52,663 matches
-
pas, nu mai aveam bani și nu voiam să mi se facă rău, chiar așa, din prima. Lumea urla să facem poze, iar eu urlam la lume că niciodată nu m-am simțit mai fotogenică. Concertul începuse, berea se împuțina. Sticla dădea semne că alunecă, dar o țineam destul de bine, schimbând mâna, în vreme ce băteam ritmul melodiilor cu piciorul. Cu fiecare sorbitură, țineam ritmul din ce în ce mai bine, deși îmi simțeam tălpile cum lovesc haotic podeaua. Brusc, știam toate versurile, nimeream notele pe chitara
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mai bună. Răsuflată și caldă, ca o apă chioară, ultima înghițitură a încheiat prima bere băută. În douăzeci de minute m-am dus la baie. Când m am întors printre oameni, se cânta o piesă pe care n o știam. Sticla stătea goală pe masă, până când un tip fericit a trântit-o de podea, în dans, și a făcut-o țăndări. Melodiile îmi deveniseră necunoscute. După alte douăzeci de minute am salutat lumea, m-am ferit de cioburi și m-am
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
aud și turiștii de la ultimul etaj: „Hă, hă, ce mai om!“ Revin la fel de brusc la realitate. Îmi văd moaca în oglinda de la șifonier. Trebuie să mă tund, arăt ca o oaie tăvălită de lup și salvată în ultima clipă. Iau sticla de apă de lângă pat și o dau pe gât cu gâlgâituri. Mă învigorează ca o gură de oxigen pe care o tragi în piept cu disperare, după ce îți ții respirația mai mult decât trebuie. Mă ridic ca să merg la baie
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
aș putea scoate o mână să apuc lopata. Trag aer adânc în piept, răscolesc nisipul ud și reușesc să apuc lopata cu mâna. După câteva minute de chin ies și alerg acolo unde marea nu mă mai poate ajunge. Găsesc sticla de vin. Beau pe nerăsuflate. Mă întind pe jos cu fața spre cer. Ochii au dispărut. Nu există nici o lună. Doar un minunat cer înstelat. Îl privesc lacomă, dar frigul și ume zeala își spun cuvântul. Trebuie să mă întorc
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Nu și-a luat decât un corn, un Tedi și o ciocolată caldă la plic. L-am întrebat dacă mai vrea ceva. Nu. Ajunge. Ne-am mân cat cornurile pe banca din curte, am râs opintin du-ne să deschidem sticla de Tedi și ne-am luat la revedere. Mihăiță are opt ani și cei mai frumoși ochi albaștri pe care i-am văzut vreodată. Mihăiță trăiește în Biserica Sfântul Spiridon. Mihăiță este un înger. Alexandra Gordea Să ne prezentăm În
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mergea un pic în urma mea - , apoi am luat-o înspre stația de autobuz, unde am vorbit tot felul de aiureli, despre vreme, oameni și mașini. În zece minute am ajuns la mine. Mai aveam niște prăjituri de la mama și o sticlă de vin. Era cam frig în casă, așa că am dat drumul la aerotermă. Stăteam amândoi pe pat, cu paharele în mână și m-am uitat mai bine la ea. Avea părul castaniu, un pic ondulat, până la umeri, buzele cărnoase și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și împrejur. Dar nu mă sperie nimic, nu mă întreb nimic. De fapt, mă întreb din nou, un singur lucru: de ce nu simt. Ies fără să închid ușa și cobor în fugă treptele. Sirena ambulanței sparge liniștea ca pe-o sticlă goală de vin, aruncată cu ciudă. Am părul pe spate, dar parcă mai scurt, port fusta mea crem, un tricou negru și țin strâns în mână bluza galbenă cu căpșuni. N-am mai purtat-o de mult. Știu, sunt copilă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
mi-a plăcut ploaia și copacii cu crengi goale, dar acum începuseră parcă să îmbătrânească. Sim țeam nevoia de căldură. Înăuntru era bine. Pe băn cile grele, de lemn, oamenii așteptau să se elibereze cabinele telefonice. Pe o masă de sticlă, un papagal stă tea la locul lui, pe băț, și privea în jur. Am întins mâna spre el, dar s-a ferit. S-a uitat la mine și s-a scuturat. Ochii negri mă priveau fix, fără să clipească. Continuu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
conceput este foarte simplu, fiind alcătuit din trei rezerve din material plastic pline cu apă distilată, în care s-a introdus cu ajutorul unei seringi un colorant (fig.36). La unul din capete rezerva este prevăzută cu un tub capilar din sticlă. Amplasarea traductorilor s-a realizat, în canalul de pămînt, la diferite adîncimi, fiind dispuși pe toată lățimea canalului. A urmat apoi o perioadă de repaus a solului, de circa trei luni de zile, pentru a permite reașezarea acestuia cît mai
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
patru tuburi cilindrice metalice verticale (3), plasate pe circumferința unui cerc. Prin aceste tuburi se face legătura și circulația combustibilului între cele două bazine (2 și 6) ale dispozitivului. În partea centrală această legătură este realizată cu ajutorul unui tub de sticlă (4), care 153 permite vizualizarea nivelului combustibilului din aparat. Lângă acest tub central se află o riglă gradată (5), care permite citirea efectivă a volumului de combustibil consumat. Constanta aparatului este de 0,92 cm3/mm înălțime a tubului de
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
4), care 153 permite vizualizarea nivelului combustibilului din aparat. Lângă acest tub central se află o riglă gradată (5), care permite citirea efectivă a volumului de combustibil consumat. Constanta aparatului este de 0,92 cm3/mm înălțime a tubului de sticlă. Această construcție a aparatului pentru determinarea consumului de combustibil permite eliminarea erorilor de citire și la deplasarea tractorului pe terenuri situate în pantă, deoarece scăderea nivelului combustibilului în tuburile din amonte este însoțită de creșterea corespunzătoare a nivelului în tuburile
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
lui era că ei nu ele, și pe urmă poate și ele nici nu socoteau ceva serios logodna aceea, și nici nu era. Era o logodnă de război, și-atâta. Aviatorii, amândoi în rame subțiri de pânză cerată, puși sub sticlă și atârnați de perete, deasupra șifonierului, se uitau la el, sau nu se uitau, dracu să-i pieptene! că ochii și zâmbetul lor erau de carton, apă de ploaie, dar lui așa i se părea ori de câte ori îi vedea, și simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
a făcut? Cum să-i dea, dacă neamțu stătea cu ochii pe noi și cu degetul pe trăgaci? Una-două ne curăța. Ceva mult mai simplu și mai deștept: s-a întors să ia cărbuni și, cu coada lopeții, a spart sticla de nivel. Înțelegi? Zang, și gata! Tu știi ce-i aia sticlă de nivel? Te-ai urcat vreodată pe locomotivă? Toți dracii iadului au pufnit peste neamț. În cine să tragi? Și noi... unul pe-o parte, altul pe alta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
noi și cu degetul pe trăgaci? Una-două ne curăța. Ceva mult mai simplu și mai deștept: s-a întors să ia cărbuni și, cu coada lopeții, a spart sticla de nivel. Înțelegi? Zang, și gata! Tu știi ce-i aia sticlă de nivel? Te-ai urcat vreodată pe locomotivă? Toți dracii iadului au pufnit peste neamț. În cine să tragi? Și noi... unul pe-o parte, altul pe alta, am sărit, și tulea, băiete! Irina îl privi o clipă, în treacăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
crescuse această sală, ca oamenii să fie atât de mărunți! I se păru c-a trecut o viață de când nu mai intrase aici. Urmări scaunele înșirate pe lângă pereți, măsuțele pătrate, așezate la intervale, cu fețe de mese albe, deasupra, și sticle burduhănoase, cu gâturile înfășurate în ștergare, răsturnate în căldările cu gheață. Senzația aromată, înțepătoare și rece din cerul gurii îl făcu să-și lingă buzele și să-nghită în sec. Mirosea a rouă și rădăcini crude. Mestecă în gând gustul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Se înclină peste balconul căptușit cu pânze de păianjen și privi în jos, ca la cinematograf. Fumul și praful îl făceau să răsufle scurt. Se uită și-o văzu chiar sub el pe Erika. Stătea la o masă încărcată cu sticle și farfurii pline, lângă un tânăr cu profil nordic, flegmatic și deșirat, fercheș ca un mire, cu păr blond, luminându-i fața prelungă și ascuțită. O sorbea din ochi, apropiat de ea, și ea-i citea în cafea. Dar Irina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
el încă de pe locomotivă, tot drumul și toată viața jefuit de tot, fir-ar să fie! avea să se gândească și să-și dea seama mai târziu, încrâncenat, vânăt de ciudă, cu degetele încleștate pe cana groasă și grea de sticlă crestată ca un fagure. Își făcu vânt și proiectă halba-n tavan. O ploaie de cristale se revărsă peste mese. În aceeași clipă, ultimul lucru pe care-l mai înregistră înainte de a se prăbuși, amintindu-și de asta în stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-ncrucișau și se-nnădeau toate străzile care urcau și coborau din mahala sau ocoleau orașul prin marginea mahalalelor: "LA FORMAREA IDEILOR" Firma mare, de tablă portocalie, atârna sub geamul fetelor. Ce atrăgea toate privirile încă din piață erau cele două sticle de un chil montate-n tablă și două pahare lunguiețe, pe care le credeai umplute cu bere. Când se-mbăta și se-mbăta destul de des, mai ales sâmbăta și duminica seara asta era distracția preferată a uneia dintre fete, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
-n tablă și două pahare lunguiețe, pe care le credeai umplute cu bere. Când se-mbăta și se-mbăta destul de des, mai ales sâmbăta și duminica seara asta era distracția preferată a uneia dintre fete, a nemțoaicei, să arunce cu sticle goale, dacă putea ochi pomii grădinii. Unele sticle cădeau și se făceau zob în fața cârciumii, numai cioburi erau a doua zi dimineața, când venea bătrâna să măture, dar Invalidul, cu nasul ciolănos ca un corn băgat în ziare, părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
le credeai umplute cu bere. Când se-mbăta și se-mbăta destul de des, mai ales sâmbăta și duminica seara asta era distracția preferată a uneia dintre fete, a nemțoaicei, să arunce cu sticle goale, dacă putea ochi pomii grădinii. Unele sticle cădeau și se făceau zob în fața cârciumii, numai cioburi erau a doua zi dimineața, când venea bătrâna să măture, dar Invalidul, cu nasul ciolănos ca un corn băgat în ziare, părea că nici nu observă. Sau nu-i păsa. Putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
înțelegere mai mare decât a ei, și ziarele acelea care tipăreau toate minciunile nu erau pentru el chiar totul, cum părea, ci poate doar un mod de a obține altceva, ceva care ei îi scăpa. Se uită să culeagă vreo sticlă de jos, dar nu zări nici una. Curtea îngustă, cei zece pași până la gardul căptușit cu iederă și grădina din latura casei dormeau încă, scufundate într-o ceață leneșă, prevestind arșița de peste zi. Dincolo de gard, pământul se auzea încărcat de zgomote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ei subțire ca printr-o sită, conturându-i picioarele și tot trupul. Clipind mărunt, orbită de trupul mlădios ca o lumină, o recunoscu. Trânti cârpa în lighean. Hai odată, intră! Ce-ai înțepenit acolo? îi strigă. Doar nu ești de sticlă! Bonjour, papa! izbucni veselă Cerboaica, apoi se aplecă spre bătrână șoptindu-i încetișor, la ureche: Mamă, vino puțin afară. Am, să-ți spun ceva. Afară, când se uită la ea, bătrâna văzu că obrajii nurorii ardeau. Își frângea mâinile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ascultând foșnetul câmpului în adâncimea zilei, și se ridică. Își șterse sudoarea cu capătul basmalei și, mișcându-și brațele-n sus să se destindă, privi în zare, pe câmp, lumina despuiată, care pâlpâia luându-i vederea. Zări, ca printr-o sticlă topită, un om venind spre ele. Venea sau se-ndepărta, sau stătea pe loc, nu se-nțelegea, pentru că era departe, și ce-o tulbură dintr-o dată... Dumnezeule! Coborî mâinile, înălță gâtul, și prin pleoapele întredeschise privi roată-mprejur zarea și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
umbră. Doctorul se apropie de masă. Ești gata, îl întrebă, și Miluță îl auzi îmbrăcându-se cu halatul alb, încet, bătrânește, mort de oboseală. Sora, încă mai obosită decât el, pregătea alături, la o altă măsuță, instrumentele: seringi, tuburi de sticlă în mațe subțiri de cauciuc... Să se sprijine în gândul lui de ceva, își aminti... Anul trecut, pe 15 iulie, m-am măritat la Los Angeles, nu din dragoste nebună,cum ai crede, ci pur și simplu pentru că împlinisem 30
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
băiețaș!" auzi vocea lui Tom, și încercă să se ridice. Lampa era aprinsă. Lângă el stăteau Cerboaica și maică-sa, în picioare. Tom, pe un scaun, îl privea, și el se frecă la ochi și-l văzu ca printr-o sticlă aburită. L-am visat pe Alexandru, spuse, și nu știa dacă visa în continuare sau era treaz. Tom nu se mișcă. Nici nu tresări. I se păru slăbit, îmbătrânit poate din pricina bărbii țepoase -, îmbrăcat neglijent, dar în același costum, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]