2,376 matches
-
anumitor opere sau anumitor poeți (Shakespeare dovedindu-se un subiect preferat). Deoarece "critica practică" a progresat cu deosebit zel, posedăm câteva excelente și pătrunzătoare lucrări teoretice și metodologice care analizează atent ideile uneori cam superficiale ale specialiștilor. Numeroase au fost strădaniile de a se reduce numărul mare de figuri de stil care au fost aut de amănunțit clasificate - potrivit unor clasificări minuțioase, ar exista vreo două sute cincizeci - la două sau trei categorii. Una dintre clasificări împarte figurile de stil în "ornamente
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
terminarea studiilor, să predea istoria la Institutul Academic. În această calitate, a și publicat o Cronologie raționată a istoriei universale, aducând un suflu nou În abordarea domeniului. Semnificativ pentru Xenopol e orizontul vast În care și-a Înscris de la Început strădaniile cărturărești, istoricul fiind acompaniat mereu de filozof și mai ales de jurist, după exemplul maiorescian, Însă având sub ochi și Îndemnul lui Joseph Ortolan: „tout jurisconsulte doît être historien et tout historien doît être jurisconsulte“. Dacă istoria Îi Înlesnea o
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
formele lui, sub aceea de minciună și demoralizare, sub aceea de scepticism și nepăsare“. Se poate spune că elanul meliorist din anii formației, decisivi, s-a păstrat de-a lungul Întregii sale existențe, una de cărturar generos și infatigabil În strădania lui de a-și sluji țara. „Căci, mai la urmă, eu nu sunt decât un val ridicat de vântul vieții pe Întinsa masă a poporului românesc și «ce e val ca valul trece», iar ceea ce rămâne este poporul, și În
Prelegeri academice by Acad. ALEXANDRU ZUB () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92347]
-
desăvârșire. Fără regret pentru păcatul trecut, nu poate crește În virtuți. Pocăința deasă și nu numai prin simțire, ci prin schimbarea vieții, intră ca un factor activ În procesul de tămăduire și de desăvârșire a omului. Pocăința e determinată de strădania omului de a se desăvârși, de a crește În virtuți 1. Calitatea pocăinței din preajma morții depinde de seriozitatea cu care omul s-a străduit după desăvârșire. Sunt cazuri excepționale, când pocăința de la sfârșitul vieții, deși vine după o viață de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
dau materie și suport. în eseul Moise de a contempla lumina divină (Ieșirea, 33, 18) : fii prudent, îi spune Dumnezeu lui Moise, și păzește-ți sufletul să nu privească [prea] intens lumina ca nu cumva să te afunzi în ea strădania să se îndrepte spre contemplare, dar în așa fel încît să scape de afundare, căci aceasta din urmă ar nimici ființa omenească. Iar terenul cel mai bogat și mai direct accesibil pe care gîndirea paradoxală se aplică dintotdeauna este, desigur
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și transcendență alături de simetrica lor autolimitare nu constituie oare o situație simbolică privilegiată? Cele două perspective Se susține pe drept cuvînt că secularizarea a golit de înțeles spiritual gesturile obișnuite ale vieții. Nu ne mai trăim zilele ca pe o strădanie de a ne adecva la norma divină. Nu mai vedem în faptele noastre publice sau private culoarea Providenței. Cînd mîncăm sau ne apucăm de lucru, cînd ne odihnim sau călătorim, nu mai avem ideea că ceea ce facem ar putea avea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
al PCRM. „Povestea cu specificarea anului 1359 ca an al „întemeierii statalității moldovenești", e una mai veche. O primă tentativă de ai conferi acestui an o atare semnificație a fost întreprinsă în primăvara-vara anului 2004. Și atunci, ca și acum, strădania avusese un pronunțat iz electoral. Dar zelul promotorilor unei atare inițiative s-a diminuat treptat, aceștia renunțând, în cele din urmă, la suita de acțiuni la care asistăm astăzi. Probabil, acum miza electorală este una mai mare pentru partidul de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de musulmane în limba maternă despre Constituția Republicii (...), despre drepturile femeii și ale minorităților naționale". Totodată, ea s-a interesat în mod constant dacă toți cetățenii cu drept de vot din circumscripția ei s-au înscris pe listele de alegători. Strădania ei nu a rămas neremarcată, iar exemplul muncii sale a inspirat pe celelalte femei, care au cerut s-o ajute în activitatea ei de agitatoare 51. Un model feminin mai puțin convențional și care atesta că schimbarea regimului politic a
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
veți afla odihna veșnică”. Iar Sf. Ap. Pavel se considera pe sine „cel dintâi între păcătoși”, sau „sau cel mai mic între apostoli și chiar nevrednic de acest nume, fiindcă în tinerețe am prigonit Biserica lui Dumnezeu, arătând că toată strădania lui misionară nu este de la sine, ci i s-a dat prin harul lui Dumnezeu”. în viață, și mai ales în rugăciune, să recunoaștem că nu suntem decât ființe mărginite, cu nimic mai buni sau mai inteligenți decât alții. Noi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ai abilități, ești exclus ca un paria. Competențele sunt marea găselniță a momentului în educație. Când de fapt, educația ar trebui să vrea să formeze oameni. Nu te naști om, ci devii. Este un enunț cunoscut în filosofie. Devii prin strădanie, prin infuzie de valori, prin cunoașterea de sine și implicit de alții. Să formezi un om înseamnă să aduci omulețul în situația de a nu privi în gol și cu derută asemeni bovinei la poarta nouă, ci în sine. Privind
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
o atmosferă atât de toxică sufletește, rabinul reușește să întrețină mai vie ca oricând flacăra identității, a spiritualității iudaice. Deși politica românească retează pentru o vreme conexiunea evreilor la resursele publice, lăsându-i fără acces în școli, evreii reușesc prin strădanii proprii să le aibă în limba lor. Chiar dacă vremurile erau foarte tulburi, preocuparea pentru învățătură este capitală și se dovedește salvatoare. - Indiferența se face vinovată de ucidere. Comunitatea evreiască îndură cele mai oribile tratamente și pentru că ceilalți, conlocuitorii, se complac
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
măcinată de "dorințe mari" ("El vrea să fie stăpân peste destinele altora, iar gândurile acestea sunt mai presus de puterile lui") încearcă să-l salveze oferindu-i "cheia tuturor frământărilor" sale, o pană: "Cu ea vei învăța să scrii, iar strădania ta nu va rămâne nerăsplătită"176. Disprețul lui Scarlat pentru acest dar al zânei pecetluiește, pentru totdeauna, porțile tainei. Destinul lui, după uciderea ființei de abur, va fi unul comun: S-a însurat și a făcut copii mulți, pe care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
memorie istorică, gândul asiatic și gândul european nu s-au ciocnit și nu s-au amestecat tinzând spre o lămurire reciprocă sau spre un amalgam superior, cu aceeași vibrantă convingere ca astăzi și ca în timpul imperiului spiritual al Alexandriei. Anume strădanii spre sinteze mai largi au existat de multe ori în istoria Europei, ca și în aceea a Asiei, dar niciodată concepțiile cosmice nu s-au voit clădite pe temelii atât de diverse și, dacă voiți, cu elemente atât de disparate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca lucru de cârpăceală și ca stratagemă dubioasă. Tranșaseră că, în definitiv, ei veneau să acorde ajutor - gest suficient de lăudabil spre a nu mai necesita și eforturi suplimentare de diplomație, care să faciliteze acceptarea ofertei. Dincolo de anumite limite, asemenea strădanii ar fi amenințat să submineze chiar diferența dintre rolurile de jucat - cine avea de dat și cine de primit în întrevederea cu pricina. Altfel spus, nu se cuvenea ca egalitarismul adresării să eclipseze adevărul ei mai profund, sau cel puțin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o smulgere tragică. Dar să nu uitam că semnele de emancipare nu-s totuna cu emanciparea. − Poate, dragă Ian, dar nici emancipare fără semne nu există, se apără Bart. Când e vorba de asta, Kant și Confucius sunt la unison: strădania de a părea mai buni decât suntem sfârșește prin a ne îmbunătăți realmente. E drept, asta nu înseamnă neapărat că ne dăruiește ruptura calitativă fantasmată; de la îmbunătățire la ruptură e ceva cale, după cum nici conviețuirea în paralel nu se confunda
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
târâș, suprapunându-le peste reflexiile ei venite dimprejur și amestecându-le egalitar cu acestea. Sursa de claritate tinde să se cufunde până la dispariție în realitatea înconjurătoare, ce dobândește astfel o spectralitate tipic nordică: lucrurile apar drept ceea ce sunt numai prin strădania reflexivă conjugată a ceea ce ele nu sunt - a mediului. Difuză, luminozitatea lui bazală e mereu deja vânzolită de imagini, care, reflectate, decupează altele prin preajmă, și acestea la rândul lor altele, și-așa mai departe, după contururi de o acuratețe
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
singur salt anapoda? Să fi acoperit, într-adevăr, zdrențele lor un orgoliu atât de monstruos? Deplasat, saltul era, cu siguranță, dar cine s-ar fi hazardat să penalizeze niște daune aduse de el mai mult așteptărilor? La prima vedere, ridicola strădanie de-a câștiga brusc altitudine își aducea autorii sub incidența codului penal. Și totuși, după exemplul poliției române, nu era deloc sigur că vreo curte de justiție cât de cât pragmatică ar fi luat cu adevărat în serios un asemenea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lat, scrie universitarul parizian cu admirație, acumulând o informație științifică bogată și deosebită. A lăsat o operă originală, peste două sute de titluri; multe au văzut lumina tiparului În reviste regionale, puțin cunoscute, altele, câteva cărți, au fost publicate postum, prin strădania fiului său. În prefața la Etnografie. Privire către noi Înșine, ca popor, scrie: „E vremea să se purceadă la cunoașterea constitutivă a etnicului nostru propriu... scrutați factorii determinanți, de slăbire și fortificare, independent de conjunctura istorică”. Știa ce spune, această
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
octombrie și 29 noiembrie 1355, Ludovic mai răsplătea pentru merite militare, printr-o nouă confirmare, în drepturile lor mai vechi pe Dragoș românul și frații săi, fiii lui Giula din Ciulești, printre martori fiind și Drag, comitele din Bedeu. Dar strădaniile inimosului angevin și-au atins numai în parte ținta. El a obținut doar răgazul necesar pentru consolidarea politicii sale orientale față de Țările Române și a pătruns în vastul Imperiu Mongol, desigur datorită reținerii lui Gianibek, în anii 1355 și 1356
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Un gând de pioasă amintire și recunoștință pentru toți greco-catolicii, dar în special pentru aceia care și-au pus sufletul și viața lor în slujba unui ideal, cândva imposibil de realizat: o biserică greco-catolică în București. Să ne amintim de strădaniile lui Demetriu Radu, de preotul doctor Ioan Bălan, de episcopul Vasile Aftenie și de atâția alți nenumărați credincioși, cu conștiință națională. Capitolul IV - Ordinul Franciscan Secular 1. Activitatea terțiarilor în Țara Românească În timpul vieții sfântului Francisc existau deja trei ordine
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de București, episcopul Mihai, în biserica Sf. Vasile cel Mare, gândurile s-au îndreptat, fără voie, spre cel care a ctitorit-o, cu multă dragoste, arhiepiscopul Raymund Netzhammer: „fie ca această mică și dragă biserică, căreia îi închin cu bucurie strădaniile și grijile mele, să devină un adevărat centru religios, al tuturor românilor uniți din București, care mi-au fost încredințați mie, spre a-i păstori” (22.XI.1911). Cu câtă diplomație a reușit arhiepiscopul să ridice această biserică, în orașul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
insistent pentru conservarea ei. Din păcate, zadarnic... Primul Război Mondial, dorit cu atâta ardoare de țara lui, a distrus din temelii tot ceea ce a reușit el să clădească în misiunea londoneză de un an și nouă luni. Gândurile, eforturile și strădaniile sale au fost cu fidelitate reproduse atât în paginile acestei lucrări memorialistice de mici dimensiuni, cât și în lucrarea autobiografică extinsă, publicată la Dresda în anul 1927 și intitulată sugestiv Pe drumul spre abis (Auf dem Wege zum Abgrund). Andrei
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
front, relațiile cu femeile sunt, cu siguranță, și mai dificile. În timpul cantonamentelor de refacere, petrecute în satele de la marginea frontului, soldații se înghesuie să o întâlnească pe fata de la poștă, pe învățătoare sau pe ospătărița de la cafenea... Se fac multe strădanii pentru impresionarea vânzătoarei de la băcănie, pentru prilejul de a adresa niște complimente curtenitoare, sau pur și simplu "pentru a zări niște bucle bălaie, un gât delicat, mâini îngrijite"76. Dar vai! Locuitoarele satelor nu răspund decât arareori avansurilor bărbaților. După cum
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Adam Bălțatu Voiam să fiu pictor... Însemnări (c) ADAM BĂLTATU (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Adam Bălțatu Voiam să fiu pictor... Însemnări Ediție îngrijită și prefață de Doina Lemny EDITURA JUNIMEA IAȘI 2014 Cuvânt înainte Strădaniile și pasiunea cu care mam implicat în organizarea, în primăvara anului 1989, la Muzeul de artă din Iași, a primei expoziții retrospective " Adam Bălțatu ", la 10 ani de la dispariția artistului și la 100 de ani de la nașterea sa miau fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
oare lăsat ca, din când în când, mulțimile să fie chinuite? În privința asta natura a favorizat mai mult animalele. Ele au o soartă mai puțin expusă chinului. Omul a fost înzestrat cu multă minte ca să poată face rău omului. În strădania asta este neobosit. * Este de observat, în aceste însemnări, lipsa aprecierilor ce ar fi fost să fac asupra multor colegi din breasla mea, observații și prezentări de portrete ale unor oameni de seamă ce i-am cunoscut, dar această absență
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]