2,190 matches
-
Numenius tenuirostris"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar sur ("Xenus cinereus"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar-mare ("Buteo rufinus"), prundăraș de sărătură ("Charadrius alexandrinus"), ploier de munte ("Charadrius morinellus"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), lebădă de iarnă ("Cygnus cygnus"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), egretă mică ("Egretta garzetta"), egretă mare ("Egretta alba"), presura de grădină ("Emberiza hortulana"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), gușă albastră ("Luscinia
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
cu îngheț îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin, jneapăn. În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Variația condițiilor topoclimatice determină o diferențiere a învelișului vegetal prin etajaea formațiilor vegetale: Datorită poziției geografice și diversității condițiilor naturale, în România
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
și zarzavaturi, în, cânepă sau vită de vie. Iveștiul are în total 8955 de hectare din care arabil 5317 hectare, pășuni 160 hectare, vii 929 hectare livezi 208 hectare, păduri și alte terenuri forestiere 1456 hectare terenuri cu ape și stuf, 136 hectare căi de comunicație și căi ferate 246 hectare terenuri ocupate cu curți și construcții 469 hectare și terenuri degredate și neproductive 34 de hectare. În localitate s-au făcut anumite îmbunătățiri funciare prin plantarea dunelor de nisip cu
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
protecție specială avifaunistică. Situl este important pentru populațiile cuibăritoare și în perioada de migrație . S-au regăsit astfel în zona Lacului Amara: 10 specii de păsari care necesită conservare: egreta mică, stârcul cenușiu, barza albă, lebada de vară, eretele de stuf, chira de baltă etc.), 30 de specii de păsări care necesită o protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct
Amara () [Corola-website/Science/301228_a_302557]
-
stepă și păduri. Pădurile, ca resurse naturale, sunt formate din gorun și fag. Pe pajiștile existente se întâlnesc plante ca: golomățul, iarba câmpului, pir, coada vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
tinerii au fost îndemnați să rămână permanent în aceste locuri, oferindu-li-se locuri pentru a-și face case. Astfel au apărut primele gospodării ale actualului sat Hândrești. Primele clădiri au fost construite din bârne de lemn, cu acoperiș din stuf și din paie. Aceste construcții s-au păstrat până în anul 1940, când în satul Hândrești mai existau patru case de acest fel. Tinerii care au venit din Bucovina s-au așezat în partea de nord-vest al satului și au primit
Hândrești, Iași () [Corola-website/Science/301282_a_302611]
-
naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și stejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, păpuriș, pir etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești-Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,93%). Pentru 3,98% din populație, apartenența
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
se găsea departe de centrul civic Deveselul, care i-a atras numele de Streinii de Devesel, denumire ce stabilea așezarea răzleață și îndepărtată de centru. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea un incendiu nimicitor arde în întregime casele acoperite cu stuf ale locuitorilor, astfel că ei au fost nevoiți să-și construiască alte locuințe. Și, conform obiceiului de atunci, oamenii au beneficiat de ajutor din mila vecinilor de unde s-a numit Mileniu, adică construit din mila vecinilor. Se păstrează chiar lista
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
ca reprezentând „un dar al tătucului pentru fiica sa”. Din cele șase cărți menționate în titlu, primele cinci erau volumele pe care le publicase până atunci și din care se selecționaseră unele poezii; a șasea era o culegerea inedită "Тростник" („Stuf”), cuprinzând versuri scrise în perioada 1924-1940, pe care editura nu îndrăznise să le publice ca un volum separat. Desigur că prudența editurii era justificată: volumul a fost retras din librării peste câteva săptămâni. Stalin nu aprecia în general versurile Ahmatovei
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
nu îndrăznise să le publice ca un volum separat. Desigur că prudența editurii era justificată: volumul a fost retras din librării peste câteva săptămâni. Stalin nu aprecia în general versurile Ahmatovei, însă se pare că una din poeziile din culegerea "Stuf" îi displăcuse în mod deosebit. Este adevărat că unele poezii se refereau la perioada de teroare a epurărilor staliniste, cum este poezia următoare: Poezia se termină cu imagine care face referire la Macbeth Ahmatova se folosește de Shakespeare pentru a
Anna Ahmatova () [Corola-website/Science/300473_a_301802]
-
de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul Moara de Jos, pe albia Pârâului de Câmpie, s-a amenajat un lac piscicol în suprafață de circa 40 hectare; înainte acest loc era o întindere de stuf și trestie, mlăștinos, cunoscut ca un rai al păsărilor de baltă. Tot în această perioadă Valea Șarchii a fost supusă unor lucrări de regularizare. Clima este în general moderat-continentală. Pentru interpretarea climei s-au folosit datele de la Stația Meteo Sărmaș
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
din lemn au fost înlocuite în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și cu garduri de fier. Casele din Periș au avut un pronunțat specific zonal. Aici construcțiile s-au ridicat din material inferior : lut, nuiele, paie sau stuf. Ocupațiile locuitorilor din satul Periș se bazează mai ales pe agricultură și creșterea animalelor. Până la sfârșitul epocii moderne țăranii din localitatea studiată au lucrat cu unelte primitive (plug din lemn). La începutul epocii contemporane, uneltele au început să se dezvolte
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
agrară din 1922. Alte ocupații case se întâlnesc în Idicel sunt: vânătoarea, albinăritul, prelucrarea lemnului, morăritul, fierăria și muncile agricole. Inițial au fost foarte modeste, compuse din câte o cameră și o tindă (bucătărie) construite din lemn și acoperite cu stuf, având pe pardoseală pământ bătut, ca mai apoi, pe măsura modernizării, să se extindă cu un „târnaț” (terasă în fața casei) sau „filigorie” (hol) și câte o cămară. Construcția era așezată pe un fundament de piatră, interiorul și exteriorul erau lipite
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
a fost mare veselie câteva săptămâni, fiind cununați chiar de Iacov, patriarhul Țarigradului. La începutul secolului al XIX-lea satul a intrat în stăpânirea hatmanului Constantin Palade, și existau atunci 103 case din cărămidă, 87 din bârne și șase din stuf. Prima biserică probabil că a existat mult înainte de 1778, dată la care a luat ființă Parohia Valea-Seacă, așa cum reiese din Schematismul Misiunii Catolice din 1850, care spune că "în 1884 este construită în Valea Seacă, pe locul alteia mai vechi
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
trăiau în 145 de case. În comună funcționau o moară cu aburi, o cășerie, 2 stâne, o școală cu 24 de elevi (dintre care 4 fete) și o biserică. Comuna și satul și-au luat numele de la balta înconjurată de stuf și cu mijlocul curat. În acea perioadă, satul Caragele forma o comună de sine stătătoare, în aceeași plasă, având 700 de locuitori ce trăiau în 144 de case; în comuna Caragele funcționa o școală cu 37 de elevi și o
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
sat căutând ouăle găinilor care cuibăreau sub biserică. Ușa era din stejar cioplit din bardă, ferecată în fier forjat la covălie, geamurile erau din ochiuri mici de sticlă fără toc, unse direct în perete, iar acoperișul era din paie și stuf, în fiecare primăvară, înainte de Paște, tinerii din sat, flăcăi și fete participau la repararea acoperișului și la ungerea cu humă a pereților, material care se găsea din belșug pe Holm. Acestei biserici i-a dăruit Logofătul Teodor Balș, stăpânul Darabanilor
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
se întâlnesc în mod frecvent specii de Cerasus (cires salbatic), Corylus allvelana (alun), și Prunus spinosa (porumbar). Pe lângă mlaștini, pe marginea băltilor sau în zona micilor acumulări, în condiții de umiditate accentuată pot fi întâlnite plante specifice ca : Phragmites communis (stuf), Thipa angustifolia (papură), Schoneoplectus lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Brateș. Apele ce se adună în el provin din topirea zăpezilor, din ploi, izvoare precum și din scurgerea Sitnei, pe a cărui curs se află. Vegetația acvatică este foarte puțină și se găsește mai mult în „Coada iazului” și constă din stuf, papură, cosor, brădiș. Fiind așezat între dealuri, iazul primește anual cantități mari de mâl ce provin din erodarea solului sub acțiunea apei. Iazul Burla a fost amenajat în anul 1962 pe cursul pârâului Ursoaia în partea de NE a satului
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
acestei zone. Predomină speciile: păiușul ("Festuca ovina"), pirul crestat ("Agropyron cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
localitatea Dudești activitatea economică de bază este agricultura. Privind folosința terenurilor cuprinse în teritoriul administrativ al localității Dudești avem: 1 Arabil = 9549,04 ha; 2 Pășuni = 576 ha; 3 Vii = 459,22 ha; 4 Păduri = 510 ha; 5 Ape și stuf = 177,28 ha; 6 Drumuri și căi ferate = 201,44 ha; 7 Curți construcții = 190,53 ha; 8 Neproductiv = 99,05 ha. 11742,73 ha Aceste activități sunt reprezentate de: S.C. „STIL RELIEF si ADCONF” S.R.L.; S.C. D.P.S.A.; S.C.
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de lacuri, râuri, populații migratoare. O parte din aceste populații a fost asimilată de populația băștinașă și împreună cu localnicii au adoptat creștinismul. Primele biserici pe locurile mai sus numite, au fost construite cu pereți din trestie groasă și acoperite cu stuf. Astfel de biserici au existat în aceste locuri până în a doua parte a secolului al XVIII-lea. În Cioara a existat biserica din trestie alături de izvorul de apă al Cișmelei, până în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Pe locurile prielnice vieții
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă o ocupație sezonieră a sătenilor, care îl folosesc în construcția caselor, saivanelor, gardurilor și a acoperișurilor locuințelor sau anexelor casei.
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
teren se află acum Primăria a cărei construcție a fost finalizată în 1942, la 17 ani de la declararea comunei Ștefan cel Mare. Primele case au fost construite din „ceamur pe furci”, aveau o cameră sau două și erau acoperite cu stuf care se găsea din abundență prin gârlele din apropiere. Acum, toate casele sunt relativ noi fiind construite sau refăcute după 1950. Satul a fost electrificat în anul 1964, cetățenii contribuind cu 80% din valoarea devizului, restul de 20% fiind participarea
Ștefan cel Mare, Vaslui () [Corola-website/Science/301916_a_303245]
-
pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație formată din stuf (Phragmites communis), papură (Typho sp.), rogoz (Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
și cei din satul Lipoveni, fost Sakalințî, în mod tradițional sunt cunoscuți drept buni grădinari, au numeroasele sere, livezi și îi vezi prin piețe cu fructe, legume și zarzavaturi. Sunt viticultori, pomicultori și pricepuți constructori de case și acoperișuri de stuf. Porecliți cândva “excavatoare cu bărbi” pentru ușurință de care dădeau dovadă la săpatul canalelor și gropilor în marile șantiere, lipovenii au căutare și azi în construcții, în Italia și Spania. Tinerii plecați din sat la studii, au adus și aduc
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]