5,507 matches
-
fie nevoie de stimuli de la nivelul creierului și nici măcar de stimuli locali. Din intimitatea erecției După cum ai văzut mai sus, componenta cea mai simplă a erecției tale este arcul reflex dintre penis și măduva spi nării. Acest arc reflex conține: stimulul de la periferie, calea de transmitere către măduvă (un nerv), centrul sacral al măduvei, calea de transmitere către periferie și organele efectoare (vasele de sânge). Astfel, în plăcutele momente ale masturbării, stimulii produși prin frecare ajung la centrul sacral din măduva
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
penis și măduva spi nării. Acest arc reflex conține: stimulul de la periferie, calea de transmitere către măduvă (un nerv), centrul sacral al măduvei, calea de transmitere către periferie și organele efectoare (vasele de sânge). Astfel, în plăcutele momente ale masturbării, stimulii produși prin frecare ajung la centrul sacral din măduva spinării, iar de acolo se trimit impulsuri nervoase către rețeaua de artere din corpii cavernoși ai penisului; acestea se relaxează și aduc tot mai mult sânge care va umple corpii cavernoși
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
spermei acumulate în testicule. Aceasta este baza re flexă a erecției și ejaculării. În acest mecanism poate interveni cu succes și creierul. El poate controla funcția măduvei spinării în așa fel încât pentru declanșarea erecției să nu mai fie necesari stimuli locali, ci impulsuri cerebrale, cauzate bunăoară de percepția vi zuală sau de închipuirea unei femei dezbrăcate. În mod normal, intervenția creierului poate produce singură o erec ție, dar nu poate produce o ejaculare fără să existe stimuli lo cali, precum
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai fie necesari stimuli locali, ci impulsuri cerebrale, cauzate bunăoară de percepția vi zuală sau de închipuirea unei femei dezbrăcate. În mod normal, intervenția creierului poate produce singură o erec ție, dar nu poate produce o ejaculare fără să existe stimuli lo cali, precum senzațiile tactile din timpul actului sexual. Sunt însă unii băieți care resimt atâta tensiune nervoasă, în cât pragul de excitație al centrului sacral coboară foarte mult, declanșând o ejaculare la simpla apropiere de par teneră. Erecțiile femeii
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
o dilatare masivă a vaselor de sânge, ceea ce se numește congestie. Un duș rece este ca pabil să reducă drastic congestia, micșorând astfel excitația sexuală locală. La scară generală, senzația de răcoare pe o suprafață întinsă intră în competiție cu stimulii sexuali locali, anulându-le efectul. Un alt inhibitor al funcției sexuale este durerea produsă de orice factor fizic ce acționează în exces asupra organismu lui, dereglând astfel acel echilibru fiziologic menționat mai sus. Mai sensibile la aceste acțiuni inhibitoare sunt
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
pune adesea în aplicare un vechi mecanism de stimulare a masculului, prin care furia lui se transformă în energie sexuală. Pentru a evita această violență feminină, „masculul“ trebuie nu să fie moale, ci să demonstreze că nu are nevoie de stimuli. Vorbește vulgar. Dacă facem o incursiune pe teritoriul jargonului și al argoului, vom vedea că aceste forme de expri ma re le sunt necesare tinerilor în mecanismul de delimitare în grupuri din ce în ce mai mici, până când devine iminentă constituirea cuplurilor. În fața partenerei
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
atracție către acest material încă de la vârsta de patru ani... Alături de alte atracții către parteneri nepotriviți, fetișismul este o pa rafilie. Dar de ce oare mai mult bărbații recurg la parafilii? Se crede că datorită nevoii lor de a răspunde unor stimuli sexuali cât mai diverși. Despre triolism și schimbism Triolismul desemnează preferința de a face sex în trei, fie doi băieți și o fată, fie două fete și un băiat. Această tulbura re a comportamentului sexual este tot mai frecventă în
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
stimularea procesului de creștere și dezvoltare. - Exerciții de influențare selectivă structutate în complexe libere, cu obiecte portative, cu partener. - Exercitii corective în scopul prevenirii instalării unor deficiențe atitudinale segmentare sau globale. 3.Calități psiho - motrice : - Viteza (viteza de reactie la stimuli auditivi si tactili, viteza de executie în actiuni motrice singulare și complexe, viteza de deplasare. - Capacități coordinative (orientare spațio- temporală; reacție rapidă, echilibru, precizie, ritm. - Forța (forța principalelor grupe musculare. - Rezistența (rezistența de tip aerob. - Mobilitate articulară și elasticitate musculară
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
obiecte portative, cu partener. - Exercitii corective în scopul prevenirii instalării unor deficiențe atitudinale segmentare sau globale. - Exercitii pentru mărirea și menținerea amplitudinii articulare, cu precădere pentru coloana vertebrală și articlația coxo-femurală. 3. Calități psiho - motrice : - Viteza (viteza de reactie la stimuli vizuali, auditivi, viteza de execuție în acțiuni motrice complexe, viteza de deplasare, viteză de repetiție. - Capacități coordinative (orientare spațio- temporală; reacție rapidă, echilibru, precizie, capacitate de învățare motrică, combinarea mișcărilor. - Forța (forța principalelor grupe musculare. - Rezistența (rezistența de tip aerob
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
a aparatului locomotor; - Mobilitate și stabilitate articulară; - Atitudinea corporală corectă, globală și segmentară; - Respirație în diferite tipuri de efort; - Folosirea activităților compensatorii învățate în combaterea viciilor de atitudine generate de postura incorectă. 3.Calități psiho-motrice: Viteza: - Viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli tactili. - Viteza de execuție: în acte motrice singulare și complexe; în acte și acțiuni motrice cu obiecte portative; în relație cu parteneri și adversari. - Viteza de deplasare: cu schimbări de direcție; cu manevrarea unor obiecte. - Capacități coordinative
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
Mobilitate și stabilitate articulară; - Atitudinea corporală corectă, globală și segmentară; - Respirație în diferite tipuri de efort; - Folosirea activităților compensatorii învățate în combaterea viciilor de atitudine generate de postura incorectă. 3.Calități psiho-motrice: Viteza: - Viteza de reacție: la stimuli vizuali; la stimuli tactili. - Viteza de execuție: în acte motrice singulare și complexe; în acte și acțiuni motrice cu obiecte portative; în relație cu parteneri și adversari. - Viteza de deplasare: cu schimbări de direcție; cu manevrarea unor obiecte. - Capacități coordinative: coordonarea segmentelor față de
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
celălalte deprinderi motrice. DEPRINDERI UTILITAR-APLICATIVE: - exersarea deprinderilor utilitar aplicative însușite anterior în condiții de întrecere. O.R. 5.2. Realizarea de acțiuni motrice cu structuri și eforturi variate, pentru dezvoltarea calităților motrice CALITłI MOTRICE: 1.Viteza: - viteza de reacție la stimuli variabili, viteza de execuție: a actelor și a acțiunilor motrice singulare și repetate ciclice și aciclice în relație cu parteneri și adversari; a actelor și a acțiunilor motrice cu obiecte portative în relație cu parteneri și adversari; - viteză de deplasare
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
umane, o chestie de limite, de circumscriere a nuanțelor de ierarhie a determinărilor cronotopice sau de altă natură? Mai puțin încrezător în liniaritatea progresului, el știe să recunoască totuși importanța acestei teme în istorie, să facă din desfășurările ei un stimul din care umanitatea simte mereu nevoie. Atent la fapte, nu e o mai puțin preocupat de mecanisme, de instituții, de tipologii și metode de acțiune. Din fapte, el degajă ideile subiacente, convins că dincolo de faptele înseși trebuie să recunoască, după
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și nu la toate vârstele sunt suficient de clare pentru cei care învață. Prezenta lucrare este structurată pe 3 capitole, 14 subcapitole și mai multe subsubcapitole. În capitolul I ne-am ocupat de tratarea motivației învățării ca ansamblu ce răspunde stimulilor interni, am încercat să precizăm funcțiile motivației, natura motivelor elevilor, factorii motivaționali ai învățării și motivația în contextul școlii. Ne-am străduit să identificăm avantajele și dezavantajele motivației centrate pe autoafirmare și influența acesteia asupra reținerii și reproducerii mnezice. Capitolul
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
și apropiere. Apropierea de elev am făcut-o însă concomitent cu apropierea de sine, iar distanța față de ”Alter” am corelat-o cu cea față de ”Ego”. CAPITOLUL I MOTIVAȚIA - FACTOR AL ÎNVĂȚĂRII ȘCOLARE I.1 Motivația învățării - ca ansamblu ce răspunde stimulilor interni Concept cu largă rezonanță în istoria comportamentului uman, motivația exprimă faptul că ”la baza conduitei omului - fie ea de cunoaștere sau practic acțională - se află întotdeauna un ansamblu de mobiluri - trebuințe, atracții, fapte, atitudini”. Produs al întâlnirii biologicului cu
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
intențiile, valențele și tendințele. Ansamblul acestor stări de necesitate ce se cer satisfăcute și care îl împing , îl instigă și îl determină pe individ pentru a și le satisface, formează sfera motivației acestuia. Este vorba de o nouă categorie de stimuli - stimulii interni. Dacă până acum noțiunea de stimuli era raportată la obiectele și evenimentele din exterior, de data aceasta se raportează la viața internă a individului. Este vorba despre stimulii care îl determină pe individ să întreprindă o serie de
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
valențele și tendințele. Ansamblul acestor stări de necesitate ce se cer satisfăcute și care îl împing , îl instigă și îl determină pe individ pentru a și le satisface, formează sfera motivației acestuia. Este vorba de o nouă categorie de stimuli - stimulii interni. Dacă până acum noțiunea de stimuli era raportată la obiectele și evenimentele din exterior, de data aceasta se raportează la viața internă a individului. Este vorba despre stimulii care îl determină pe individ să întreprindă o serie de acțiuni
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
necesitate ce se cer satisfăcute și care îl împing , îl instigă și îl determină pe individ pentru a și le satisface, formează sfera motivației acestuia. Este vorba de o nouă categorie de stimuli - stimulii interni. Dacă până acum noțiunea de stimuli era raportată la obiectele și evenimentele din exterior, de data aceasta se raportează la viața internă a individului. Este vorba despre stimulii care îl determină pe individ să întreprindă o serie de acțiuni de căutare, de apropiere sau de evitare
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
sfera motivației acestuia. Este vorba de o nouă categorie de stimuli - stimulii interni. Dacă până acum noțiunea de stimuli era raportată la obiectele și evenimentele din exterior, de data aceasta se raportează la viața internă a individului. Este vorba despre stimulii care îl determină pe individ să întreprindă o serie de acțiuni de căutare, de apropiere sau de evitare și respigere a unor obiecte. Motivația, ca o ”cauză internă” a comportametului, nu este numai o structură psihică activatoare și predispozantă, cu
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
individului și satisfăcându-i anuminte cerințe de autoreglare, au fost preluate, interiorizate, asimilate și transformate în condiții interne. Dacă unui copil i se repetă frecvent și imperativ acel”trebuie”, va fi asimilat de copil și va fi transformat într-un stimul interior, așa încât la un moment dat el va acționa spontan,”din propie inițiativă”, fără a mai fi îndemnat din afară. Gradul de independență față de situațiile actuale este însă variabil și niciodată absolut. I.2. Funcțiile motivației Motivația este o pârghie
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
caracteristică preadolescenței și mai puțin de caracteristicile motivației învățării uneia sau alteia dintre clase. CONCLUZII 1.a. În legătură cu stimularea propriu-zisă a activității de învățare realizată prin intermediul motivelor cu valență dinamogen - activatoare ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali: evitarea expunerii elevilor în mod repetat la stimuli cu proprietăți constante, la monotonia senzorială a atmosferei din clasă, la stimuli care sunt foarte conservanți (stil de predare, ascultare, aplicare, evaluare); - trebuința pentru o varietate de factori cognitivi optimal prezentați
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
uneia sau alteia dintre clase. CONCLUZII 1.a. În legătură cu stimularea propriu-zisă a activității de învățare realizată prin intermediul motivelor cu valență dinamogen - activatoare ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali: evitarea expunerii elevilor în mod repetat la stimuli cu proprietăți constante, la monotonia senzorială a atmosferei din clasă, la stimuli care sunt foarte conservanți (stil de predare, ascultare, aplicare, evaluare); - trebuința pentru o varietate de factori cognitivi optimal prezentați în așa fel încât fiecare unitate de informație și
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
activității de învățare realizată prin intermediul motivelor cu valență dinamogen - activatoare ne rețin atenția: - trebuința pentru o varietate de stimuli senzoriali: evitarea expunerii elevilor în mod repetat la stimuli cu proprietăți constante, la monotonia senzorială a atmosferei din clasă, la stimuli care sunt foarte conservanți (stil de predare, ascultare, aplicare, evaluare); - trebuința pentru o varietate de factori cognitivi optimal prezentați în așa fel încât fiecare unitate de informație și fiecare sistem de acțiuni educative să aibă și o încărcătură de motivație
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
cu implicații asupra dezvoltării coordonării dinamice și perceptiv motrice. Acesta se manifestă în: a) educarea unor capacități specifice: ritmicitate; muzicalitate; dezvoltarea coordonării dinamice și a celei perceptiv motrice; b) ușurarea și optimizarea percepției motrice prin influențarea favorabilă a factorilor senzorial-perceptivi. Stimulul muzical influențează pozitiv percepțiile temporale. Prin colaborare cu „simțul mișcării”, gestul poate fi mai ușor ghidat pe traiectorie auditiv-kinestezică; c) instalarea unei stări emoționale, favorabile susținerii efortului. Aceasta are la bază acțiunea muzicii asupra stării de excitabilitate a sistemului nervos
Aspecte teoretice privind pregatirea asrtistica in gimnastica artistica feminina by LIUȘNEA DIANA NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/1673_a_2936]
-
de debut până la cel de finalizare; d) intensitatea manifestării: urmărește forța sau magnitudinea comportamentului. Acest parametru este mai dificil de cuantificat decât ceilalți parametri, întrucât sunt necesare instrumente sau scale speciale. e) latența comportamentului: vizează timpul scurs între apariția evenimentului stimul și apariția comportamentului (intervalul dintre stimul și manifestarea comportamentului); f) contextul apariției comportamentului. Analiza și evaluarea comportamentului reprezintă o condiție esențială pentru demararea unui program de intervenție, deoarece există diferențe în manifestarea acestor elemente în comportamentul elevilor. În cazul în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]