2,096 matches
-
numit mai târziu ciunga, și ațintind spre orice Friț, care dădea să le să vorbească, puști-mitraliere, cu o cadență de tragere nemaivăzut de rapidă. Tot mai sfioase în fața leșioasei dimineți de toamnă istovită, ce mistuie ierburile arse, cele din urmă steluțe se ascund în tainice urne cinerare, pe când trâmbe de lumină izbesc dinspre Est, pe neașteptate și pârloage de flăcări sar dincolo, până peste culmea Țarinei Baisei. Die Totten reiten schnell, zise, iarăși, în liniștea posacă a Țarinei pustii a Baisei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
deoparte din săraca noastră merinde de pribegi. Gică ieșea din adăpostul cu ușa strâmtă, scoțându-și, pe rând, întâi unul, pe urmă celălalt din rămuroasa lui pereche de coarne. Se lăsa mângâiat și scărpinat pe gât, sub bărbie și la steluța lui albă din frunte, între coarne, apoi se retrăgea în singurătatea din cabina lui de prizonier. Iar pe alături, treceau soldați sovietici cu steaua roșie la bonetă, care, în grupuri de câte trei-patru, mișunau peste tot în Bucureștiul aflat sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Hai să-ți dau carnetul“. Păi, conduceam, fără carnet, de șase ani. Îmi trebuia hârtia asta s-o am în mână. 12 Prima dată când am luat uniformă de milițian, am luat-o dintr-un „Nufărul“. Nasturi, ața... table, originale, steluțe... orice. Chiar, era una din astea lângă Poliția Capitalei, pe Eforie. Ținând cont că era poliția aproape... pac!... doar te duceai și mai puneai un grad. Luai epoleții cu totul, întregi. În timpul lui Ceașcă am fost subofițer. După Revoluție, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Sănătaaate... e generos candidatul. - Băi, da-s cam viermănoase merele astea, comentează un țânc. Folosind cotoarele, plozimea începe un concurs de tras la țintă în panoul cel mai mare din zonă, cu un cap chel privind spre viitorul plin de steluțe UE. - L-am atins la meclă... - Ia de-aici... Ha-ha, drept în bot! - Pareu că-i ating urechea? Cotoarele zboară și se strivesc de panou. - Bă, iaca-o și pe tanti... Râzi, ai? O nimeresc drept între ochi... E, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
se unduiau în curenții apelor. Piticul Sad a ales o altă ființă care semăna și ea cu un copac și care se chema Mărgeanul roșu. N-avea frunze, dar avea multe ramuri de culoarea roșie și floricele ce semănau cu steluțele de pe cer. Pin și Pan, căutând o ascunzătoare cât mai sigură, s-au urcat pe schelele albe de pe Lofelia, ca niște alpiniști maritimi. Piticii Obon și Obona s-au cățărat pe Pomul cu degete, Obon ascunzându-se după degetul arătător
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
ce sunt copacii aceștia, unde ne-am ascuns de Regina întunericului, întreba Sad curios. -Aceasta se cheamă Gorgonaria și seamănă cu un pomișor albastru, acesta este Mărgeanul roșu din coral, parcă are crenguțe, dar nu are frunze, doar flori ca steluțele. Aici vedeți Pana fosforica, apoi o colonie care seamănă cu un copac înflorit cu floricele galbene, dincolo este Lofelia, care este un schelet calcaros, mai încolo Ciuperca coral, iar acesta este un Hexacoral solitar care nare schelet, dar are un
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
toate locuințele vopsite în alb, hainele oamenilor să fie în alb, vegetația modificată genetic să fie albă pentru respingerea razelor solare... Cine știe cum se va schimba Terra în următorul secol! Orașul visează După ce s-a așternut o pelerină neagră, brodată cu steluțe argintii, peste orașul oamenilor, după ce s-a stins și ultima lumină din ultima casă, iar pe srăzi se aprindeau rând pe rând alte lumini, Zâna nopții atunci se trezea din somnul cel adânc și pornea la drum. Îi plăcea să
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
înființeze o mănăstire model, unde tinerii călugări, dar mai cu seamă cei care urmau să fie hrotoniți diaconi și preoți să primească o educație și pregătire duhovnicească potrivit menirii lor. După încheierea lucrărilor de restaurare Mitropolia a trimis: potir, disc, steluță, copie și două sfeșnice mari provenind de la biserica Sfântul Nicolae Domnesc pentru oficierea slujbelor. O lungă perioadă de timp în anii ce au urmat celui de-al doilea război mondial, Mănăstirea Cetățuia a intrat într-un con de uitare din partea
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
colorată de carton. Din gura acesteia iese un balonaș care întreabă „Ce este un pronume ?” Mă holbez la ea, rămasă fără grai. — Vezi ? face Eddie mândru. O să te distrezi ! Pentru fiecare progres pe care îl faci primești un abțibild cu steluță aurie ! — Sunt sigură că Melisa va fi încântată să te ajute dacă ai nevoie, intervine și Trish. Nu-i așa, scumpa mea ? — Evident, spune Melissa cu un zâmbet superior. Bravo, Samantha ! Niciodată nu e prea târziu. Își împinge ceașca spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Sabina Turcu, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Vaslui profesor coordonator Octavian Gheț Iarna, anunțată de vânt și frig încă de acum o săptămână, și-a arătat colții în satul bunicilor mei. Ninge mereu, iar steluțele argintii ale fulgilor se aștern ca o mantie albă, strălucitoare și rece. Privind zăpada, mă gândesc uimită că fiecare pas al meu ar fi ca mersul pe nori pufoși. Nu știu de ce, dar asta nu mă sperie deloc! Flori de
ANTOLOGIE:poezie by Sabina Turcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_696]
-
de tot și îl văd pe Luke întinzându‑mi o cană de ceai. Ce‑ar fi să‑ți verifici mesajele? zice, dându‑mi un pupic și se îndreaptă spre duș. După câteva guri de ceai, ridic receptorul și apăs pe steluță. Aveți douăzeci și trei de mesaje, zice vocea de la telefon, iar eu rămân tablou. Douăzeci și trei? Poate că toate sunt numai oferte de serviciu! e primul meu gând. Poate că sunt cei de la Hollywood! Dumnezeule, da! Apăs cu mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
cât au dat pe diverse. Un bărbat trece cu minitocătorul de hârtie și cu câteva cutii de miere de levănțică, o fată trage după ea un sac plin cu haine, altcineva a cumpărat invitațiile cu felii de pizza lucioase cu steluțe... Simt că mă ia cu frig, când o voce ne strigă de pe scări. — Hei, îl aud pe Tarquin. E ultimul lot. Vrei să vii să vezi? — Hai, zice Suze, stingându‑și țigara. Trebuie să vezi când se vinde ultimul articol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
și citesc ce‑am scris, gândindu‑mă foarte serios. Ăsta e momentul pe care îl iubesc cel mai mult în noua mea meserie. Provocarea inițială. Uite problema - găsește‑i soluția. Preț de câteva clipe nu zic nimic, desenând mii de steluțe și lăsându‑mi mintea să lucreze, în timp ce Lalla mă privește neliniștită. — OK, zic în cele din urmă. Am găsit. Pantalonii tăi Helmut Lang pentru ședințele de prezentare, rochia Jill Sander pentru prânz și o să‑ți găsim ceva nou pentru cină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
în buzunarul pantalonilor, scoase bancnota, se întinsese puțin, strecurase cei 10 lei bacșiș în buzunarul halatului ei albastru. Toate la locul lor, ce i-o fi cășunat grasului? Tocmai dom’ Teodosiu?!, doar o știa, fuseseră vecini și l-a ajutat Steluța, nepoata ei, când cu necazul ăla de era s-o pățească Ortansa, nevasta lui dom’ Gică, pentru medicamentele luate din spital cu kilogramele și vândute pe sub mână. Percheziție, liste cu persoanele și medicamentele implicate, de nu era Steluța, să vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
a ajutat Steluța, nepoata ei, când cu necazul ăla de era s-o pățească Ortansa, nevasta lui dom’ Gică, pentru medicamentele luate din spital cu kilogramele și vândute pe sub mână. Percheziție, liste cu persoanele și medicamentele implicate, de nu era Steluța, să vorbească unde și cu cine trebuie, o pățeau și Madam Ortansa și dom’ Gică, de nu mai aveau servitori să-i aducă la nas cafeaua. Câte nu făcuse pentru dom’ Teodosiu sau pentru tov Titi!... câte drumuri și cozi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Sfichi Și dacă vine, din când în când, printre oameni, ea aduce lumină. Și dacă intră în iureșul lumii, ea vine să-l înveselească, și dacă se lasă noaptea, ea vine s-o însteleze, dacă vine ziua, ea devine zi. Steluța se răsfiră în cântec, se deschide în dimineți, se revarsă peste lunci în strălucirea ei și pleacă repede din lume ca să nu fie pătată. Și dacă Steluța ar zăbovi mai mult, ghearele noroiului ar prinde-o, suflul pământului ar înghiți
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
lasă noaptea, ea vine s-o însteleze, dacă vine ziua, ea devine zi. Steluța se răsfiră în cântec, se deschide în dimineți, se revarsă peste lunci în strălucirea ei și pleacă repede din lume ca să nu fie pătată. Și dacă Steluța ar zăbovi mai mult, ghearele noroiului ar prinde-o, suflul pământului ar înghiți-o și ea oricum ar fi ucisă. Nu poate trăi mult printre oameni. Vine să le dea o candelă din inima ei curată, să le dea vise
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
o candelă din inima ei curată, să le dea vise senine, să le dăruiască o cunună de ” Nu mă uita”, să râdă cerului, apelor și văzduhului, să treacă ca o libelulă de abia atingând pământul ca în alte lumi necunoscute. Steluța are în ea setea izbânzii. Va reuși să se cunune cu albul din răsăritul florilor, cu dulceața din surâsul primăverii, va dărui celor săraci daruri și bucurii, îi va mângâia pe frunte, îi va săruta și îi va mulțumi. Când
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
în ea setea izbânzii. Va reuși să se cunune cu albul din răsăritul florilor, cu dulceața din surâsul primăverii, va dărui celor săraci daruri și bucurii, îi va mângâia pe frunte, îi va săruta și îi va mulțumi. Când trece Steluța, parcă trece suflarea gândului neîntinat, creasta urcării, șoapta adierii. Ea știe că lumea trebuie iubită, ascultată și ajutată, că așa cum crângul vrea soare, tot așa și oamenii trebuie să aibă sorii lor. Și Steluța nu știe ce înseamnă ura, minciuna
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
și îi va mulțumi. Când trece Steluța, parcă trece suflarea gândului neîntinat, creasta urcării, șoapta adierii. Ea știe că lumea trebuie iubită, ascultată și ajutată, că așa cum crângul vrea soare, tot așa și oamenii trebuie să aibă sorii lor. Și Steluța nu știe ce înseamnă ura, minciuna. Când le simte se face mică, parcă se topește și pleacă sau râde ca o înviere din depărtări. Steluța aduce și seamănă pace. Și când vine, toți sunt fericiți că o văd: - Ea este
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
că așa cum crângul vrea soare, tot așa și oamenii trebuie să aibă sorii lor. Și Steluța nu știe ce înseamnă ura, minciuna. Când le simte se face mică, parcă se topește și pleacă sau râde ca o înviere din depărtări. Steluța aduce și seamănă pace. Și când vine, toți sunt fericiți că o văd: - Ea este Steluța, frumoasa din lumini! Dar o rănește o pasăre neagră cu ciocul, o frânge în inimă și Steluța închide ochii și adoarme. Pare un Înger
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
nu știe ce înseamnă ura, minciuna. Când le simte se face mică, parcă se topește și pleacă sau râde ca o înviere din depărtări. Steluța aduce și seamănă pace. Și când vine, toți sunt fericiți că o văd: - Ea este Steluța, frumoasa din lumini! Dar o rănește o pasăre neagră cu ciocul, o frânge în inimă și Steluța închide ochii și adoarme. Pare un Înger Domn peste veșnicii, pare un prunc al iertării. Și Steluța trebuie să fie înmormântată. Toate iubirile
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
sau râde ca o înviere din depărtări. Steluța aduce și seamănă pace. Și când vine, toți sunt fericiți că o văd: - Ea este Steluța, frumoasa din lumini! Dar o rănește o pasăre neagră cu ciocul, o frânge în inimă și Steluța închide ochii și adoarme. Pare un Înger Domn peste veșnicii, pare un prunc al iertării. Și Steluța trebuie să fie înmormântată. Toate iubirile se revoltă, toate clopotele cerului plâng prelung, pustiul și durerea cuprinde lumea. - Steluțaaa...! strigă Pământul, când mai
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
fericiți că o văd: - Ea este Steluța, frumoasa din lumini! Dar o rănește o pasăre neagră cu ciocul, o frânge în inimă și Steluța închide ochii și adoarme. Pare un Înger Domn peste veșnicii, pare un prunc al iertării. Și Steluța trebuie să fie înmormântată. Toate iubirile se revoltă, toate clopotele cerului plâng prelung, pustiul și durerea cuprinde lumea. - Steluțaaa...! strigă Pământul, când mai vii? - Când voi putea trăi printre voi!
Cartea binelui : poezie şi proză : antologie by Sanda Sfichi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/544_a_724]
-
major cu însoțitorul lui, dar și pentru Matei, Domnule plutonier major, suntem în ajun de Crèciun! Înțelegeți și Dumneavoastrè, mè grèbeam! Dar, atunci când stradă e aproape pustie, e ajun de Crèciun și polițiștii vegheazè îndârjiți, sacrificând la datorie, departe de steluțele brèduțului familial, ajunul de Crèciun și asta numai în favoarea cetèțenilor, ei bine, în acest caz, orice infracțiune banalè și chiar lipsitè de alte urmèri devine extrem de gravè, cu atat mai mult cu cât, trebuie s-o spunem, Matei încè nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]