște. Paginile dedicate în roman starețului Paisie sunt o dovadă de măiestrie literară inegalabilă, dar și de adâncă cunoaștere a tuturor detaliilor din viața pământească a Starețului Paisie de la Neamț (Paisie Velicikovski, 1722-1794). Limba română în care este scris romanul este de o gingășie și de

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
al domnitorului, povățuitor al monahilor mai tineri și mângâietor al norodului la vreme de restriște. Paginile dedicate în roman starețului Paisie sunt o dovadă de măiestrie literară inegalabilă, dar și de adâncă cunoaștere a tuturor detaliilor din viața pământească a Starețului Paisie de la Neamț (Paisie Velicikovski, 1722-1794). Limba română în care este scris romanul este de o gingășie și de o poeticitate care face ca, lectura lui să fie o încântare prea curând sfârșită. Ediția revăzută și completată a acestui roman

AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU (2012) [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312

botezării Principelui Mihai. Ceremonia a fost oficiată de mitropolitul primat al României, dr. Elie Miron Cristea, care o va descrie astfel în notele sale. «Am botezat pe prințul Mihai. Trei preoți au citit slujba lepădărilor în altă sală. Un preot, starețul de la Sinaia, Dionisie, a citit o rugăciune tare, ceilalți, altele, în taină. Apoi lepăd, Crezul, etc. au durat 10 min. Până atunci, eu cu alți doi preoți și doi diaconi am făcut sfințirea apei. S-a cetit mult în taină

Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR (2011) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
și-i dă vestea dispariției. Marți, 19 iulie și miercuri, 20 iulie. Corpul Reginei Maria a fost depus în holul cel mare al Peleșului. În ambele zile, dimineața (ora 11) și seara (ora 193o) au loc slujbe religioase, ținute de starețul mânăstirii Sinaia. E posibil ca Mihai să fi asistat la slujbele religioase. La Sinaia au sosit imediat rudele: fiul, Nicolae; fiica, Ileana; Paul, regentul Iugoslaviei și delegații străine. Mihai trebuie să fi fost în contact măcar cu rudele și să

Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR (2011) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315

primul rând de sfințirea noii biserici cu hramul „Sfinții Constantin și Elena” la 25 mai 2014, de către Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei cu un sobor de preoți, printre care preotul Mihail Roșu, protopopul Protopopiatului 3 Iași, arhimandritul Vichentie Lupu, starețul mănăstirii Rafaila, județul Vaslui, și În al doilea rând din cauza necunoașterii trecutului acestui sat de locuitorii săi, Învățătorul de aici, Întrebat fiind, nu a putut să ofere informații despre anul Înființării școlii. Costin CLIT Satul Frenciugi Repere istorice Satul Frenciugi

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
anului. Preotul paroh Ionuț Alexandru Figher reușete finalizarea lucrărilor bisericii, sfințită la 25 mai 2014 de către Înaltpreasfințitul Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei cu un sobor de preoți, printre care preotul Mihail Roșu, protoiereul Protopopiatului 3 Iași, și arhimandritul Vichentie Lupu, starețul mănăstirii Rafaila, județul Vaslui (pentru contribuția preotului Figher a se vedea În lucrarea de față spațiul destinat persoanei sale la capitolul „Preoți”). Maestrul Mihai Moroșanu, pictorul, care Împreună cu fratele său, Gavriil, plecat la Domnul În 2008, a pictat mănăstirea Putna

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Sunt aleși cinci oameni de Încredere, anume preotul Ioan Răzvan Scurtu, Constantin Craiu, cântăreț bisericesc, Mihai Cojocaru, Vasile Bordeianu, Neculai Cozma . Moaște Redăm În continuare actul de donație cu nr. 59 din 6 septembrie 2013, semnat de arhimandritul Vichentie Lupu , starețul mănăstirii Rafaila din Eparhia Hușilor, județul Vaslui, și ieromonahul Luca Sauca: Remarcăm donația moaștelor Sf. Siluan Athonitul, Sfinților uciși În Sinai și Rait, Cuviosului Sofronie Athonitul, Cuviosului Trifon Românul și Sfântului Cuvios Prohor Tămăduitorul la 15 mai 2013 de către Chilia

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Luca Sauca: Remarcăm donația moaștelor Sf. Siluan Athonitul, Sfinților uciși În Sinai și Rait, Cuviosului Sofronie Athonitul, Cuviosului Trifon Românul și Sfântului Cuvios Prohor Tămăduitorul la 15 mai 2013 de către Chilia Intrarea Maicii Domnului În Biserică de la Sfântul Munte Athos (starețul Pimen Vlad) către mănăstirea Rafaila (starețul Vichentie Lupu), . Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan au fost aduse 2010, spre Închinare, În parohia Frenciugi o părticică din Moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la mănăstirea Neamț, delegat fiind

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Siluan Athonitul, Sfinților uciși În Sinai și Rait, Cuviosului Sofronie Athonitul, Cuviosului Trifon Românul și Sfântului Cuvios Prohor Tămăduitorul la 15 mai 2013 de către Chilia Intrarea Maicii Domnului În Biserică de la Sfântul Munte Athos (starețul Pimen Vlad) către mănăstirea Rafaila (starețul Vichentie Lupu), . Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Teofan au fost aduse 2010, spre Închinare, În parohia Frenciugi o părticică din Moaștele Sfântului Ioan Iacob de la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi” de la mănăstirea Neamț, delegat fiind preotul profesor Viorel Laiu. Din partea Mitropolitului

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
delegat fiind preotul profesor Viorel Laiu. Din partea Mitropolitului Teofan a fost delegat să participe la aceste evenimente preotul protopop Vilie Doroșincă . În anul 2011 au trecut prin parohie spre Închinare, o părticică din moaștele Sfântului Nectarie Taumaturgul, cu Îngăduința Părintelui stareț, Vichentie Lupu, de la mănăstirea Rafaila. Moaștele au fost aduse la mănăstirea Rafaila de hramul schitului - Pogorârea Sfântului Duh - cu binecuvântarea Mitropolitului Teofan de la Biserica Sfântul Nectarie din Iași. Cu Îngăduința și bunătatea Părintelui stareț Vichentie, de la Mănăstirea Rafaila, după slujba

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
Sfântului Nectarie Taumaturgul, cu Îngăduința Părintelui stareț, Vichentie Lupu, de la mănăstirea Rafaila. Moaștele au fost aduse la mănăstirea Rafaila de hramul schitului - Pogorârea Sfântului Duh - cu binecuvântarea Mitropolitului Teofan de la Biserica Sfântul Nectarie din Iași. Cu Îngăduința și bunătatea Părintelui stareț Vichentie, de la Mănăstirea Rafaila, după slujba hramului schitului Pogorârea Sfântului Duh din 2012 a fost adusă spre Închinare o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, care au venit din Eparhia Tomisului, cu binecuvântarea Î.P.S. Teodosie, cu prilejul hramului

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
al cărui suflet a plecat pentru veșnicie, la cer. Bătrânul Trifon a venit din patria lui, România, În 1910, la vârsta de douăzeci și cinci de ani și s-a răsădit În Grădina Maicii Domnului, sus În vârful Kapsalei, la bătrânul Mihail. Starețul lui, bătrânul Mihail, a fost foarte evlavios și tradiționalist. Semăna putem spune cu stareții cei de demult. Trăia foarte aspru și prea puținele lucruri necesare Întreținerii sale și le economisea din simplul lui lucru de mână, căci făcea linguri. Când

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
patria lui, România, În 1910, la vârsta de douăzeci și cinci de ani și s-a răsădit În Grădina Maicii Domnului, sus În vârful Kapsalei, la bătrânul Mihail. Starețul lui, bătrânul Mihail, a fost foarte evlavios și tradiționalist. Semăna putem spune cu stareții cei de demult. Trăia foarte aspru și prea puținele lucruri necesare Întreținerii sale și le economisea din simplul lui lucru de mână, căci făcea linguri. Când cineva Îi dădea vreo binecuvântare o primea, dar dădea și el o binecuvântare asemenea

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
aruncă un cotor de varză cu două foi netrebnice și Își continuă treaba. Părintele Trifon l-a luat fără să spună ceva și a pornit spre Kapsala, dar pe drum se gândea mereu ce fel de varză avea să mânânce starețul său, care era bătrân. Dar și starețul său, văzând cotorul cu cele două frunze, se gândea la ucenicul său, ce va mânca. Cu toate acestea i-a spus să aprindă focul și să pună apă În oală. Apoi starețul a

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
foi netrebnice și Își continuă treaba. Părintele Trifon l-a luat fără să spună ceva și a pornit spre Kapsala, dar pe drum se gândea mereu ce fel de varză avea să mânânce starețul său, care era bătrân. Dar și starețul său, văzând cotorul cu cele două frunze, se gândea la ucenicul său, ce va mânca. Cu toate acestea i-a spus să aprindă focul și să pună apă În oală. Apoi starețul a luat cotorul, l-a pus În oală

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
mânânce starețul său, care era bătrân. Dar și starețul său, văzând cotorul cu cele două frunze, se gândea la ucenicul său, ce va mânca. Cu toate acestea i-a spus să aprindă focul și să pună apă În oală. Apoi starețul a luat cotorul, l-a pus În oală și l-a Însemnat cu semnul Sfintei Cruci. După puțină vreme l-a trimis pe Părintele Trifon să ia oala de pe foc. Dar când s-a apropiat, ce sa vadă? În oală

BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER (2014) [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]