6,757 matches
-
una - străluciri de matostat, Pe alta - o risipă de opale. Un arbore cu două ramuri noi Ca două instrumente-ntr-o orchestră, Firavă violină și oboi În orchestrațe extraterestră. Când umbrele-nserării se adună, Iar ramurile parcă-s văruite, Sub strălucirea razelor de lună Doar cântecele sunt neadormite. Pe-o ramură - corolă luminoasă A răsărit într-o fereastră-albastră; Pe alta, ca o veste norocoasă, A poposit o PASĂRE MĂIASTRĂ. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Două ramuri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN
DOUĂ RAMURI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351536_a_352865]
-
Acasa > Versuri > Iubire > SENSIBILĂ VIOARĂ Autor: Gheorghe Șerbănescu Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Suavă aduni și dăruiești imagini sensibilă vioară te risipești te aduni în strălucire femeia mamă înrourează vieți speranță dimineață iubiri și împliniri nevinovate trăim prin voi plaiuri divine departe fără voi e cloaca plină de păcate azur noapte de vis zbucium candoare, răspuns găsit iertare femeie mamă de viață dătătoare. Referință Bibliografică: Sensibilă
SENSIBILĂ VIOARĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350772_a_352101]
-
Autor: Margareta Chiurlea Publicat în: Ediția nr. 728 din 28 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului [1] MAMA CU MARGARETE (fiicei mele Olivia) Mama îți va pune pe frunte o margareta albă, cocheta petale să curgă pe gânduri, pe mâini Ca strălucirea unei minuni Și va pluti cu tine pe cerul Planetei Divine. [1] MOTHER WITH DAISIES ( to my daughter Olivia) Mom will place a daisy on your forehead a white, pretty daisy petals will flow on thoughts, on arms Like the
POEME BILINGVE (I) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350756_a_352085]
-
iar măreția creației este reflectarea Frumuseții divine [13] . După această Frumusețe tânjește sufletul credinciosului: „Una am cerut de la Domnul, ca să văd frumusețea Lui și să cercetez locașul Lui” (Ps. 26, 8). Frumusețea lui Dumnezeu strălucește, este lumina și slava Lui: „strălucirea frumuseții Domnului este din Sion” (Ps. 49, 2). Frumusețea Domnului este nedespărțită de măreția și puterea Sa: „Domnul a împărățit, întru podoabă S-a îmbrăcat, îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere și S-a încins” (Ps. 92, 1). Frumusețea este
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Tine Însuți cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea” (Ioan 17, 5). Sfântul Apostol Pavel vede frumusețea Fiului ca izvorând din ființa Sa dumnezeiască proprie Logosului lui Dumnezeu, căci Îl numește pe Hristos: „strălucirea slavei Sale și chipul ființei Sale (a lui Dumnezeu)” (Evr. 1, 3). Sfântul Grigorie de Nyssa proclamă și el frumusețea Fiului lui Dumnezeu: „Nu există nimic inform sau urât în Tatăl, nimic care să nu proclame frumusețea Unului Născut” Continuând
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
44, mesianic prin excelență: „Împodobit ești cu frumusețea mai mult decât fiii oamenilor; revărsatu-s-a har pe buzele Tale. Pentru aceasta Te-a binecuvântat Dumnezeu, în veac. Încinge-Te cu sabia Ta peste coapsa Ta, Puternice! Cu frumusețea Ta și cu strălucirea Ta” (Ps. 44, 3-5). De asemenea, în Cântarea cântărilor, mireasa - prefigurare a Bisericii, preamărește în termeni doxologici frumusețea mistică a Mirelui Hristos: „Gura Lui este negrăit de dulce și totul în El este fermecător. Iată cum este al meu iubit
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
El este fermecător. Iată cum este al meu iubit, fiice ale Ierusalimului, iată cum este al meu Mire” (C. Cânt. 5, 16). Frumusețea Mântuitorului fiind chipul deoființial al Frumuseții pure și supreme a Tatălui, ea devine orbitoare atunci când Își arată strălucirea Dumnezeirii Sale, așa cum s-a arătat celor trei ucenici la Schimbarea la Față din Muntele Taborului: „Urcându-Se pe muntele înalt cu ucenicii Săi, Iisus se schimbă la față înaintea lor și li se arată cu slavă” (Matei 17, 1). Sfântul Vasile
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și li se arată cu slavă” (Matei 17, 1). Sfântul Vasile cel Mare comentează astfel transfigurarea Domnului: „au cunoscut frumusețea lui Dumnezeu - Cuvântul ucenicii, cărora le explica îndeosebi pildele. Pe Muntele Taborului... au văzut frumusețea Lui strălucind mai mult decât strălucirea soarelui și au fost învredniciți să vadă cu ochii lor o asemănare a slăvitei Lui veniri” [46] Iisus Hristos nu este doar Păstorul cel Bun, ci și cel Frumos. Desigur, aici natura Frumuseții Sale este covârșitor spirituală, căci frumusețea Domnului
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
44, mesianic prin excelență:De asemenea, în Cântarea cântărilor, mireasa - prefigurare a Bisericii, preamărește în termeni doxologici frumusețea mistică a Mirelui Hristos:Frumusețea Mântuitorului fiind chipul deoființial al Frumuseții pure și supreme a Tatălui, ea devine orbitoare atunci când Își arată strălucirea Dumnezeirii Sale, așa cum s-a arătat celor trei ucenici la Schimbarea la Față din Muntele Taborului: „Urcându-Se pe muntele înalt cu ucenicii Săi, Iisus se schimbă la față înaintea lor și li se arată cu slavă” (Matei 17, 1). Sfântul Vasile
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
și li se arată cu slavă” (Matei 17, 1). Sfântul Vasile cel Mare comentează astfel transfigurarea Domnului: „au cunoscut frumusețea lui Dumnezeu - Cuvântul ucenicii, cărora le explica îndeosebi pildele. Pe Muntele Taborului... au văzut frumusețea Lui strălucind mai mult decât strălucirea soarelui și au fost învredniciți să vadă cu ochii lor o asemănare a slăvitei Lui veniri”Iisus Hristos nu este doar Păstorul cel Bun, ci și cel Frumos. Desigur, aici natura Frumuseții Sale este covârșitor spirituală, căci frumusețea Domnului vine
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
în mijlocul omenirii este o minune și mai mare... este idealul desăvârșirii și al frumuseții morale” [54] . Din mărturiile Sfinților Părinți și Scriitori bisericești rezultă că frumusețea Mântuitorului era în primul rând de ordin spiritual, fără a-i lipsi însă de strălucirea fizică. Este o Frumusețe unică în lume care se dăruiește deplin tuturor celor ce cred în El de-abia în Împărăția cea veșnică a comuniunii drepților cu Fiul lui Dumnezeu și întreaga Sfânta Treime. În lumina Învierii Biserica Îl pe
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
fost afirmat clar și limpede tot de Sfântul Vasile cel Mare. „Nespuse sunt peste tot și nu se pot descrie fulgerele Frumuseții dumnezeiești; n-o poate arăta cuvântul și urechea n-o poate prinde. Și dacă ai numi splendoarea luceafărului, strălucirea lumii, lumina soarelui, toate sunt fără preț în comparație cu slava - Aceluia - și în comparație cu lumina cea adevărată” [67] . Frumusețea dumnezeiască reflectată în lume, exercită o mare putere de atracție; Sfântul Dionisie Areopagitul subliniază că sensul cuvântului frumos - το καλον, este acela de
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
fericită, se poate privi, se poate contempla numai de cel ce are curățită mintea. Cel ce-și țintește ochii la luminile și harurile lui Dumnezeu primește ceva de la El: ca de la o culoare își colorează propriul lor chip cu o strălucire înfloritoare” [78] . Deci frumusețea lui se revarsă în sufletul curat al omului înfrumusețându-l, un adevăr care va fi amplu experimentat și exprimat de Sfântul Simeon Noul Teolog. El este cel care descrie pe larg roadele rugăciunii curate a minții
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
va fi amplu experimentat și exprimat de Sfântul Simeon Noul Teolog. El este cel care descrie pe larg roadele rugăciunii curate a minții, când sub acțiunea energiilor divine necreate, creștinul se înfrumusețează sufletește și trupește. Harul dăruiește frumosului uman o strălucire unică, îl luminează, îl face mai puternic, mai demn și prin aceasta omul înfrumusețează și lumea înconjurătoare. Frumusețea umană comunică, în acest fel, plenar cu Frumusețea Eternă Arhetipală, pe care o reflectă, căreia îi devine un loc teofanic, totodată purtător
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lui Dumnezeu din om, redându-i totodată puterea de-a înfăptui, și reactualizând sensul liturgic al creației umane. Sfântul Grigorie de Nazianz scria că “Slava Ta, o Hristoase, este omul pe care l-ai pus ca pe un cântăreț al strălucirii Tale”„Biserica lui Hristos nu este un organism modelator-etic, ci trupul mântuirii, comuniunea îndumnezeirii” [96] . Biserica [97] este ea însăși marea taină în care Hristos restabilește și ridică la o treaptă desăvârșită unirea Sa cu lumea întemeiată în actul creației
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
mă atinge cu degetele ei vâscoase/ o privesc în ochi și caut un șiretlic cu care să o fac/ să nu vadă cum tremură țepii pe spinarea ariciului/ ascuns în poem ca sub o lespede grațioasă”. Poet vital, cunoscut pentru strălucirea lumilor sale imaginare, cu fastuoase combinații retorice, Ion Cocora a cântat viața în plinătatea ei, “întâmplările sufletului”, a scris despre poezie, dar și despre moarte ori eros. “De parcă ar vorbi de un altul, insuportabil de familiar”, constată Nicolae Breban (2003
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
sine și a iubirii nețărmurite pentru semeni. Sinceră în destăinuiri, aflu că înțelepciunea a căpătat-o după ani buni de muncă, studiu, căutări, încercări, eșecuri (pierderea soțului), și iar a luat totul de la capăt până lustruirea pietrei prețioase a capătat strălucirea de sine, iar împlinirea i-a venit ca un cadou pe care-l aștepți de sărbători, o încununare a zilelor și nopților petrecute la masa de scris pentru editarea „Cărții vieții”. Descrierile locurilor pe unde au purtat-o pașii ne-
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
e oare acesta „păcatul neliniștii”? Poate. Totuși, în finalul volumului, poeta mărturisește că, în sfârșit, ca și cum acomodarea s-a terminat, nu mai e neliniștită: „Acum, cu zâmbetul/ prelung sub sărutarea/ ispititoare, ți-am întâlnit acea privire/ înmuiată în fericire. O/ strălucire ispititoare în/ care mă pierd plăcut. Mi/ s-a astâmpărat inima” (p. 104). Cam așa cum spune și ea, cea din „Cântarea cântărilor”, acum liniștită și sigură: „Eu al iubitului meu sunt, și el este al meu” (6, 3). *** Vorbeam de
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
cheamă iubire. Nu este atât de important să fii iubit, cât să iubești tu cu toată puterea și cu toată ființa. • Când nu mai suntem copii, suntem deja morți. • Noi nu întelegem, nu vedem viața reală, decât prin răsfrângerile, prin strălucirile ei! • Când creezi, trebuie să te confunzi cu Universul și cu elementele. Și pentru ca să realizezi ceva, nu trebuie să nu fii tu însuți și să te distrugi, ci trebuie să cauți mereu să scapi de maeștri. Nu ajunge să posezi
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
haideți să primim colindul acestor copii, chiar dacă va fi îngânat doar din mâini, așa cum știu ei să se manifeste. Copiii de la Fundația Cezara-Codruța au colindat și anul acesta. “Am colindat și la morminte. Are și sublimul înfrigurarea lui. Crăciunul are strălucire deplină când sunt mamele să ne îmbrace frumos ca să mergem la colidat și să ne aștepte, apoi, cu pâinea ACEEA caldă a ochilor, a mâinii, a vorbelor în care să adormim și să visăm că-i ducem Pruncului Iisus cununa
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
-i răspundea: se poate, sau - nu se poate, este rușine ... LA ȘCOALĂ Strângând mâna mamei, cu ghiozdanul în spate, emoționată, atât cât se poate, i-am întins timidă învățătoarei, buchetul de flori. În clasă, soarele pătrundea prin ferestre, dând o strălucire aparte florilor așezate pe fiecare bancă. În uniforme negre, din satin, cu gulerașe și manșete albe din poplin, păream niște stăncuțe. Băieții purtau și ei uniforme bleumarin și cămășuțe albe. Era liniște deplină când învățătoarea ne-a strigat pe nume
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
I.D. Lăudat, istoricul literar cercetează vechile centre de cultură (Cozia, Govora, Bistrița, Horezu, Râmnic), cu meșterii tipografi, manuscrisele și cărțile ieșite din tiparnițele vâlcene, Antim Ivireanul, episcopul Damaschin, Chesarie de Râmnic, Grigore și Naum Râmniceanu fiind nume care au dat strălucire „școlii de la Râmnic". Cercetarea depășește cadrul local, interesând pe specialiști prin informația oferită, dar și marele public prin pasiunea cu care se urmărește răspândirea vechilor cărți vâlcene. Altundeva Marinoiu își etalează disponibilitățile de reporter (Drumuri pe Olt, 1983), producând informații
IN MEMORIAM-COSTEA MARINOIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350961_a_352290]
-
În poemul “Sabat” regăsim ideea Poemului care este “un păcat iertat”. “Din ceas în ceas, / câte-un poem, / ca fructul interzis, / își caută un rai, / un cer al său, / cu îngerii în frunze, / cu globule albe / și globule roșii / în străluciri / de sărbătoare / în Sabat. / Poemul - / încă un păcat iertat. / 2 decembrie 2011”. Cuvântul - ca și criteriu de referință -temeiul vieții și element esențial de construcție a edificiului de sine, este acel ceva în care Poetul ar vrea să se întrupeze
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
ei: Vrei ca iubirea să ardă ca o flacără veșnică? Atunci nu te consumă pentru ea. Arzi, dacă vrei, dar să o faci precum astrele ce strălucesc, fără să devină cenușă. Spre încântarea iubitului, îndepărtează-ți vălurile, lasă în plină strălucire frumusețea ta, potolește-i setea cu fructul trupului tău, dăruiește-i inima și, lăsându-te în voia lui, întărește-i elanul! Dar, la flacăra mângâierilor, nu te lăsa pustiită de partea ta de divinitate!" Devoratoare-i Maruca, nu-i așa
SCRISOAREA NR.141 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 708 din 08 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351588_a_352917]
-
de modă.. A strâns pleoapele, întâmplările păstrate în suflet începeau încet să prindă contur. Inima-i bătea cu putere, un val fierbinte ca o furtuna în deșert i-a cuprins ființa. A deschis brusc ochii.. femeia din oglindă-și recăpătase strălucirea tinereții. O forță nevăzută o învăluia misterios, o transpunea în trecut...penița începea să alunece rapid pe coala albă de hârtie...iși scria memoriile.. *** „Costumația aleasă era în stilul anilor '60. O provocare, însă cel pe care aveam să-l
AMINTIRILE BĂTRÂNEI DOAMNE (1) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351608_a_352937]