2,409 matches
-
cele ale altora, dintr-o sută și ceva de cărți. Sau poate că nu, cine știe? R.P. Ni se tot predică despre armonia cu natura. Aflăm despre lucrul ăsta din cărți, din reportaje, de pretutindeni. E deja un clișeu, un stereotip. Pe de altă parte, avem o viață doldora de conserve: discuri muzicale, filme pe DVD, cărți, albume, fotografii, ilustrate. Cum credeți că ar arăta viața sănătoasă în această grilă? În ce fel s-ar putea trăi fără nici una dintre conservele
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
la esențe : actualitatea nu e decât un ecran pe care se proiectează umbrele dintotdeauna ale ideilor. Dar care idei ? Și care esențe ?... De n-ar fi profund serios în ciuda ricanărilor, am crede că Daneliuc se amuză jucându-se cu câteva stereotipuri ale vremii de tranziție : colo un parlamentar plus vrai que nature, colo o străină cu bani (delicioasa Madeleine Thibeault), dincolo un omor, un foc, o răfuială... Oricât de verosimile ar fi aceste personaje, aceste incidente, ele nu emoționează : sunt prea
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
astfel interesul meu pentru studiile de etnologie vizând centrul și estul Europei cu cel pentru istoria și cultura evreilor din aceeași zonă. Lucrând la proiect, mi-am dat seama că ar fi interesant și important să urmăresc modul În care stereotipurile referitoare la evrei, așa cum apar ele În cultura tradițională românească, au supraviețuit (sau nu) În cultura așa-zis Înaltă. Mi-am propus să cercetez originea, evoluția În timp, răspândirea În spațiu și supraviețuirea (sau, dimpotrivă, declinul și dispariția) clișeelor care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
despre creștini și aproape nimic despre evrei” <endnote id="(83, p. 114)"/>. Pentru profesorul german Klaus Heitmann - care a studiat imaginea românului În spațiul cultural german -, „la fel ca toate imaginile despre națiuni, și mai ales cu formele lor deformate, stereotipurile etnice nu Îngăduie o temeinică reprezen tare a ceea ce exprimă. Cu atât mai importante sunt, În schimb, informațiile pe care le oferă ele despre zămislitorii imaginilor” <endnote id="(299, p. 29)"/>. De fapt, În cadrul imagologiei, acesta este un mod uzual
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stabilesc care aspecte și elemente ale „antisemitis mului popular” au fost preluate de „antisemitismul intelectual” (literatura cultă și literatura politică din secolele XIX-XX). Este vorba aici de migrarea unor clișee mentale dintr-un mediu cultural Într-altul. Am urmărit care stereotipuri au supraviețuit (cum și de ce s-au modificat) și care și de ce au dispărut complet. Am analizat, de asemenea, situații În care clișeul - după ce a trecut din mediul cultural tradițional și rural În cel cult și urban - a fost reformulat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Turcia, stând așezat pe un scaun cu trei picioare, fiecare Înfipt În alt imperiu <endnote id="(419, p. 11)"/>. Evident, nu mi-am propus În ceea ce urmează să teoretizez nașterea, evoluția (În timp și spațiu) și dispariția sau supraviețuirea stereotipului. Au făcut-o cu succes alți savanți. Eu am preferat să utilizez rezultatele cercetărilor lor, aplicându-le pe cazul concret al imagologiei etnice și, În mod special, al imaginii evreului În cultura tradițională din răsăritul și centrul Europei. Există clișee
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poate fi conceput „românism” fără „xenofobie și antisemitism”. „Aceasta e esența și mizeria cărții [lui Rădulescu-Motru] : o naivă și confuză mistificare a românismului”, conchide Crainic În 1938 <endnote id="(602, p. 111)"/>. Câteodată, evreii Înșiși au fost tentați să preia stereotipul „pro- ver bialei toleranțe românești”. În 1926, de exemplu, deputatul evreu Carol Klüger, vorbind În Parlamentul României despre „caracterul poporului român”, observă că „toleranța și bunătatea sufletească constituie latura sa nobilă”. Este drept că aceste obser- vații s-au dovedit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
afișe care anunțau că se caută „figuranți având un chip cu profil evreiesc” (Le Monde, 11 mai 1993 ; <endnote id="cf. 406, p. 265"/>). Ne putem Întreba dacă există Într-adevăr un „profil evreiesc” tipic sau este vorba de un stereotip, de dată aceasta fizionomic. De regulă, prin „profil evreiesc” se Înțelege așa-numitul „chip de Silen”, adică : buze groase, senzuale (de obicei, buza inferioară răsfrântă) și, mai ales, nas mare și coroiat. „Evreii [din Bucovina] - scria etnograful Dimitrie Dan la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
faciale și malformațiunile craniului sunt cartea de vizită după care se poate distinge un jidan”, se scria În anii ’30 În reviste antisemite de tip Porunca Vremii. Caricaturile care apăreau În astfel de publicații participau și ele la crearea unui stereotip vizual al evreului. Ocupându-se de imaginarul vizual și lingvistic al revistelor românești de extrema dreaptă din perioada interbelică, Ruxandra Cesereanu a decelat câteva tipuri de reprezentare a evreului : „Pe lângă articolele propriu-zise, se remarcă caricaturi uriașe, Înfățișând fie evrei puhavi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
șir de „malentendu-uri irevocabile” și a făcut din el prizonierul pe viață al unei imagini false și paradoxale - „colaborator roșcat al unei gazete ortodoxe” <endnote id="(156, p. 476)"/>. Sărind o jumătate de secol, până În zilele noastre, vom vedea că stereotipul cromatic identitar nu a dispărut din discursul politic. Un politician de teapa lui Corneliu Vadim Tudor, de exemplu, anunță mereu - cu o voce de profet al Apocalipsei - că societatea românească ar fi manipulată de reprezentanți „roșcați” ai „conspirației iudeo- masonice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acestei imagini. Ea nu a fost generată de mizeria și lipsa de igienă a majorității Ostjuden din secolele XVII-XIX, pentru simplul motiv că această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și Evul Mediu timpuriu. Referitor la vechimea acestui stereotip mental, voi da doar câteva exemple. Aluzii privind mirosul specific al evreilor se găsesc consemnate la sfârșitul secolului I e.n., la epigramistul latin Marțial. Poetul latin Venance Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
expresia injurioasă „jidan Împuțit”. Pentru ungur, nu doar evreul pute și este murdar (büdös/koszos zsidó), ci și românul (büdös/koszos oláh) <endnote id="(3, p. 64)"/>. Un sondaj de opinie efectuat În 1998 În Transilvania a arătat faptul că stereotipuri similare au supraviețuit până În zilele noastre : ungurii cred că „românii sunt murdari” <endnote id="(471)"/>. O imagine asemănătoare Își făcuseră mulți nemți În secolul al XIX-lea : „Simțul curățeniei e străin românilor” <endnote id="(299, p. 127)"/>. În 1856, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inaccesibilă și prin aceasta și mai atractivă, mai provocatoare” <endnote id=" (664)"/>. În acest caz, diferența de „cod cultural”, spun specialiștii, nu apare doar din perspectivă etnică (român vs unguroaică), ci și dintr-una socială (rural vs urban). „Probabil că stereotipul unguroaicei focoase - rezumă Mircea Cărtărescu teoria unui etnolog sârb - a apărut pentru că populațiile din preajmă, ca românii de pildă, erau rurale, tradiționale În sexualitate, și dacă un român a avut o dată de-a face cu o unguroaică, a rămas probabil
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
negrese, țigănci, unguroaice, evreice etc.) sunt discriminate pozitiv din punct de vedere sexual. Erotismul exotic pare să fie mai puternic decât naționalismul șovin. Într-o excelentă lucrare de antropologie vizuală, tânărul istoric de artă Florin Pădurean a abordat recent problema stereotipurilor etnice (inclusiv a celor etnico- erotice) În arta vizuală românească <endnote id=" (910)"/>. Legături primejdioase Este evident faptul că o relație erotică Între, de exemplu, un țăran român și o „ovreică nebotezată” putea să aibă loc mai mult În taină
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atât mai interesantă cu cât purtătoarele acestei frumuseți nu prea mai există În această țară. În Polonia mai trăiesc circa 5.000 de evrei, majoritatea oameni În vârstă. Este, acesta, un simptom al Înrădăcinării credinței În discuție. Se pare că stereotipurile referitoare la evrei supraviețuiesc mai mult decât evreii Înșiși. Vorbind despre respectul pe care țăranii din Maramureș (nordul României) Îl purtau evreilor localnici, „pentru cunoștințele și pioșenia lor”, Gail Kligman subliniază paradoxul de care vorbeam : „Stereotipurile mai există și astăzi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
discuție. Se pare că stereotipurile referitoare la evrei supraviețuiesc mai mult decât evreii Înșiși. Vorbind despre respectul pe care țăranii din Maramureș (nordul României) Îl purtau evreilor localnici, „pentru cunoștințele și pioșenia lor”, Gail Kligman subliniază paradoxul de care vorbeam : „Stereotipurile mai există și astăzi, deși nu mai e nici un evreu În Ieud” <endnote id="(206, p. 259)"/>. Revenind la impresiile de călătorie ale doctorului Iuliu Barasch, trebuie spus că el a criticat cu vehemență gustul exagerat al „fiicelor lui Israel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
urâte și cele mai frumoase femei din lume”. „Contrastul este izbitor - conchide Riis -, femeile [evreice] bătrâne fiind ca Baba- Cloanța, cele tinere - niște frumuseți nepământene” <endnote id="(897, p. 59)"/>. La Începutul secolului XX, Henri Stahl Încearcă să Înlocuiască un stereotip (toate evreicele sunt frumoase) cu un altul, de fapt un antistereotip (toate evreicele sunt urâte). H. Stahl Îi receptează pe locuitorii cartierului evreiesc al Bucureștiului cu o antipatie fățișă : „La ferestre sau În fața caselor, [...] stau evreicele gătite, cele tinere dezghețate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 154)"/>. În ultimul său roman (Cimitirul din Praga, 2010), Umberto Eco descrie modul În care, la sfârșitul secolului al XIX-lea, serviciile secrete țariste au forjat mitul falselor Protocoale ale Înțelepților Sionului <endnote id=" (875)"/>. Protagonistul romanului vehiculează toate stereotipurile clasice referitoare la evrei : fizice, profesionale, morale, religioase și politice <endnote id=" (876)"/>. Un ideolog al dreptei românești, Nicolae Roșu, susținea că Vechiul Testament și Talmudul ar promova În rândul evreilor o sexualitate deșănțată și imorală : „Cărțile sfinte ale iudaismului introduc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Antisemitismul politic (activ și conștient) a exploatat toate clișeele antisemitismului popular (pasiv și latent). „Judanul e din fire speculant”, scria Costache Negruzzi la jumătatea secolului al XIX-lea. Un exemplu elocvent de cărturar și om politic care a preluat asemenea stereotipuri simpliste (de genul „evreii trăiesc din Înșelă ciune”, „ei sunt inteligenți, dar vicleni” etc.) este istoricul Nicolae Iorga. Și a făcut-o nu atât În cărți savante de istorie, care se adresau elitei intelectuale, cât mai ales În articole incendiare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
subînțeleasă «Jos jidanii !»” <endnote id="(209, p. 212)"/>. Sau : „Jidanii [arendași] sunt vinovați că ciocoii exploatează pe țărani ! Știi, la noi totdeauna jidanii sunt pricina tuturor relelor” (Răscoala, 1932). Asistăm, În aceste cazuri, la un interesant fenomen de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean și pus pe fraudă”) născute În spațiul antisemitismului popular au fost preluate de promotori ai antisemitismului politic, pentru ca ulterior, ușor reformulate, să fie reactivate, ideologizate, multiplicate prin presă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comerțul», asemănătoare Într-un fel cu acuzația că, de vreme ce nu puteau trăi pe uscat, «peștii au acaparat bălțile»” <endnote id="(510, p. 13)"/>. „Nu se poate afacere bună fără jidan” La rândul ei, mentalitatea folclorică a ținut În viață acest stereotip. Evreii sunt invidiați de țăranii din Maramureș - susține Gail Kligman - „pentru priceperea de a Întoarce orice târg În favoarea lor, de a nu se lăsa trași pe sfoară de nimeni, pe scurt, fiindcă sunt isteți” <endnote id="(206, p. 259)"/>. „Nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ethos). În țările Europei Centrale, În care s-au realizat În ultimele decenii anchete etno-sociologice privind modul de percepere a evreului de către omul de rând (Polonia În 1975-1978 și 1984, Austria În 1992 etc.), s-a constatat că toate aceste stereotipuri ambigue au supraviețuit până În zilele noastre. Clișee pozitive și negative conform cărora evreii ar fi foarte inteligenți, vicleni, instruiți, buni familiști, solidari Între ei <endnote id="(vezi nota 286)"/>, foarte religioși (pentru sensul termenului habadnic, devenit habotnic, <endnote id="vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
10-15)"/>. Într-un sondaj de opinie realizat În România În septembrie 2003, 23% dintre cei chestionați au susținut faptul că „politica și finanțele internaționale sunt controlate de evrei” <endnote id="(846, p. 39)"/>. „Negustor de sentimente” Nu se putea ca stereotipul mental care-i Îmbracă pe toți evreii În uniforma negustorului să lipsească din recuzita antisemitismului politic modern. La Începutul anilor 1980, cu voie de la stăpânirea comunistă, C.V. Tudor zugrăvește portretul negativ al evreului, fie În editoriale semnate de el În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu voie de la stăpânirea comunistă, C.V. Tudor zugrăvește portretul negativ al evreului, fie În editoriale semnate de el În revista ultranaționalistă Săptămâna, fie În volumul de versuri Saturnalii (1983). E vorba de un portret compus dintr-un Întreg set de stereotipuri negative clasice, de la mercantilism și cupiditate la trădare și deicid : „gheșeftar” cu caftan soios, „vânzător de nasturi și rachiu”, „lacom” cu „ochi de fiară” adăpostită Într-un „bârlog”, „viperă”, „venetic”, „mefiboșet gângav și fără țară”, „homuncul fără țară”, „răufăcător ești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fi (ce oroare !) evreu - se scriau următoarele : „Ca evreu - și este un fapt cunoscut că evreii sunt buni negustori - [Adrian Severin] ar fi trebuit să știe că un târg se Încheie Între cel puțin doi” <endnote id="(212)"/>. În afară de stereotipul amintit și de practica (introdusă de Inchiziție) de a demasca public un pretins cripto-evreu, se mai folosește aici - răsturnat În oglindă - un principiu vechi și simplu : „orice străin/evreu este dușman” (lat. hospes hostis), deci „orice dușman este străin/evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]