5,990 matches
-
mai mică sau mai mare. - Scopul persuasiv vizează transmiterea unor idei, formarea unor convingeri sau opinii, modelarea ori schimbarea unor comportamente, atitudini, reprezentări etc. Textele în care predomină scopul persuasiv - texte publicistice, reclame, discursul politic sau colocvial etc. - apelează la strategii specifice de persuadare. - Scopul argumentativ se concretizează în discursurile/textele care urmăresc să demonstreze sau să infirme valoarea de adevăr a unei aserțiuni, a unei teorii sau opinii pe baza unor raționamente și a unor ilustrări. Discursul argumentativ este întâlnit
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stilistic, apelând la forme discursive spe cifice altor stiluri funcționale și la o mare varietate a registrelor stilistice, în acord cu tipul de text și cu tema acestuia, cu scopurile comunicării și cu intențiile emițătorului; - componenta persuasivă se realizează prin strategii specifice: titluri incitante, incipituri șocante (termen specializat: lead), mijloace extralingvistice sugestive (imagini, caricaturi, scheme etc.); - componenta subiectivă a discursului (opiniile, atitudinea, opțiunile emițătorului) este explicită sau implicită, disimulată sub aparența discursului obiectiv (de exemplu, selecția anumitor informații, modul de prezentare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
potențialii cumpărători/beneficiari ai serviciilor. - Textele de prezentare a unei cărți/de escortă (Cuvânt înainte, Prefață, Argument al autorului, Postfață, cronica de carte, sinteza de pe coperta a patra) sunt, de cele mai multe ori, texte de graniță care îmbină dezideratele textului publicitar (strategii persuasive, acce sibilitate etc.) cu elemente specifice unui studiu critic (judecăți de valoare, limbaj specific paratextului, utilizarea unor termeni specializați etc.). 4.4. Stilul colocvial/familiar Stilul colocvial reunește limbajul uzual (popular) urban și cel rural, îndeplinind funcția de comunicare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ritmică a poeziei se alcătuiește întrun limbaj care are atributul poeticității. Trăsăturile intrinseci prin care se definește poeticitatea sunt: caracterul subiectiv al enunțării, organizarea formală specifică (principiul versificației), caracterul autotelic 3 și caracterul ficțional al referentului. Poeticitatea se realizează prin strategii discursive, precum simbolizarea, totalizarea (actul semnificării se realizează prin întregul context stilistic), devierea (de la normele limbii literare și de la uzanțele comunicării pragmatice) ca mecanism de metaforizare și de producere a unor noi semnificații etc. Particularitățile care conferă unicitate limbajului poetic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sociale, politice și ale comunicării pentru Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, membru în: Consiliul director al Asociației Formatorilor în Jurnalism și Comunicare, Consiliul redacțional al Revistei române de jurnalism și comunicare, Colegiul de redacție al revistei Strategii manageriale, Societatea Internațională Schelling, Societatea Germaniștilor din România, laureat al Premiului național acordat de Allianz Kulturstiftung din München pentru cel mai bun proiect de traducere din germană în română, traducător din Kant, Schelling, Fichte, Hegel, Schopenhauer, Dilthey, Scheler și Kampits
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
puterii politice, spun societății doar ceea ce consideră ei că trebuie spus; evident că produc "adevăruri" pe baza unor cunoașteri și a instituirii unor discursuri. Nu întâmplător, Foucault definea discursurile specialiștilor într-un domeniu de cunoaștere, temele și teoriile lor, drept "strategii"140. În acest mod, avem strategii de cunoaștere, de discurs, de putere. Strategiile sunt tactici de luptă în interiorul societății de discurs moderne. Disciplinarea gândirii și a cunoașterii s-a făcut prin intermediul intelectualilor, o categorie socio-profesională de dată recentă. Prin instituirea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
aduce pe Foucault într-o concepție dialectică despre trecut și istorie. Nu sunt de acord cu Foucault atunci când se pronunță pentru o istorie vehement opusă față de puterea politică, văzând peste tot în câmpul acțiunii umane "raporturi de putere-rezistență", "tehnici enunțiative", "strategii", "relații de aservire", "codificări subversive" etc. Viața și istoria nu au drept scop în sine puterea, ci, dimpotrivă, puterea este un mijloc primar, de la sine înțeles, pentru a realiza ceva în viață, pentru a fi în istorie. Puterea nu este
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dearest to me is Barthes, definitely"245. Teoria reperării "protocolului lingvistic" din finalul cărții Metahistory e de inspirație foucauldiană 246 din moment ce conceptul e împrumutat de la istoricul francez. Între White și Foucault au loc schimburi mutuale de idei și de concepte: "strategii discursive", "tehnici narative" la White sau "tehnici enunțiative", "practici și formațiuni discursive" la Foucault. Stilul retorico-persuasiv și formalist-structuralist din Metahistory (1973) este greu de regăsit în următoarele trei volume de eseuri, denumite Tropics of Discourse (1978), The Content of the
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
adunare și scădere în concentrul 0-20 cu trecere peste ordin cu cerințe formulate sub formă de joc; O7să asocieze anotimpul cu muzica, desenul, literatura, abilitățile practice și matematica; O8-să își exprime emoții și sentimente prin cât mai multe moduri artistico-plastice. Strategii didactice: a) Metode și procedee : conversația euristică, explicația, exercițiul, munca independentă, problematizarea, jocul didactic, munca în echipă. b) Resurse: coli de hârtie,markere,manual de limba română, fișe de lucru, casetă audio, planșă și imagini de iarnă c) Bibliografie: M.E.C.
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
un text citit; O5să despartă în silabe cuvinte aplicând corect regulile; O6să scrie cuvinte cu sens opus / asemănător pentru cuvinte date; O7să alcătuiască enuțuri după ceririțe date; O8 să își exprime emoții și sentimente prin cât mai multe moduri artisticoplastice. STRATEGII DIDACTICE: a) METODE ȘI PROCEDEE: conversația, explicația, observația, exercițiul, jocul didactic, metoda cubul. b) MIJLOACE DIDACTICE: jetoane fructe, legume, flori, fișe de lucru, markere, coli hârtie, 88 carton, lipici, casetă audio, casetofon, c) FORME DE ACTIVITATE:frontală, individuală, pe grupe
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3033]
-
un mediu de învățare dinamic, iar cultura școlară a oricărei instituții de învățământ își are propriul specific. Un bun manager al clasei trebuie să fie capabil să realizeze schimbări profunde în cultura, climatul și instrucția tuturor copiilor, să introducă noi strategii instrucționale care să încurajeze colaborarea, toleranța, sporirea încrederii în forțele proprii și îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor, să realizeze și să utilizeze în procesul didactic proiecte ale clasei. Intervenția managementului clasei se justifică atunci când problematica echilibrării celor două subcomponente ale
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
problematica managementului clasei de elevi și problematica disciplinei este foarte clar determinată și poate fi „tradusă” printr-o formă de subordonare. Astfel, disciplinarea/ tratarea situațiilor de indisciplină constituie un subdomeniu de analiză și intervenție al managementului clasei de elevi. II. Strategii de intervenție în crizele educaționale 2.1. Managementul problemelor relațiilor interpersonale învățător - elev Managementul problemelor relațiilor interpersonale învățătorelev se focalizează asupra aptitudinilor manageriale pe care profesorul le exercită în raport cu elevii percepuți ca grup. Din galeria deprinderilor manageriale specifice, se cuvine
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
sunt funcționale, dar prezintă grade diferite de eficacitate în utilizare. De asemenea, ele trebuie adaptate fiecărei situații educative în parte (de exemplu, negocierea ar putea fi cea mai eficientă strategie de soluționare a unui conflict normativ sau interpersonal). 2.3. Strategii de intervenție în cazul abaterilor comportamentale Mecanismele de a preveni, interveni și rezolva problemele disciplinare presupun anumite strategii de intervenție ale cadrului didactic. Succesul unui management al clasei presupune, până la un punct și prevenție, înainte de dezvoltarea situației problematice. Abilitatea de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
din cauza pericolului pe care îl constituie pentru copil. Altele, însă, necesită o abordare consistentă pe termen lung. O clasificare a posibilelor strategii de intervenție la nivelul clasei de elevi este oferită de A. Băban. Este vorba de două mari categorii: strategii preventive și strategii de modificare comportamentală. A. Strategii preventive 1. Stabilirea de reguli Profesorul trebuie să stabilească cu elevii anumite limite cu privire la ceea ce poate fi tolerat și ceea ce constituie un comportament acceptabil în timpul programului școlar. Elevii trebuie să înțeleagă aceste
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
care îl constituie pentru copil. Altele, însă, necesită o abordare consistentă pe termen lung. O clasificare a posibilelor strategii de intervenție la nivelul clasei de elevi este oferită de A. Băban. Este vorba de două mari categorii: strategii preventive și strategii de modificare comportamentală. A. Strategii preventive 1. Stabilirea de reguli Profesorul trebuie să stabilească cu elevii anumite limite cu privire la ceea ce poate fi tolerat și ceea ce constituie un comportament acceptabil în timpul programului școlar. Elevii trebuie să înțeleagă aceste reguli nu ca
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
Altele, însă, necesită o abordare consistentă pe termen lung. O clasificare a posibilelor strategii de intervenție la nivelul clasei de elevi este oferită de A. Băban. Este vorba de două mari categorii: strategii preventive și strategii de modificare comportamentală. A. Strategii preventive 1. Stabilirea de reguli Profesorul trebuie să stabilească cu elevii anumite limite cu privire la ceea ce poate fi tolerat și ceea ce constituie un comportament acceptabil în timpul programului școlar. Elevii trebuie să înțeleagă aceste reguli nu ca fiind rezultatul dorințelor subiective ale
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive etc. B. Strategii de modificare comportamentală Modificarea comportamentului presupune parcurgerea unor pași obligatorii pentru a analiza evoluția acestuia în timp și existența unor posibile cauze care au condus către acest comportament. 1. Identificarea componentelor comportamentale Este vorba de identificarea antecedentelor, a comportamentului propriu-zis
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
în relațiile dintre părinți, precum și indiferența față de copil subminează nevoia de afecțiune și protecție a elevului D.M. Lipsa de comunicare, pasivitatea și agresiunea produc grave dezechilibre emoționale. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci elevul în cauză se va integra în colectivul de elevi și se va adapta la viața școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului D.M., a fost
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
bunici un sprijin de nădejde, considerându-i mai degrabă dușmani.Această frustrare emoțională a generat comportamente deviante, M. R. fiind incapabilă să gestioneze foarte bine emoțiile negative. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai inadaptării școlare și se vor folosi strategii adecvate, atunci eleva în cauză se va integra în colectivul de elevi și se va adapta mai bine la viața școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevei M.
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
nu se implice pe deplin în activitatea didactică, ceea ce conduce la rezultate școlare slabe, dar și la formarea unei atitudini de respingere din partea colegilor de clasă. Ipoteza: Dacă se cunosc factorii determinanți ai tulburărilor de comportament și se vor folosi strategii adecvate, atunci elevul B.D.se va integra în colectivul de elevi și se va adapta mai bine la viața școlară. VII. Elaborarea unui plan de intervenție 7. 1. Stabilirea echipei care participă la soluționarea problemei În vederea integrării elevului B. D
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
clasele VII-XI unul dintre elevi, va arăta dubla semnificație a acestei zile: a. Ea este ziua, În care, acum patru ani, fiara fascistă a fost sfărîmată În bîrlogul ei de la Berlin de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, conduse de genialul strateg și marele Învățător al omenirii muncitoare, İosif Visarionovici Stalin. Datorită acestei victorii și a uriașelor acțiuni de luptă eroică ale Armatei Sovietice și țara noastră a putut să se dedice În pace operei de consolidare a regimului de democrație populară
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
evaluative” propune o abordare a studiului matematicii în ciclul primar din perspectiva evaluarii. Autoarea se oprește asupra aspectelor metodice pe care le impune organizarea și desfășurarea unui proces coerent de evaluare, oprindu-se asupra clasei a IV-a și prezintă strategii de evaluare aplicate la matematică. Experiența pe care autoarea a dobândit-o la catedră i-a permis să valorifice și să structureze în carte repere ale propriei activități didactice. Pe parcursul lucrării sunt prezentate și argumentate pertinent soluții metodice experimentate la
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
specificate în matricea de evaluare și în descriptorii de performanță. Exemplele care urmează încearcă să ofere un spectru cât mai larg de modalități de a organiza procesul de evaluare la clasa a IV-a. 1.Unitatea de invățare Numerele naturale strategii evaluative În unitatea de învățare, cu tema Numerele naturale, ce s-a desfășurat pe parcursul celor 12 ore, conform planificării întocmite, s-au urmărit realizarea obiectivelor conceptului de număr natural, gradul de însușire a terminologiei matematice ( „succesor”, „predecesor”, „ordin”, „clasă” ), dezvoltarea
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
didactic, determină schimbări în comportamentul elevilor: gândesc mult mai profund asupra sarcinilor ce le au de îndeplinit, participă cu încredere la dialog, au încredere în sine, respectă și au încredere în cei din jur 3. Unitatea de învățare Figuri geometrice strategii evaluative Unitatea de învățare cu tema Figuri geometrice, s-a desfășurat conform planificării pe o perioadă de 12 ore (11 + 1 evaluare) și a urmărit realizarea obiectivelor de referință stipulate în programe școlară (1.7, 1.8, 2.5, 3
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
vom reliza un audit asupra organizării și funcționării centrelor de reeducare a minorilor și o analiză pertinentă a programei de educație fizică și a activităților extracurriculare, coroborate cu fundamentarea teoretică reieșită din literatura de specialitate, atunci vom putea determina experimental strategii instrucționale în plan educativ adecvate nivelului de cunoaștere, vârstei și caracteristicilor indivizilor din centrele de reeducare și vom putea elabora o programă de educație fizică și sport și o programă a activităților extracurriculare, în măsură să contribuie la îndeplinirea finalităților
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]