2,428 matches
-
tare apa cu picioarele, încercând să câștig distanță. S-a ținut scai de mine. Voiam să scap de ea și să mă cuibăresc undeva într-o crevasă până mi s-o consuma tot oxigenul. Îmi dădeam seama că povestea cu submarinul era o mare prostie și devenisem foarte supărat pe absolut toată lumea, pe Kristine, pe Mintzi și pe toți morții mei. Pe Adler îl și uitasem. Cred că, la o adică, îmi plăcea să fiu urmat de o femeie care făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
de tot felul, cumpărate de tata de la librărie sau de la anticariat. De la un chioșc de presă, la care era abonat, cumpăra almanahuri, ziare câteodată, și fascicole ale unor cărți celebre. Mi-amintesc numai de câteva: „Tarzan”, „Aventurile echipajului Dox”, „Aventurile submarinului Dox”, „Aventurile lui Sherlock Holmes” pe care, atunci când se adunau mai multe, le lega și făcea din ele volume de zeci de fascicole. Pe rafturile din camera noastră se regăseau clasici ai literaturii ruse, franceze, engleze, americane, dar și cărți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
niște lăzi mari, în care mama, plângând, punea lucrurile absolut trebuitoare, care erau mai de valoare. Printre ele se afla și mașina de cusut „Zinger”. Din cărți n-a luat decât câteva, „Terzan”, în douăsprezece volume, „Aventurile echipajului Dox”, „Aventurile submarinului Dox” și altele câteva, mai dragi tatei. În ziua plecării, țin minte că am luat ultima masă în casa noastră dragă. Pe masă rămăsese mămăliga încă caldă, într-o strachină brânza cu smântână rămasă nemâncată, costițe și cârnați afumați prăjiți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
șvaițer. Ca niște șoricei, cenzorii militari ronțăiseră scrisorile lui Milton Înainte ca Desdemona să ajungă să le digere. Mușcau orice mențiune a cuvântului „invazie“, orice referire la „San Diego“ sau „Coronado“. Mestecau paragrafe Întregi care descriau baza navală, distrugătoarele și submarinele andocate la chei. Și, având În vedere că acești cenzori știau greaca și mai puțin decât Milton, făceau adesea greșeli și tundeau vorbe de alint, x-uri și o-uri. În ciuda găurilor (sintactice și fizice) din misivele lui Milton, bunica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Virginia, moment În care sacul ovular al Capitolului Unsprezece, de lângă al meu, a Început să vibreze. Totuși a mai rămas o vreme și am privit Împreună conflictul din Coreea, În care subofițerul Stephanides a servit pe o vedetă ce vâna submarine. Am privit În acei ani cum se formează caracterul de adult al lui Milton, cum Își Însușește atributele tranșante ale viitorului nostru tată. Marinei Statelor Unite Îi datorează Milton Stephanides precizia cu care avea să-și facă de atunci Încolo cărarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu Sfântul Hristofor; se Întâlni cu un viitor preot și rupse o logodnă; se văzu salvată de un scaun de boțman... Înaintând mereu, grăbindu-se, acum doar au mai rămas acum de parcurs câteva curbe, Annapolis și un vânător de submarine... până când zeii biologiei Își dădură seama că ăsta era momentul, asta așteptaseră de atâta timp, și, pe când o lingură se legăna și o yia yia se Îngrijora, mi se hotăra și mie destinul... La 20 martie 1954 apăru Capitolul Unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
-mi pot reprima sentimentul că, în felul lor, toți acești mari artiști știau ce avea să fie, în secolul următor, la Ypres și la Verdun, presimțeau Stalingradul și coasta Normandiei, visaseră înfruntările de tancuri din stepa rusă, îngrozitoarea vânătoare de submarine, raderea de pe fața pământului a orașe întregi, a mii de monumente istorice străvechi, biblioteci și catedrale. Știau, în felul lor, căci le cunoscuseră in nuce, despre "logica" nazistă ce a dus la Holocaust, despre "armonia" sovietică ce a creat ororile
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pe un an, chiar dacă mai stătea doar o săptămână. Avea să-și ia porcăria aia de telefon mobil. Bineînțeles, Își promisese asta de cel puțin o sută de ori Înainte. Îi plăcea să dispară câteodată pentru o perioadă, ca un submarin, iar un telefon mobil ar fi Împiedicat-o să facă asta. În plus, ar fi Însemnat și un angajament: ar fi fost nevoită să rămână În același loc un an Întreg. Iar ei nu-i plăcea să-și facă planuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
oricâți pterodactili musculoși au fost constrânși să trăiască cu un ac de gămălie înfipt în abdomen ca să ajungă mai apoi hrana păianjenilor pitulați după calorifer, la oricâte delegări subacvatice au fost obligați să ia parte în capsula transparentă a vreunui submarin cu formă de pahar, ca să nu mai vorbim despre atâtea și atâtea specimene care au servit cercetărilor medicale într-un sens strict chirurgical, bașca acelora care au folosit drept tapet în cele mai neașteptate locuri (perdele, oglinzi, ferestre, dulapuri, dulăpioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
flota americană este atăcată prin surprindere (În prealabil fără declarație de război) provocând uriașe pagube materiale și ucigând câteva mii de marinari ce nu aveau de gând să se războiască cu cineva. În cest scop au fost folosite foarte mici submarine ce În partea din față aveau ancorate proectile cu motor și elice (imitând V1 și V2 proectilele germane) se apropiau hoțește În ce-a mai desăvârșită liniște, apoi la o distanță de aproximtiv 100 de metri torpilele erau activate lovind
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cărțile de aventuri împrumutate de la un vechi prieten ce avea un pod plin cu asemenea minuni. Zărind grozăviile de pe coperți (femei goale, cu taliile fragile în ghearele unor urangutani oribili, sticlind canini mortali, asasini feroci, jucându-se cu stilete ascuțite, submarine în flăcări, vulcane azvârlind în aer trupuri sfârtecate de oameni, elefanți luând în trompă englezoaice alarmate, fețe schimonosite de spaimă și ură, schelete plutind în băi cu acid sulfuric, pisici lugubre, încovoiate pe felinare cu gaz... ), Doamna a zâmbit subțire
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
fi mai mare. Aveam dreptul la cărțile de aventuri care i se păreau „tonice“, care erau „În cinstea omului“. Astfel, m-am entuziasmat rînd pe rînd pentru o echipă de scufundători care izbutiseră să repună pe linia de plutire un submarin spart de o coliziune, pentru curajoșii soldați norvegieni care au sabotat uzina În care se producea apa grea de care aveau nevoie nemții, pentru aviatorul englez Bader, care Își pierduse ambele picioare, dar se obișnuise atît de bine cu protezele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vorbea cu căldură despre cartea pe care avea de gînd să mi-o Împrumute. În tinerețea lui, făcuse teatru de amatori. Mă Încînta să-i aud vocea. Nu mai era tata, ci comandantul L’Herminier care mă lua la bordul submarinului său, iar eu descopeream În el un adevărat șef, aspru cu sine, dar și cu ceilalți. Sau tata devenea contraamiralul Lepotier care Își pregătea raidul temerar asupra orașului Dieppe. Altă dată, eram amîndoi prizonieri ai rușilor În Siberia și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vrei să fii cinstit sută la sută. Tatăl meu a cunoscut nebunia asta, a iubit-o și mi-a transmis-o și mie. E aceeași nebunie pe care o detecta la pilotul englez cu proteze la picioare, la comandantul de submarin care scapă netorpilat, la băieții Îmbarcați pe pluta Kon Tiki, la toți cei ale căror vieți mi le rezuma cînd mă duceam să-l văd În biroul lui. Anii treceau, iar eu continuam să sporovăiesc cu el după orele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
nimic și, docile, se reîntorc acolo, iar când reiei, legi, ștergi, ele se dizolvă și se reectoplasmează În locul lor firesc, e o simfonie submarină de Înlănțuiri și fracturi moi, un dans gelatinos de comete autofage, ca știuca aceea din Yellow Submarine, apeși cu buricul degetului și ireparabilul Începe să lunece Îndărăt către un cuvânt vorace și dispare Între fălcile lui, el suge și svârrllurp, Întuneric, dacă nu te oprești, se mănâncă singur și se Îngrașă din nimicnicia-i, gaură neagră a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
arhivele și mă plimbam prin muzeu, În care s-a reconstituit tot ceea ce vreo ființă omenească a putut inventa, apeși pe un buton și niște diorame petroliere, cu forezele lucrând din plin, se pun În mișcare, intri Într-un adevărat submarin, faci să se rotească planetele, te joci de-a producerea acizilor și de-a reacția În lanț - un Conservatoire mai puțin gotic și complet futurist, populat de grupuri de școlari electrizați care Învață să-i iubească pe ingineri. La Deutsches
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
rîndul ei. În momentul În care Caroline ieși, rîsul i se stinse. Simți că toată carnea feței Îi cade, se lasă grea. În garderobă erau țevi cu apă caldă, și aerul era uscat; se simțea sub presiune, ca Într-un submarin. Viv dorea să poată deschide fereastra și să-și scoată capul afară, În vînt. Dar luminile erau aprinse și draperia era trasă deja. Tot ce putea face era să se apropie de ea și să-și pună materialul scorțos În jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
formarea mea, cum am mai povestit, dar nu au fost cele mai importante. Citeam cu nesaț de toate, nu numai filozofie, literatură și mitologie, dar chiar și cărți tehnice, adică orice nu era tipărit sub comuniști. S.A.: Și romane polițiste? Submarinul Dox? Conan Doyle, „Colecția celor 15 lei”? Chiar orice? M.I.: Da, chiar orice, până și despre „pericolul galben” am aflat tot așa, din cărți care supraviețuiau prin felurite unghere, la adăpost de comuniști. Le găseam fascinante. Singura mea problemă era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
studiu realizat de Metro Media Transilvania pentru CNA și dat publicității în urmă cu două săptămâni. Amintirile despre copilăria de ieri sunt nefondate științific, nestatistice și cât se poate de subiective. Ruxandra Cesereanu și Andrei Codrescu - aventură literară la bordul Submarinului iertat Luiza Vasiliu La Editura „Brumar“ din Timișoara a apărut cel mai insolit volum de poezie de anul acesta: Submarinul iertat, scris în dialog transoceanic și delirant de către Ruxandra Cesereanu și Andrei Codrescu. Poemul e bine adăpostit într-o ediție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ieri sunt nefondate științific, nestatistice și cât se poate de subiective. Ruxandra Cesereanu și Andrei Codrescu - aventură literară la bordul Submarinului iertat Luiza Vasiliu La Editura „Brumar“ din Timișoara a apărut cel mai insolit volum de poezie de anul acesta: Submarinul iertat, scris în dialog transoceanic și delirant de către Ruxandra Cesereanu și Andrei Codrescu. Poemul e bine adăpostit într-o ediție de lux, apărută în tiraj de 150 de exemplare, cu ilustrații color de Radu Chio și o casetă de catifea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
dialog transoceanic și delirant de către Ruxandra Cesereanu și Andrei Codrescu. Poemul e bine adăpostit într-o ediție de lux, apărută în tiraj de 150 de exemplare, cu ilustrații color de Radu Chio și o casetă de catifea. Și, pentru ca lansarea Submarinului să fie tot neobișnuită, autorii au făcut, în luna octombrie, două lecturi publice complete ale poemului, la Sibiu și la Cluj, lecturi de o oră și ceva, la care lumea a stat cuminte și atentă, așteptând să afle cum or
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
complete ale poemului, la Sibiu și la Cluj, lecturi de o oră și ceva, la care lumea a stat cuminte și atentă, așteptând să afle cum or să se înțeleagă până la urmă pianista și beatnikul din carte. A fost scrierea Submarinului iertat un experiment de constrângere la care v-ați supus reciproc? Cum a funcționat constrângerea: eliberator sau, dimpotrivă, infernal? Ruxandra Cesereanu: Nu știu dacă a fost un exercițiu de constrângere. A fost o bătălie pe viață și pe moarte pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ea în vreun fel chipul sau sensul poemului? R.C.: Voluptatea era aici de altă natură, era voluptatea comunicării cu celălalt, poate voluptate între ghilimele, n-o putem numi voluptate propriu-zisă. Rostirea era esențială, repet, în măsura în care aveam de împărtășit ceva, în măsura în care submarinul acesta chiar devenea un instrument de făcut poezie, pentru poezie. A.C.: Eu am ascutat-o pe Ruxandra citind și mi-am extras voluptate din ce spunea ea, și când am citit bine, era pentru că am înțeles bine și am regăsit ritmul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
pe Ruxandra citind și mi-am extras voluptate din ce spunea ea, și când am citit bine, era pentru că am înțeles bine și am regăsit ritmul scrierii. „Poezia e un minunat instrument de răzvrătire“, spuneați, domnule Codrescu, într-un articol. Submarinul este un instrument de răzvrătire? Și dacă da, de ce fel? R.C.: Este un instrument de răzvrătire și împotriva lăuntrului nostru, al unui lăuntru care trebuie scotocit ca să scoți din el ce trebuie scos și să te calmezi după aceea, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
E imposibil să stai treaz atâta timp și să-i vorbești altuia așa de intens fără să fie dragoste acolo. R.C.: Dar dragostea asta este demolată de sarcasm, de ironie, sunt scene amuzante, momentul în care pianista se împiedică prin submarin și distruge tot și-l lovește pe beatnik de periscop. A.C.: Și bietul beatnik a aruncat-o în tavan de câteva ori. R.C.: Beatnikul i-a pus piedică, și ea a căzut în cap și s-a trezit. Foarte bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]