3,258 matches
-
ca să obțin o locuință. Întâmplarea a făcut ca un consătean, maistru croitor, stabilit În București, Eugen Siliște, să posede pentru Închiriat un “apartament” cochet, pe strada Arsanca nr. 14, constituit din două cămăruțe despărțite printr-un zid de o cărămidă, străpuns de o sobă de teracotă și o ușă de circa 80 cm lățime, un antreu și o bucătărie, totul cu o suprafață de 17,10 m.p. față de 16 m.p. câți prevedea legea pentru două persoane. Antreul și bucătăria se deschideau
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a tras cu pistolul în Teach, și-a rupt sabia de cea a vestitului pirat, dar tot nu a reușit să-l doboare. Blackbeard, rănit, gemând groaznic și încă agitându-și sabia, a căzut numai când trupul său a fost străpuns de zeci de tăieturi de lamă și de câteva gloanțe, din partea soldaților. Capul piratului a fost atârnat de bompresul vasului Pearl, al aceluiași Maynard, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Cu moartea lui Blackbeard, unul din cei mai
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a tras cu pistolul în Teach, și-a rupt sabia de cea a vestitului pirat, dar tot nu a reușit să-l doboare. Blackbeard, rănit, gemând groaznic și încă agitându-și sabia, a căzut numai când trupul său a fost străpuns de zeci de tăieturi de lamă și de câteva gloanțe, din partea soldaților. Capul piratului a fost atârnat de bompresul vasului Pearl, al aceluiași Maynard, iar trupul i-a fost aruncat în mare. Cu moartea lui Blackbeard, unul din cei mai
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
o ciudată privire. O va recunoaște în pașaportul călugărului, furat de la prietenul său francez : un om necunoscut, de vreo patruzeci de ani, cu fața prelungă, osoasă, cu nasul vulturesc, cu sprâncenele grele, umbrind ochii care parcă erau vii și te străpungeau. Ascuns întotdeauna dincolo de variate deghizări, impenetrabil chiar și pentru oamenii săi, de care se ferește în chestiuni vitale și pe care nu ezită să-i spânzure de catarg pentru nesupunere, ghi cim în Spânu un ins inteligent, violent, ambițios și
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
au bătut piroane în palme. Această scenă, care s-a petrecut la acel moment, se află pe peretele din fața altarului. Cum îl pironesc pe Cruce. El, ca un Mielușel stă liniștit și privește călâii care lovesc cu ciocăne în piroane, străpungând Dumnezeieștile Mâini. Fără milă lovesc. Dacă I-ați vedea Chipul, Fata atât de senina, plină de durere și Sânge, ochii Lui blânzi și duioși și brațele Sale întinse, nu uiți niciodată. Te pătrunde în inimă, în suflet, ți se umplu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Bucureștiului. Astfel s-a desfășurat ziua de 25 august 1944. N-aveam nicio veste oficială despre frontul de vest. Nu primeam informații decât de la rarele formații de avioane care se întorceau din Moldova. Am aflat astfel că frontul nostru fusese străpuns, că trupele noastre se retrăgeau și că unitățile germane care, în momentul Armistițiului, se mai aflau încă pe teritoriul nostru, primiseră ordin să se regrupeze în Transilvania, trecând prin defileele Carpaților. Astfel trupele sovietice înaintau fără să întâmpine nicio rezistență
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
un „destin“ fatidic în secolul XX? Deceniul ’50 a inaugurat sfârșitul principiilor pe care se clădise România modernă, în ultima sută de ani, adică de când ieșise din orbita otomană. Sfârșitul principiilor politice și al elitelor care le susțineau. Ceva a străpuns atunci viața oamenilor, pielea noastră, a fiecăruia; ne-a fost impus să cunoaștem ce nu ne închipuisem niciodată. La început, nu știam nimic despre ideologia urii instituționalizate, despre epoca bănuielilor, a suspiciunii și a violenței, care se instala. Ceea ce ne-
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ar fi. Întotdeauna degringolada unei societăți scoate la suprafață atât gunoaie, cât și pietre prețioase. Acestea din urmă, chiar dacă sunt îngropate în nămol, printre bălării și hoituri, își croiesc drum spre lumină cățarându-se pe raza de soare care reușeșete să străpungă mizeria și glodul. Așa e Dorina. Un diamant viu care înlătură zgura și face loc luminii, iubirii și încrederii astfel încât oamenii să aibă curajul să mai și trăiască, nu numai să vegeteze. Livada de vișini - Cehov - Mama 31 august 2000
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
mulțumim lui Dumnezeu atunci când ne oferă clipe unice, de neuitat, clipe de viață nesperate, clipe când am dori ca timpul să se dilate sau să se oprească în loc? Oare câți oameni primesc ceea ce primim noi câteodată, ca acum, când ochii străpung perdeaua foșnitoare a copacilor ce ne umbresc (făcând să fim feriți de căldura care ne moleșește), spre marea albastră, văluroasă, vuind calm, constant și liniștitor? În ultima vreme românii, în mod special cei din lumea artistică, mai precis pictorii, criticii
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
păretele despre apus, ș-apoi ce i-oiu mai face și eu, veți vedea voi. „ Nora cea mică trântește baba în mijlocul casăi ș-o frământă cu picioarele, ș-o ghigosește ca pe dânsa; apoi îi scoate limba afară, i-o străpunge cu acul și i-o presură cu sare și cu piperi, aducând-o în imposibilitatea de a vorbi. Când vin feciorii din cărăușie, face gesturi prin care ar vrea să spună ce s-a întâmplat și nora cea mică le
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
vârsta de 84 de ani în jurul anului 2000. Tot atunci și după aceea am gândit și am analizat acel moment al rănirii mele. Făcusem un salt înainte cu viteza mărită a unui arc foarte comprimat. Glonțul ucigaș calculat să-mi străpungă corpul m-a atins în articulația cotului stâng în timp ce mâna făcea cursa înapoi, facilitând deplasarea cu viteză sporită. Acea fracțiune de secundă ce mi-a propulsat corpul mai repede înainte, mi-a fost salvarea. În cei aproape șapte ani cât
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce. Ulcior. Bubulița de pe marginea ploapei se unge cu tină de pe fundul ulciorului cu apă. Umflarea splinei la animale. Vita bolnavă se străpunge cu sula pe lângă coasta a treia. Oile trebuie fugărite și trecute prin apa cea mai apropiată ca să se «ușureze». Umflătură. Diferitele erupțiuni de piele, bube, umflături cauzate de reumatism se tratează cu decoct (fiertură) de «brânca porcului», cu «colțul lupului
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
foale cu oloi de sămânță. Vărsatul oilor. Nu are leac, deaceea ciobanii iau măsuri profilactice. Ei izolează oile bolnave și altoiesc cu buba de la una din acestea, cu un ac de argint, toate oile sănătoase. Vărsatul vacilor. Se păoate tămădui străpungând buba cu un ac de argint prevăzut cu un fir de mătase ce se trage apoi prin urechea sau coada animalului. Vărsatul porcilor. Porcul bolnav se spală pe de-a rândul cu spirt. Zăbala. Se unge cu ceară din ureche
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
magică, până ce baba e convinsă că a rezolvat problema. De năjic. Fugi năjice de aice, Că te-ajunge suflare, de fată mare ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Ieși năjice, ieși spurcate ! Nu coace, nu răscoace, Nu-nțepa, nu-njunghia, Nu-mpunge, nu străpunge, Nu-negri, nu-nvineți, Nu-nverzi, nu roși, Nu-ngălbeni, nu alghi, Nu trăzni, nu pocni ! Cu săcurea te-oi tăia Și în foc te-oi arunca ! Ptiu ! Ptiu ! Ptiu ! Și în acest caz formula se repetă de un număr de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pușca să tragă. Când cocoșu-a slobozit, pușca lui nu a troznit Și la văr-so a gândit. Lăcomia vărului l-a trădat jendarului. Jendarii nu-l cunoștea pân-ce vărul nu-l striga... Cînd era la cap de punte gloanțele l străpung în frunte, Prin inimă și ficat. Și Budac jos a picat Lâng-o salce răsturnat. Și cădea Budac, cădea alăturea cu valea Și grăia plin de durere :-«Mulțumescu-ți ție vere, Că eu rău nu am făcut, făr-bine cât am putut. Am
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
serios asemenea imagini, care ți-aduc o ofensă inutilă și, de aceea, infamă la culme, care comit un abuz fără nici o justificare, cochetează nerușinat cu tortura și crima. Ce-are a face frumusețea unui pantof cu faptul că tocul lui străpunge mâna cuiva? Pentru mine, asta înseamnă o degradare a produsului căruia i se face publicitate. N-aș mai putea să-mi cumpăr pantoful grațios de pe afiș din pricina poveștii ce i s-a asociat - povestea cu mâna strivită sub el. Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
de Rașid-ed-Din în cronica sa, și nu Papus, cum identifică D. Onciul, și au ajuns toate la Brașov, la 31 martie. De la Brașov, unde unitățile tătare din extrema stângă s-au întâlnit fără să vrea cu acea coloană, care a străpuns munții la Oituz, Budjek, pentru a nu merge împreună pe același drum spre Făgăraș cu celelalte hoarde, s-a îndreptat cu corpul său pe la Bran, pe drumul Rucărului spre Câmpulung, la granițele voievodatului lui Seneslau, lăsând în stânga munții care, după
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
armatele lui Cadan și Buri, care ocupaseră Oradea Mare, ca să nu lase în spatele său oști inamice și cetăți fortificate. Deși românii și secuii au închis trecătoarea (Olaci videlicet et siculi passus clauserunt), totuși, corpul de oaste mongol din Moldova a străpuns munții la Oituz, probabil sub comanda lui Calcan, subaltern al lui Budjek, și, pe la 30 martie, la Tg. Secuiesc, s-a despărțit în două coloane (Chezadi). Una a urcat în sus pe valea Oltului prin Tușnad și a distrus cetatea
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bruckenthal din Sibiu, și a distrus, joi, în 11 aprilie, zidurile Sibiului, ucigând mii de oameni refugiați în incinta întăriturilor. Orașul nu a fost apărat, deoarece oastea ținutului era plecată cu prepozitul Nicolae, vicecancelar al regelui, cel care va cădea străpuns împreună cu episcopul latin Raynaldus din Alba Iulia, de săgețile ostașilor lui Batu-khan și Subotai, la Mohi, exact în aceeași zi de 11 aprilie. Tot atunci au fost omorâți și călugării de la mănăstirea dominicanilor, pe care au incendiat-o. Oastea mongolă
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Ulaghilor, pe care o străbate prin văile Buzăului și Teleajenului, și ajunge la Brașov. De aici, a traversat munții, înapoi în țara lui Seneslau, de unde, peste Olt, prin voievodatele lui Litovoi, Ioan și Farcaș, apoi, pe la Turnu Severin și Orșova, străpunge în câmpia Banatului spre Timișoara și Cianad. Corpul lui Calcan, de la Hotin merge la Prut, apoi pe dreapta acestui râu controlează regiunea până în jos la Iași și prin podghiszurile sale, trimise spre munți, căută strâmtorile Carpaților spre Moldovița-Herăstrău, spre Piatra Neamț
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
mai mare decât aceea pe care au opus-o ungurii - cum vom vedea îndată - armatelor lui Batu-khan și Subotai. Pornind de pe baza de plecare din Țara Haliciului, la data indicată mai sus, Cadan și Buri au izbutit cu greu să străpungă prin pasurile munților, încă acoperite de zăpadă, complet blocate de pietroaiele și arborii prăvăliți, și bine apărate de români, secui și sași, și să ajungă la Rodna, tocmai în 31 martie 1241. Mai ușor le-a fost să pustiască Podișul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
știm, și e greu de aflat din lipsa unor informații mai sigure, unde au zăbovit Batu-khan cu Subotai timp de 30 de zile, căci izvoarele ungurești ne relatează că abia pe data de 11-12 martie trupele mongole au ajuns să străpungă trecătoarea munților Beschizi Vereszke, singura cunoscută în istorie sub denumirea de „Poarta Rusiei”, lungă de 290 de km. E foarte probabil că intemperiile naturale, cu revărsarea șuvoaielor provenite din dezgheț, îi va fi reținut înainte de a putea străpunge trecătoarea și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ajuns să străpungă trecătoarea munților Beschizi Vereszke, singura cunoscută în istorie sub denumirea de „Poarta Rusiei”, lungă de 290 de km. E foarte probabil că intemperiile naturale, cu revărsarea șuvoaielor provenite din dezgheț, îi va fi reținut înainte de a putea străpunge trecătoarea și de a intra în acțiune concomitent cu oștile lui Orda spre Sandomir, și ei nu vor fi pornit asaltul munților decât pe la vreo 1 martie. Ceea ce știm sigur, însă, este că drumul luat de Batu-khan și Subotai a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
devenit aurii. Când soarele dimineții a învăluit lumea într-un galben strălucitor, toamna era deja instalată pe pământ. Doar unicul corn ce le creștea în mijlocul frunții rămânea alb-alb. Pentru că era extrem de subțire, semăna mai degrabă cu o eschilă care a străpuns pielea, într-un anumit ritm, și a rămas înfiptă acolo. Coarne albe și ochi albaștri. În rest, totul auriu. Animalele dădeau din cap de nenumărate ori, de parcă și-ar fi probat noua lor haină aurie, iar coarnele albe străpungeau cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a străpuns pielea, într-un anumit ritm, și a rămas înfiptă acolo. Coarne albe și ochi albaștri. În rest, totul auriu. Animalele dădeau din cap de nenumărate ori, de parcă și-ar fi probat noua lor haină aurie, iar coarnele albe străpungeau cerul toamnei. Își scăldau picioarele în apa tot mai rece a râului, își întindeau gâturile și devorau fructele roșiatice ale copacilor. Când s-a lăsat amurgul peste oraș, am urcat în turnul de control dinspre zidul de vest ca să văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]