1,992 matches
-
la mine. Maxilarele lor fără dinți se deschid grav. Părul le este atât de rar, încât par chele. N-am mai văzut nicicând femei cu o înfățișare atât de gravă. Au spinările cocoșate, iar membrele lor îmi amintesc de copacii strâmbi și noduroși de pe crestele munților. Nici urmă din frumusețea trecută nu a râmas pe aceste chipuri. Nu mi-o pot închipui pe nici una dintre ele ca fiind obiectul pasiunii unui împărat. Femeile își ridică spre cer brațele subțiri ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
a lui Hsien Feng intră Su Shun: — Trebuie să ne grăbim, Majestatea Voastră. O să dureze mai multe zile să ajungem la Jehol. Intră și Tuan, fratele vitreg al lui Su Shun. E un bărbat slab, cu nasul lung și gâtul strâmb, ceea ce-i face capul să stea aplecat într-o parte: — Majestatea Voastră, zice el, iată lista cu lucrurile pe care le-am împachetat pentru dumneavoastră. — Unde-mi sunt sigiliile? întreabă împăratul. — Au fost luate din Sala Unirii Marilor Forțe Creatoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Ca și An-te-hai, Li era vesel și își ținea nefericirea pentru el. Spre deosebire de An-te-hai însă, era sfrijit și înfățișarea lui nu era tocmai frumoasă. Avea fața în formă de dovlecel, pielea deloc fină, ochi de pește, nas turtit și gura strâmbă. La început nu-mi dădeam seama dacă zâmbește sau se încruntă. În ciuda înfățișării sale neplăcute, blândețea și bunătatea sa mi-au cucerit inima. Lui An-te-hai îi plăcea la nebunie să-l privească pe Li Lien-ying aranjându-mi părul. Li știa un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cea mai mare parte a lui decembrie participând la cât mai multe evenimente, pozând cu Philip și În general invitând-o la comentarii răutăcioase pe Abby (care s-a conformat cu mare plăcere) și totul se Întorsese la o versiune strâmbă a normalului. Kelly ne făcuse ture de lucru pentru sărbători; pentru că nu puteam să ne luăm toți liber În același timp, acceptasem să lucrez la un cocteil pentru oameni de afaceri evrei de Ajunul Crăciunului și În schimb aveam liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Ieronim Stoichiția, Sabin Opreanu,Profira Sadoveanu, Emil Isac, Romulus Vuia, T. Onișor, A.M. Comșa. Proza revistei e reprezentată de Mihail Sadoveanu, care publică aici textele care vor fi adunate ulterior în Țara de dincolo de negură sau în Povestiri de la Bradul Strâmb, I. Al. Brătescu-Voinești, Al. Lupeanu-Melin, D. Botez ș.a. Cu mai multe evocări sunt prezenți Hugo von Rezori (Cernăuți), Sextil Pușcariu și Ion Breazu (Al.Odobescu). Se traduce din literatura lui Jack London, Rabindranath Tagore, Pierre Loti, N. Baicov, H. Rider-Haggard
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]
-
mă caută un tînăr. Se recomandă: fiul lui Linder. L-a trimis tatăl lui, din Germania de Vest, să... recupereze cei 300 de lei pentru perdele! Ptiu, ghinionul naibii! Îi spun că nu am acum, să vină luna viitoare. Tînărul strîmbă din nas și zice că va veni. DAR... (iarăși, celebrul DAR!) simt că sînt privit insistent: întorc capul și o văd pe contabila-șefă care a urmărit dialogul. Mă cheamă-n birou și-mi spune, revoltată, că cum eu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
care a venit special să-l vadă, în vederea unui transfer la București. Titorel a ajuns în pragul infarctului. A jucat normal, o perioadă, dar după o jumătate de oră, a-nceput să joace gros și să rostească replicile cu gura... strîmbă. Colegii-i șopteau "fii mai firesc! Nu îngroșa!", dar bietul histrion interpreta din ce în ce mai greu... Noroc cu Geo Costiniu care stătea în rîndul întîi și a realizat ce se întîmplase: Titorel făcuse hemiplegie! De la emoții, din disperarea de-a juca magistral
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Cezareea (329-279) și Grigore din Nazians (329-390), care i-a făcut o descriere aparte: Nu prevedeam nici bun văzând acel gât mereu în mișcare, umerii săltători asemenea platourilor unei balanțe, ochii cu privirea unui nebun, mersul nesigur, nasul neobișnuit, râsul strâmb și convulsionat, mișcările capului fără nici o logică, cuvântul ezitant, întrebările puse fără nici o rânduială și gândire, și răspunsurile care se încurcau între ele ca ale unui lipsit de cultură. În 355 a fost numit cezar în Gallia, iar în 361
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca pretext?” (C. Noica) Unde este puterea, acolo-i și dreptatea. (Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat; aceasta din cauza abuzului manifestat de cei puternici: „Cine Împarte parte-și face”.) Educație, educatori, educațitc " Educație, educatori, educați" Copacul strâmb trebuie Îndreptat de mic. (Manifestările vicioase, Întâlnite la unii adulți, nu sunt, de cele mai multe ori, decât imaginea amplificată a relelor deprinderi dobândite În copilărie, când aceștia au fost lăsați să crească În legea lor. De aceea, ne atenționează un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ușă pentru hoți, ci pentru oameni cinstiți. Pentru că cel obișnuit cu hoția oricum Îl ignoră, pe când pentru omul cinstit, Într-un moment al său de slăbiciune, ușa deschisă poate reprezenta o tentație.) Decât o judecată dreaptă, mai bine o Învoială strâmbă. (Pentru că obținerea unei judecăți drepte te ține numai pe drumuri și poți ajunge chiar În situația de a nu mai avea nimic: „Judecățile știi când le pornești, dar nu știi când le oprești”; „Din judecată-n judecată, a rămas fără
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ca pe-un panaș puțin strâmb". (Învingători) La fel cum clădirile arhitecturii deconstructiviste urmează o imprevizibilitate simultană și un haos necontrolat, vârsta copilăriei înseși este desprinsă de orice rigoare și de orice regulă. Elementele cu forme non-rectilinii ale universului copilăriei, strâmbe, devin însă plăcute ochiului matur de mai târziu. De altfel, distorsionarea imaginii pe care ochiul de copil o percepe, transpusă într-un plăcut limbaj ludic, este distorsionarea imaginii din memorie, într-o încercare forțată de readucere a trecutului în prezent
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cîntece și rîsete! Irina: (stăpînindu-și cu greu plînsul) Alex, avem destule pe cap, nu ne mai chinui și tu! Alex: (foarte aproape de Mihai) O auzi? Avem destule pe cap, nu ne mai chinui și tu cu adevărul!" Auzi ce limbă strîmbă a învățat să vorbească? (către Irina) Bine, frumoaso, bine, uite, spun, cu aceeași limbă învățată și de mine că sîntem buni, cinstiți, curajoși, că sîntem solidari și autentici, că tata e puternic, că mama e mama mamelor de pe lume... E
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
odinioară s-a ridicat, într-o seară, să închidă ușa și nu s-a mai întors. Alteori, pentru a face portretul unei femei, imaginează o stampă cu desene de vânătoare, cu oameni, cai, câini, fete cu picioarele alungite și gambele strâmbe, bolnăvicioase ca și lumina ("Vânătoarea"). Lumina este tristă,bolnăvicioasă, palidă, este lumina singurătății și-a morții, este lumina citită pe fața femeii, un fel de disperare romantică se ascunde în spatele tratatului despre "posibilitatea unicității". Ne vin în minte versurile lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
parcă mă-nveșmântă./ Ce fericit eram când o priveam, cum putrezește nobil în propria sa nuntă." De fapt, ideea poemului, dualitatea insului, se extinde și în altele ca: "Veșnic părinte", "Vorbesc din demon", idee blagiană ("Pax magna"): "Sunt niște cețuri strâmbe și niște neguri dese,/ Afară parcă iarăși uși grabnic se deschid/ în camera cealaltă e demonul, spusese/ și demonul sta singur sub ceasul de pe zid." Trecând prin văile tulburi ale vieții, existența capătă aspectul vânătorii. Poetul este un izolat în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
sistemului în care numirea instalează lucrul îl aruncă într-un anumit mod de prezentare ce-i va fi definitoriu pe toată existența sistemului. (Un sistem care este o lume sau o mentalitate.) * Într-o lume atât de plină de oameni strâmbi este chiar simplu să ieși în evidență prin intermediul demnității. Păcat însă că nu e atât de ușor să fii corect când toți ceilalți înșeală. * Semnele succesive ale modei în ultimul deceniu: fusta scurtă, buricul gol și sânii dezveliți. Sunt curios
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
birou, săreau fetele pe mine ca să le povestesc; uneori le făceam și schițe ca să înțeleagă, dar am renunțat după ce o colegă s-a ales cu triplă întindere la picior și un umăr dislocat, iar extraterestrul ei a rămas cu gâtul strâmb; dimineață le creionasem o figură mai deosebită, iar ea șterpelise desenul și-l luase acasă... Urmau poveștile. Și aici era inepuizabil; tot ce spunea era nou pentru mine; îmi descria ce gust au mâncărurile în anumite condiții de preparare, ce
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
iar mai tîrziu Melancolie, tînărul poet scria îndurerat despre ea: "Cu multele-i icoane stă lumea risipită Ninsoarea viorie acopere-amorțită Întinsele ei plaiuri... și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine, pe cîmpul solitar. Și țintirimul doarme și crucile stau strîmbe O cucuvaie sură sună-n streine limbe .................................................................... Clopotnița plesnește, în stîlpi izbește toaca, Aripa unui demon sfîșie promoroaca ........................................................................ Și în convoi de iluzii ce luminau ca stele, A fost la groapă dusă speranța vieții mele "64 (s. n.) Avem aici prima
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
viața-mi sta în gît... "194 S-a gîndît și la moartea lui și, în legătură cu aceasta, s-a gîndit și la Veronica. Dar tocmai atunci privirea-i tulburată și rătăcită prin cimitir s-a oprit pe mormîntul Casandrei. Crucea ei strîmbă stăruia ca o mustrare tîrzie, din partea primei lui iubite, căreia îi jurase credință pe toți vecii. Pe dosul unei petiții, pe care numai o începuse către Prezidentul Tribunalului din Iași, cu data de 16 august 1876188 și pe care o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
urmare în aforism despre "Plinul și golul. Interiorul și exteriorul./ Dialectica veșnică a vieții/ Peste viață călcând". Iată, spre exemplu, un poem cretan sfârșit în reflecție despre inadecvare și alienare: "Banca de măslin de lângă/ Bisericuța săpată în stâncă/ Și chiparosul strâmb deasupra / În depărtare, farul pitic/ Luminând parcă peste puterile sale./ O lumină care vine dinăuntru./ Dinlăuntrul cui? Mă simt/ Ca un Buddha aruncat/ În altă lume. În lume?/ În altă lume!". Și un altul, despre aproape și departe, instabilitate și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acasă?" Nu, nu sunt acasă, bătrân neputincios! Hei-hei, ce zgomot se face aici! Prea de tot! Trebuie să fug, să fug, să fug!... Și nu a trecut mult din timpul hărăzit Așteptării și a venit Moș Crăciun de după un deal strâmb și cei trei copii l-au rugat: "Moș Crăciun cu sac în spate și papuci de portocală/ adu-ne pe mama noastră c-a plecat acum trei nopți/ și-a mâncat-o poate-un câine sus în ceruri; după nori
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
casă", în această formulare îl regăsim pe Cap de aur, eroul claudelian care îi invită să-1 urmeze pe toți cei pe care îi obosește pustietatea "plicticoaselor săptămîni". De fapt, e vorba de apelul de a părăsi o casă cu zidurile strîmbe, de a te abate de la drumul clar marcat care te duce într-acolo, e vorba de un refuz al confortului și al toropelii din această casă. Se cuvine totuși să amintim că într-o astfel de împrejurare a pierde înseamnă
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
păroase și mari cît cele de elefant; sprîncene stufoase, fața turtită, ochi de cucuvea, nas de pisică, gură crăpată ca de lup, dinți de porc mistreț, cafenii și ascuțiți, barbă neagră, mustață răsucită, bărbia lipită de coșul pieptului, spinare lungă, strîmbă și cocoșată. Se sprijinea în bîtă, îmbrăcat în veșminte ciudate, făcute nu din lînă sau in, ci din piei de taur sau de bou, jupuite de curînd și atîrnate de gît***. Ch. de Troyes, Yvain, cavalerul cu leul, p. 8
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
satul din regiunea sud-vestică a țării în anii războiului și ai secetei, ele oferă suport unor stări alienante, provocatoare de exasperări paroxistice, de proiecții demențiale, de halucinații. Sunt particularități care, în cele mai izbutite nuvele, ies nu doar din calapoadele strâmbe ale realismului socialist, ci din orice tipare consacrate ale literarului și devin în romanele de maturitate constituenți formativi ai unui stil de o noutate deconcertantă. Printre cei dintâi, P. a dărâmat zăgazurile din calea invenției în materie de tehnică romanescă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
însă nu o consideră importantă? E posibil să nu-și dea seama că are o respirație încărcată, că miroase a transpirație, a picioare nespălate sau că a fum de țigară îmbîcsit. Printre probleme se mai pot număra mătreața, o perucă strîmbă sau gîndacii din birou. Metoda cea mai eficientă, în cazul unui șef care nu-și dă seama că are o problemă, este să fii direct, dar blînd. îți propui să elimini problema, dar să nu-l faci să se simtă
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
fetele trebuie să numere zece pari dintr-un gard și să-l lege pe al unsprezecelea. În funcție de felul cum arăta parul respectiv se putea face portretul celui care îi va fi soț. Dacă parii pe cari i-au legat sunt strâmbi și cioturoși, și ursiții, adecă viitorii lor soți, bărbați vor fi gârbovi, ghiboși, urâți, bolnăvicioși; dacă parii sunt drepți, sănătoși sau verzi, ursiții vor fi frumoși, tineri și sănătoși; dacă-s cu coajă subțire, ursiții vor avea puțină avere; dacă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]