2,070 matches
-
trecut la scenă. În primul rând am făcut câteva exerciții de improvizație. Primul exercițiu: ne-am ales câte un partener. Față în față ne-am studiat cu atenție, ne-am cercetat, atingându-ne, cunoscându-ne. Al doilea exercițiu: ne-am strâmbat în toate felurile unul la altul fără să ne distrăm. De fapt am făcut cât mai multe grimase. La acest exercițiu e bine să dai expresie feței motivat nu în sine. În interior îți propui starea de mirare, bucurie, spaimă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
XIX-lea și nu corespunde câtuși de puțin ambianței medievale În care are loc povestea lui Faust la Goethe. Nu găsiți că e mult mai logic să vezi valsul transpus În epoca În care a scris Gounod!?“. Volpe s-a strâmbat la mine și, ridicând semnificativ din umeri, a ieșit din birou. Degeaba, orice argument nu avea nici un ecou, eram iar respinși de direcțiune și obligați să reluăm lucrul de la zero. După șapte versiuni de decor, din criză de timp, proiectul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
tot mai acută o făcea să răspundă unor Întrebări pe care nu le punea nimeni, aveau drept urmare o tăcere penibilă, și nu declanșarea spectaculoasă a unei causerie vioaie. Și zău că franceza ei era minunată! Ce rost mai avea să strâmbi din nas fiindcă avea o fire posacă, idei banale și o cultură superficială când graiul ei presărat cu perle era ca un susur, ca o sclipire și la fel de nevinovat de semnificații ca păcătoasele aliterații ale pioaselor versuri scrise de Racine
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o pasăre phoenix eliberată, pentru a se alătura stelelor. Te costa o amendă de doisprezece șilingi dacă pasărea aceea de foc era observată. Nesbit și prietenii lui, din lotul literar, deși aveau numai cuvinte de laudă pentru strădaniile mele nocturne, strâmbau din nas la alte preocupări ale mele, cum erau entomologia, farsele, fetele și, mai ales, sportul. Dintre jocurile pe care le-am practicat la Cambridge, fotbalul a rămas o oază măturată de vânt În mijlocul unei perioade destul de tulburi. Îmi plăcea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
hac! strigă Voichița îmbujorată până-n lobii urechilor. Mulți au simțit pe spinarea lor ascuțișul săbiei Măriei sale! Și turcii! Și lehii! Și tătarii! Și ungurii! Și, urmează ea încetișor, cu vocea frântă, și... și chiar muntenii lui taica. Că toți au strâmbat din nas: "Oaste de opincari", ridică ea din nou glasul. Da' numai ce și-a slobozit Măria sa "opincarii" în luptă, că le-a înghețat zâmbetul pe buze și li s-a pleoștit musteața! Că Ștefan... continuă ea, dar, brusc, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
din inimă, nicidecum. Numai minciuni! spune el abătut și le aruncă cu scârbă. Le păstram ca toate aiestea să stea mărturie în veac, cât de... de "teribil" a fost "acel Ștefan Vodă", ce-i mai ziceau și "cel Mare"... Pute! strâmbă el din nas mirosind un pergament. S-au împuțit! Știți ce fac cu toate minciunile aieste?! întreabă cu o strălucire diabolică în ochi și hohotește. Apropie un colț al pergamentului de flacăra unui muc de lumânare. Pergamentul ia foc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mare mirare, zicând: - Dar știu că ai luat câte ceva cu tine, nu glumă! Case, odăi, străzi, biserici, teatre, stadioane, ținuturi! - Spații... - Spații!?! - Spații ocrotitoare, explică noul venit, cu modestia cuvenită, smerit. - Dar cu fumul ăsta ce-i?!, se răstește, scandalizat, strâmbând din nas, reprezentantul autorității. Poluarea paradisului este interzisă prin lege! - E fumul focurilor de toamnă, de prin curți, care-mi plăceau așa de mult, bâiguie, intimidat, pasagerul ajuns la destinație. „Bagajele” reprezintă clipele fericite și spațiile faste - drumul cu căruța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de-aici ̀ nainte acest autor, pe care constat că foarte multă lume ezită sau se târguiește sau nu admite cu ușurință să fie pus în plan egal cu Eminescu. Eminescu este marele nostru Eminescu, binențeles, dar lumea întotdeauna se strâmbă din nas când este vorba de alăturarea lor, care este legitimă. Nu vreau să spun, Doamne ferește, că ar fi Caragiale mai mare decât Eminescu ! Este absurd și repet : la gradul genialității acesteia n-are sens să faci măsurători. Și binomul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Sfântul Neculai, patronul blajin al darurilor pentru copii. Doamna Uzunov nea spus, copii ai soartei, mergeți la domnul Balș acasă, imediat după slujba de la biserică, și spuneți-i poemul vostru de cavaleri rătăcitori. Zis și făcut. Ne uitam de-a strâmba gâtului la ceasul soborului și l-am fi tânjălit să meargă ceva mai repede, gând prostesc și nefericit în situația unui ceas bisericesc. În fine, a venit ora și noi am bătut la ușa domnului Balș. Ne-a deschis doamna
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
acasă, lângă nevastă și părinți, să le fie de ajutor la munca pământului. Era un adevărat om. A făcut războiul ajungând maior dar, deși binemerita spre grade superioare, a fost scos pe motiv că avea rude chiaburi. Așa sunt vremurile. Strâmbe. Ca să păstrăm o frățietate permanentă, în lipsa unor surori de măritat ne-am prins să ne facem cumetri. Cine se va însura și va avea copil să aibă ca naș de botez pe celălalt. Dar, gata, măritișul domnișoarei Mavromatis cu locotenentul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
plictisindu-se îngrozitor, ascultând o fanfară care cântă, cu întreruperi, aceleași melodii languroase. * Cu astfel de dispoziție sunt nesuferit, lumea mă ocolește și eu fug de lume. Și asta de când mă știu. Copil fiind, într-o după-amiază de vacanță, tot strâmbând din nas și neplăcându-mi nimic, am agasat-o pe mama care m-a întrebat de ce nu-mi place nimic; i-am răspuns: "pentru că sunt prea deștept". Dintr-un astfel de copil nu putea ieși decât un paranoic sau un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a colaborat cu securitatea”. La capătul acestor pseudoraționamente (știm că din fals decurge orice) apare numele nostru lățit într-un ziar, iar dacă suntem suficient de publici, ne apare și figura, eventual este căutată o ipostază în care ne-am strâmbat, încruntat, ca să ni se citească pe „mutră” că suntem dubioși. Nu pot să neg faptul că poza Gabrielei Adameșteanu, agățată de un raționament, cu nimic mai solid decât cel de sus, m-a făcut pentru o clipă să îmi văd
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
profesionale de construcții și să facem training intensiv cu locuitorii din Moeciu, Câmpulung, Vale Izei pentru limbi străine, construcții de webpagini pentru reclamă, cercetare calitativă ca să învețe să cunoască „eșantionul” reprezentativ de turiști, marketing, bune maniere comerciale (să nu se strâmbe la vegetarieni), condusul grațios al trăsuricii sau saniei (școli vocaționale de vizitii) și să pregătim, eventual la Academia de Teatru și Film, trupe de speriat turiștii de Halloween la puținele noastre castele și cetăți medievale. Eventual mai putem dezvolta învățământul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
bancare, universitățile, cartierele middle și upper-class se află departe de ele. Nu este doar o practică românescă. Occidentul (mai ales cel continental) își ascunde fața necomercială sub preș, după modelul „out of side, out of mind”. Mai marii politici se strâmbă și o ignoră, mai puțin în episoade de tip „revolta mahalalelor”. Diferența este că partea noastră „necomercială” este mult mai extinsă și mai exotică, nu atât etnic, cât prin paralelismele stadiilor de dezvoltare. Europa va oferi locuri de muncă, mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sorămea, la Iași. Un timp am stat la gazde, dar nu asta era intenția bătrânilor. Vânzând tot ce se mișca în gospodărie, au sclipuit bani pentru o casă. Planul aparținea mamei care, în ruptul capului, nu renunța la gusturile ei, strâmbând din nas când unul din verii domniei sale i-a arătat casa pe care șia cumpărat-o el. Nu era rea, dar mamei nu-i plăcea cartierul înghesuit, puturos și plin de zgomot. Băgând la înaintare o armată de misiți, bătrâna
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
juvenil în care Labiș a crezut cu noblețe în comunism, cântecul de lebădă care a fost „Lupta cu inerția” a oglindit propria lui transformare ideologică. S-a dezis mai întâi de oamenii care aplicau doctrinele, apoi de însăși doctrina ce strâmba sufletul omenesc. În realitate Labiș a fost primul și de departe cel mai important poet disident în comunism, ceea ce îl deosebește de vechii și noii săi detractori oportuniști. Despre Labiș unii susțin că ar fi fost asasinat. Nu știu ce să cred
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mediul rural. Vioiciunea sa nu era compatibilă cu rigiditatea ipocrită a celor ce se aflau în fruntea învățământului ieșean. Mic, negricios, cu părul creț, profesorul avea o față atât de mobilă încât școlarii mai impertinenți se simțeau îndemnați să se strâmbe la dânsa. Domnul Papastopol îi trata cu o ironie care, la insistența mai bufonă a unei belele de elev, se transforma în reacție jignită. Chiar și așa, profesorul se mulțumea să-i adreseze nesimțitului doar o poreclă: „mascalțone”. Din asta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
aflăm punctual slujind la liturghia preotului capelan, părintele camilian Giuseppe Sommavilla. Credincioșii erau puțini iar prezența noului recrut a trecut neobservată. La revenirea în dormitor, un grup de camarazi a încercat să-și bată joc de el. Unul dintre ei, strâmbându-și nasul și mirosind aerul cu dezgust: «Ce miros de tămâie! Oare e vreun preot fals printre noi?». Calabria, neînfricoșat, adresându-se celui care maimuțărea gesturile preotului celebrant, îi spuse: «Da, eu eram cel care slujea în dimineața asta la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
în loc să-mi văd de treburile mele de scriitor bilingv - ceea ce deja e suspect - și cu dublă cetățenie, uite că mă pune dracu’ să-mi dau cu părerea despre NATO și despre aderarea României la acest pact al națiunilor occidentale, să strâmb din nas și din buze a dispreț, grimasă pe care am deprins-o din copilărie și n-am putut să mă dezbar, apoi să zic cu o voce tărăgănată: dar de ce vreți, oameni buni, să intrăm în NATO, nu înțeleg
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
cuprindă și pe acela al tatălui, institutorul Ion Popa din Bârlad, bine cunoscut în localitate. Tatăl scriitorului locuia pe str. Cuza Vodă nr. 15, dincolo de podul Pescăriei, în mahalaua Podeni. De fapt, istorica vatră a tîrgului o formau străzile Paloda, Strîmba și Ștefan cel Mare care, trecând peste apa Bârladului, se prelungea pe str. Cuza Vodă până la bariera orașului. Începutul străzii, cînd cobora de pe podul Pescăriei, mirosea puternic a pește și a fructe orientale, unde se înghesuiau mai multe dughene mărunte
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
Termină „sfertul“ cu Ucraina avînd în teren patru oameni de la Palermo, semn că Serie A produce nu numai între laturile triunghiului Torino-Milano-Roma, ci și mult mai în sud. De cîțiva ani, antrenorii noștri bat drumurile Italiei să se documenteze. Uneori, strîmbăm din nas. De ce acolo, și nu în Anglia, în Germania, Franța sau Spania, unde noțiunea de ofensivă e mult mai generoasă? Olăroiu își extrage seva defensivă din Peninsulă, Răzvan Lucescu la fel, ca să nu mai vorbim de Cîrțu. Dar toți
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
în post raci și unt de lemn" dar n-a dat de pomană nevoiașilor, căci: "am face milă, ci nu ne dă mâna, că avem nevoi multe și dări și avem casă grea, și copilași cam gloată...", pe cel care strâmbă din nas la mâncarea de post, răpștindu-se asupra verzelor, înjurînd legumele, "zicînd ăcăîîn zadar s-au adus în lume". Antim are suavitate, exaltare lirică și face Fecioarei un elogiu franciscan desfășurat într-o cadență fastuoasă ca o coadă de păun
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poetul e un mare căutător de expresii inedite, uneori până la beția de cuvinte), rămâne și ea platoniciană. Demiurgul (Marele Anonim) are vocația toturilor divine, cum am zice a lumilor perfecte. Dar ca să nu se concureze însuși prin identități, el își strâmbă voit creația. Mutilarea aceasta nu-i decât străvechea degradare a prototipilor prin materia ostilă. În filozofia culturii, Blaga inventează cadre apriorice suplimentare ale subconștientului și ajunge astfel la interesanta concepție că individul vine cu un spațiu abisal etnic prin care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din păcate, mult mai puțin cunoscute decât cele din Maramureș și Transilvania, care imită stilul gotic și a căror popularizare excesivă dăunează ideii de originalitate românească în arhitectură. Această notă proprie, autentică, este demonstrată pe deplin de bisericile de la Cetățuia (Strâmba) Puiești, Pârvești-Costești, Lipovăț, Gârceni, Dumbrăveni, Ivănești (Gologofta), Mănăstirea Delești, Dragomirești, etc. Dar, în arhitectura țărănească contemporană, lemnul rămâne elementul esențial pentru exprimarea aspectelor de ordin estetic sau cele legate de vechile credințe. Din lemn sunt deregii, adică stâlpii împodobiți ai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Între trunchi și picior În partea stângă Abdomenul: În stânga cu o Îngrămădire mare de materii Picioarele: cel stâng mai dezvoltat ca cel drept Încărcare laterală și anterioară Înaintată Capul: ceva prea mare Fruntea: cu grăsime Ochii: apăsați Nasul: normal Gura: strâmbă Fața: cu totul fără delimitare Bărbia: Îngroșată Gâtul: aproape dispărut, În dreapta coarda umflată prevăzută cu negi Încărcare anterioară și laterală Capul: prea mare Fruntea: cu grăsime Ochii: apăsați Nasul: ceva prea dezvoltat Gura: deschisă Fața: delimitarea normală Gâtul: gros cât
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]