1,931 matches
-
a îngroșat mai definitiv." Meritul însă, marele merit, de a fi declarat autonomia definitivă a operei mateine față de ființa convulsionată a autorului îi revine poetului-matematician Ion Barbu care proclama un perpetuu răsărit al Crailor: "Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cumpănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungînd nălucile Penei și Ilincei, gravitînd în jurul lui Pirgu, centru fictiv și buf. E prima oară în literatura noastră și a doua oară poate în literatura universală (cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
mai degrabă să "sugereze", decât să formuleze, "idea dominantă", ceea ce trimite din nou la artă. Gândul este atat de important, singularitatea abordării, atât de manifestă, încât autorul "Corbului" destăinuiește, nu fără o anumita notă de infatuare - "Între tratatele asupra Universului stelar, cu adevarat limitat, deși se presupune dintotdeauna că este nelimitat, nu cunosc nici unul care să garanteze deducțiile din individualitatea viziunii" [s.n]11. Apropiată de abordarea să, după cum el însuși recunoaște, este Kosmos [Cosmosul], de Alexander Von Humboldt (vol. I-
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
vieții, Luceafărul a fost considerat fratele mai mare al Soarelui.139 În spațiul românesc, există obiceiul ca, în cele trei zile de Crăciun, să se umble cu "steaua" , cu 6, 8 sau 12 colțuri. Steaua era purtată de așa-numiții "stelari", "colindari", "colindători" sau "crai" care vesteau Nașterea Domnului.140 În Bucovina se umblă cu steaua sau cu luceafărul, pentru a sfinți gospodăriile: " Sculați, domnilor, sculați, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători. / Noi în casă vom ura, / Pe Domnul l-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
favoriza o exprimare de tipul: din grădină mă privește blînd ochiul-boului. În spațiul german, denumirea Sternblume poate valorifica elementele Stern "stea" și Blume "floare", oferin-du-se o explicație (intuitivă) de ce planta respectivă este o "floare de stea" (sau, eventual, o floare stelară, astrală etc.). Pe de altă parte, denumirea italiană, margheritona, poate fi evaluată din perspectiva apartenenței la familia de cuvinte care cuprinde pe margherita "margaretă", "perlă", "mărgea de sticlă" și pe margheritina "bănuți", "mărgea de sticlă" și, eventual, din perspectiva sufixului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rilkeană a existenței și cântării. Într-un poem consacrat lui Mihai Eminescu, o Cătălină astrală trăiește într-o lume uranică și vorbește „în imagini”, ca o poetă ce răspunde la singurătatea cosmică a unui poet hyperionic și așteaptă o atingere „stelară” (Sybila). Chiar dacă o asemenea viziune eminesciană răsturnată are o nuanță de naivitate, ea reușește să susțină un dialog între „formele vremelnice” și cele eterne, între contingent și transcendent, între fenomene efemere și lucrarea veșnică a artei. De la stările proiectate fantasmagoric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287747_a_289076]
-
zone de vibrație joasă și înaltă. Polii între care strălucesc culorile celor trei Crai de Curte: Pașadia, "Eu" și Pantazi. Toți brăzdați de dungile negre ale duhului impur: principiul de pierzare care e Pirgu. Eroul romanului este tocmai acest grup stelar, cumpănind luminile de aur și de azur ale lui Pașadia și Pantazi, alungind nălucile Penei și Ilincei, gravitînd în jurul lui Pirgu, centru fictiv și buf. E prima oară în literatura noastră și a doua oară poate în literatura universală (cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o veche dramă populară de origine creștină reprezentînd nașterea lui Hristos, jucată la țară, În perioada Crăciunului, de către flăcăi costumați ( DEX ). Seara, În ajunul Crăciunului, atît cei cu steaua cît și cei cu vicleiul Începeau colindul din casă În casă. Stelarii Își anunțau prezența cu ,, Steaua de la Răsărit ”, iar cei cu vicleiul cu ,, În orașul Veflaem ” . Exemplificăm cu, conținutul stelelor : ,, Steaua despre răsărita strălucește Sfînta naștere a lui Hristos mărturisește Căci Hristos cel prea puternic Astă seară ni s-a născut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Ineditul și unicitatea culturii populare a Tălmăcelului se manifestă cu precădere în cadrul sărbătorilor de iarnă. Ele debutează la Sfântul Nicolae, cu constituirea celor două cete de feciori (cei ce au făcut și cei ce n-au făcut armata) și a stelarilor (copiii din clasa a șaptea). Obicei extins în toată Țara Oltului și nu numai (Herseni, 1997), cetele de feciori au o organizare puțin diferită în satele Mărginimii. Mai mult, cetele din Transilvania prezintă o asemănare etno-culturală puternică cu cele din
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unul din ultimele obiceiuri, care presupun manifestarea întregii comunități, sau a unei părți a acesteia, păstrate. În Tălmăcel, până în ajunul Crăciunului, cetele își definitivează organizarea și își stabilesc rolurile și repetă repertoriul de colinde. În Ajunul Crăciunului, merg la colindat. Stelarii încep colindatul în dimineața zilei de Crăciun. Cea mai cunoscută însă prin unicitatea și originalitatea ei, este Sărbătoarea Ionilor (Udatul Ionilor), al cărei renume a depășit de mult timp granițele Mărginimii. Ea constituie și un prilej de reîntâlnire a fiilor
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
numele gravorilor G.ADOC și VG (inițialele lui Vasile Gabor) fig. 134av. Pe revers, (fig.134rv) inscripția pe cinci rânduri SAVANTULUI / GEORGE EMIL PALADE / PRIMUL ROMAN LAUREAT / AL PREMIULUI NOBEL / 1974 are în partea de sus faclă stilizată din ornament stelar cu șapte raze, iar dedesubt un aranjament din frunze de stejar cu siglele gravorilor, de o parte și de alta. Inscripția centrală este, de fapt, continuarea inscripției circulare marginale OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” (sub formă de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
crud al ierburilor, iar executații în șanț dintr-o poezie erau rude cu soldatul în putrefacție din Le dormeur du val: Din șanț executații privesc cu ochiul fix Spre stelele sublime ce ard în depărtare Și-n recile pupile sticlirile stelare Trezesc reflexe stinse de dincolo de Styx. Brăilean, deci apropiat de Bărăgan, poetul are, împreună cu toți muntenii, simțul eternității viguroase a câmpurilor, indiferente la gunoiul uman: Florile de pe câmpie le cosesc mitraliere Și cu sucurile scurse spală rănile mortale De eroi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
numele gravorilor G.ADOC și VG (inițialele lui Vasile Gabor) - fig. 134av. Pe revers, (fig.134rv) inscripția pe cinci rânduri SAVANTULUI / GEORGE EMIL PALADE / PRIMUL ROMÂN LAUREAT / AL PREMIULUI NOBEL / 1974 are în partea de sus facla stilizata din ornament stelar cu șapte raze, iar dedesubt un aranjament din frunze de stejar cu siglele gravorilor, de o parte și de alta. Inscripția centrală este, de fapt, continuarea inscripției circulare marginale OMAGIUL UNIVERSITĂȚII DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA” (sub formă de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mantii lungi și albe de-a lungul Învălite.” Toate momentele sînt euforice pentru Alecsandri, orice ceas are partea lui de dumnezeire, cînd natura trăiește sub regim solar. Noaptea nu-i decît o scurtă odihnă. Pămîntul intră atunci sub vraja luminii stelare și poetul găsește argumentele necesare pentru a exprima starea lui de Încîntare. Romanticii pîndeau și momentul altei cumpene (miezul nopții) pentru a coborî În inima fantasticului negru. Alecsandri nu-i ocolește nici el, deși nu manifestă un interes special pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Chiar autorul romanului, prin mijlocirea primarului Gheorghe Uium, sugerează că Dealul ar fi o amintire din viitor lăsată de semenii noștri întru rațiune ,,...dintr-o galaxie ștearsă din memorie..."70. ,,Lostul confirmă că suntem, că aparținem Marii Civilizații a Navigatorilor Stelari"71. Cartea lui Aurel Brumă este și o pledoarie curajoasă pentru recuperarea viitorului nostru și a nativei vocații celeste într-o nouă și acum inaccesibilă dimensiune. Poate în a 4-a sau a n-a dimensiune. În ultimă instanță, misterul
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a sublimului gușter Ion Frunzetti, concepea imensa compoziție în care Nicolae și Elena Ceaușescu, ținîndu- se de mînă, coborau, ca Făt-Frumos și Ileana Cosînzeana, drumul potopit de flori de la eden pînă la iadul nostru. Fără să știu că din buricele stelare ale frumosului pictor chiar atunci ieșea în lume edenica pînză, stăteam gol-goluț sub un salcîm din dealul Socolei și analizam fraza lui Dali: "Din pricina unui pîrț foarte lung, dar foarte lung și, la drept vorbind, foarte melodios, pe care l-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu este un justițiar, și arma ei e metafora. Poemele sunt un recviem și, ca în Miorița, bocetul se răsfrânge într-o dramatică alegorie. Volumul Izbânda furată (1995) se înscrie în aceeași sferă, numai că acum se vorbește de „glonțul stelar”, de „tristețea rănită”, de singurătate. Piese lirice precum Burnița zilei, Soliloc, Vrabia albă, Metafore sugerează destinul poetului, care trebuie să se supună „monstrului” numit poezie, pentru că a „furat din stele petalele izbândei”. Pare o lume nedefinită, tiranică, cu care „șlefuitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
și ocultații (8 - de observație, 3 - teoreticeă, studiul fotosferei (5 - de observație și statistice, 3 - teoreticeă, planete și comete (6 - teoria orbitelor (4 - astronomie practică: metode noi de determinare a coordonatelor geografice (5 - teoria instrumentelor și metodelor astronomice (14), astronomie stelară statistică (7). Dintre lucrările cu caracter didactic menționăm: Curs de astronomie generală (1957) și Astronomie generală (1965). La acestea adăugăm lucrările de popularizare a astronomiei: Despre supernove (1947), Astronautica și astronomia (1959), Vorbește Cosmosul (1962), Venus și Marte, ținte apropiate
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
ales din cauza războiului. El a căutat să realizeze un minim accesibil în condițiile postbelice. A reînființat la Observator stația meteorologică și stația seismografică. De asemenea, a introdus, pentru prima dată la Iași, fotografia astronomică și s-a preocupat de fotometrie stelară vizuală extrafocală. S-a îngrijit de șlefuirea și parabolizarea cu mijloace proprii a unei oglinzi de telescop și construirea unui astrograf. Prin grija profesorului Victor Nadolschi, Observatorul ieșean obține ecuatorialul cotit Zeiss și un mic ecuatorial Zeiss, precum și un microfotometru
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
-o cu un fagure. Fulgii de zăpadă sunt adevărate opere de artă, unicate elaborate de natură după legi fizice precise. Deși nu se pot identifica două steluțe de zapadă cu aceeași formă, s-a realizat o clasificare generală a acestora: stelară, columnară, plată, stelar-dendritică, aciculară, plan sectorizată, combinată. Studii sistematice legate de acest obiect, pe cât de delicat pe atât de complicat și variat ca formă, au început încă din 1665. În aceeași lucrare, Micrographia, Robert Hooke a făcut primele observații asupra
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
solară Shapashxe "Shapash", va reuși să găsească În infern corpul lui Baal, Îl va duce pe vârful muntelui său sacru, Sapanu și Îl va Înmormânta ritualic, Împlinind astfel premisele pentru Întoarcerea sa victorioasă pe pământ. Asociată mai ales cultului divinităților stelare și lui Yarikhxe "Yarikh" - divinitate cu nume transparent („Lunaxe "Luna"”), dar cu funcții departe de a fi univoce -, Shapashxe "Shapash" este zeița solară psihopompă și benefică care apare În mituri ca aliată a lui Baalxe "Baal", mai ales ca entitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
clujean „Victor Papilian”, alcătuind, împreună cu alții, și fiind prezent în câteva culegeri de texte (Imagini, Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare, apărută în 1991. În 2000 i se decernează Premiul Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor. Rostite cu sfială, cu modestia omului ce scrie pentru a-și împlini existența, versurile lui Z. au de la început o claritate aparte, în sensul concentrării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
asupra unei idei. Poetul vizează în primul rând lumea lăuntrică, dovedindu-se un „intimist înrăit” care, într-un discurs lirico-muzical, expune „radiografii corecte ale unei biografii interioare”. Sustrăgându-se efemerului, el aspiră să se situeze în atemporalitate și vede „amforele stelare” ca niște depozite misterioase de amintiri. Poeziile din Iubește clipa de față (1994) aparțin tot liricii naive, caracteristică arătându-se și de această dată sinceritatea rostirii. Dominantă este conduita epicureică, aplicată cu precădere erosului, iubirea fiind elogiată ca esență a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
precădere erosului, iubirea fiind elogiată ca esență a existenței, dătătoare și de suflu poetic. Poemele din culegerea Pe scara unui gând (2000) „adaugă un cerc nou de vârstă” (Constantin Cubleșan), marcând cultivarea timbrului reflexiv, a dialogului cu divinitatea. SCRIERI: Amfore stelare, pref. Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 1991; Iubește clipa de față, pref. Marin Oprea, Cluj-Napoca, 1994; Trei „Z”, ed. bilingvă, pref. Vasile Lechințan și Fodor György, Cluj-Napoca, 1996; Pe scara unui gând, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Alpha
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
Cluj-Napoca, 1996; Pe scara unui gând, pref. Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Alpha ’87”, TR, 1987, 47; Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, RL, 1988, 6; Valentin Tașcu, Încredere pentru mai târziu, ST, 1988, 2; Călin Teutișan, „Amfore stelare”, TR, 1992, 16; Dan Damaschin, „Amfore stelare”, ST, 1992, 4; Călin Manilici, „Iubește clipa de față”, ST, 1994, 12; Ion Cristofor, Un discipol al lui Epicur, TR, 1995, 10; Ion Lungu, Octavian Gr. Zegreanu la a treia carte de versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
Constantin Cubleșan, Cluj-Napoca, 2000. Repere bibliografice: Petru Poantă, „Alpha ’87”, TR, 1987, 47; Nicolae Manolescu, Debuturi în poezie, RL, 1988, 6; Valentin Tașcu, Încredere pentru mai târziu, ST, 1988, 2; Călin Teutișan, „Amfore stelare”, TR, 1992, 16; Dan Damaschin, „Amfore stelare”, ST, 1992, 4; Călin Manilici, „Iubește clipa de față”, ST, 1994, 12; Ion Cristofor, Un discipol al lui Epicur, TR, 1995, 10; Ion Lungu, Octavian Gr. Zegreanu la a treia carte de versuri, TR, 1995, 20; Teohar Mihadaș, Trei poeți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]