2,985 matches
-
de opinie anti-cehe în rândurile populației slovace și rutene. La începutul toamnei 1938, s-a trecut la „difuzarea unui bogat material de propagandă subversivă”, cu ajutorul automobilelor și avioanelor, care a îndemnat cetățenii să se răscoale împotriva guvernului de la Praga, să submineze administrația civilă și cea militară. Succesul acestei propagande s-a manifestat, în prima fază, în zonele rurale din Rusia Subcarpatică, unde populația „cu un nivel cultural redus și lipsită de discernământ” a fost ușor de câștigat prin promisiunile agenților unguri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
unor acțiuni de sabotaj asupra infrastructurii și stabilimentelor industriale, respectiv de dezordini publice în apropierea frontierei comune. În ziua de 14 octombrie 1939, la Satu-Mare, a fost descoperită o organizație teroristă a maghiarilor din România, care avea misiunea de a submina autoritatea statului român și a ajuta, la momentul oportun, o ofensivă a armatei ungare. Au fost efectuate percheziții și au fost arestate peste 200 de membri ai organizației, din cele mai diverse clase sociale. Legătura cu Ungaria a fost efectuată
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aveau ca obiectiv desfășurarea unor activități care să inducă o „cât mai temeinică așezare” a societății, adică modul de viață al cetățenilor, încadrarea în noile coordonate, comportarea minorităților etc. Activitatea sectelor religioase trebuia „stingherită” prin orice mijloace legale, întrucât acestea subminau baza de rezistență morală a românismului. Latura „cea mai delicată” a revenit datelor de ordin administrativ, deoarece aici rolul primordial era de prevenire și denunțare a abuzurilor comise de autorități. Pentru o delimitare cât mai clară a necesităților informative structurile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și propaganda. Pentru a se infiltra cât mai adânc în structurile noii administrații, N.K.V.D.-ul a cerut atât fidelilor, cât și celor care nu erau membri de partid, să obțină posturi în poliție și administrația orășenească sau regională pentru a submina autoritatea învingătorilor. O altă metodă de torpilare a funcționării normale a administrației a vizat „încurajarea tendinței diferitor funcționari de a se îmbogăți în mod necinstit și încurajarea tuturor viciilor”. Pentru a duce la bun sfârșit această misiune, echipele subversive au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
singura țară în care „nu s-au semnalat acțiuni de partizani”, fapt care a impus conducătorilor sovietici o nouă tactică de luptă: „atragerea și întărirea partidelor de opoziție, indiferent de ideologia pe care o împărtășesc, numai în scopul de a submina regimul actual al Domnului Mareșal Antonescu”. Această informație a dovedit, încă o dată, că miturile comunismului românesc referitor la actele de sabotaj în spatele frontului, promovate atât de intens, nu au o acoperire reală. De asemenea, informațiile S.I.A.G. au preconizat o
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
produs în 1946-1947: agenții ruși cumpărau esență de trandafiri și tutun bulgăresc la prețuri scăzute stabilite de guvernul lor; ulterior, cînd bulgarii au încercat să vîndă ce mai rămăsese din cele două culturi pe piața mondială, au descoperit că erau subminați de agenții sovietici, care ofereau produsele cumpărate de la bulgari la prețuri scăzute. Kostov și-a făcut cunoscute obiecțiile. Căderea ulterioară a lui Kostov a fost strîns legată de lupta internă pentru putere. Cele mai înalte poziții din guvern erau deținute
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și alte fricțiuni istorice au constituit piedici în calea încercărilor de asigurare a unității balcanice sau de organizare a unor eforturi comune în vederea blocării amestecului marilor puteri. Situația politică din Balcani s-a înrăutățit dramatic atunci cînd Marea Depresiune a subminat serios stabilitatea economiei mondiale. Confruntate cu probleme sociale și economice tot mai dificile, statele balcanice, ca și vecinii lor germani și italieni, nu-și puteau menține vechile sisteme parlamentare. Au fost instituite regimuri dictatoriale în fiecare din ele, acestea avînd
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
foarte militant. Tolerant în privința catolicilor 9, îi lasă să-și practice cultul în biserici, sub oblăduirea episcopilor lor. Dar neînțelegerea religioasă dintre majoritatea italienilor rămași credincioși ortodoxiei și Papei și o minoritate ostrogotă ariană, în cele din urmă, i-a subminat regimul. Într-adevăr, în 523, Împăratul de Răsărit, Iustin, și Papa încep lupta împotriva ereziei ariene. Teodoric ripostează deîndată și nu întîrzie să cadă pradă unui adevărat delir al persecuției. Denunțînd intrigile de la Constantinopol, el închide nenumărate biserici catolice, îl
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
hegemonia în Peninsula Balcanică. În ciuda pericolului exterior, Imperiul bizantin își păstrează, în secolul al VIII-lea, o anume prosperitate datorată mai ales reocupării pămîntului din regiunile părăsite ale Asiei Mici, unde au fost așezate populații slave. Comerțul, în schimb, declină, subminat de pirateria arabă din Mediterana. Din ce în ce mai mult, rolul de intermediar între Orient și Occident, asigurat de Constantinopol, îi revine Veneției, port bizantin situat la întretăierea drumurilor alpine și a celor maritime mediteraneene, a cărui autonomie devine aproape totală în secolul
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
cu societatea strămoșilor care comportă o imperativă datorie a comemorării predecesorilor și a cunoașterii trecutului. Însă această memorie istorică, atât de crucială în constituirea simțului identitar, nu trebuie să fie icoana fidelă a trecutului. Dimpotrivă, realitatea trecutului și adevărurile istorice subminează cel mai adesea proiectele de construire identitară. Pentru a fi utilă politic, memoria istorică se cuvine a fi intens ficționalizată. Cazul românesc nu face excepție. Ideea-călăuză care ghidează lucrarea de față consistă în enunțul potrivit căruia națiunea română a fost
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorie. Dincolo de slavofilia explicită care străbate întreaga expoziție istorică, în manual pot fi reperate și o serie de prelungiri ale istoriografiei critice cristalizate în interbelic. Infiltrarea acestor accente critice în elaboratul istoriografic al comunismului incipient a fost permisă pentru a submina mitologia națională sub semnul căreia s-a construit până acum memoria românească. În privința originii, reflexiile istoriografiei critice pot fi depistate în tezele impurității etnice, a provenienței non-italice și a deficitului de romanitate al coloniștilor cu care a fost populată provincia
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost demascat ca protagonist într-o operațiune de trafic cu țigări în valoare de mai multe milioane de dolari (Gallagher, 2004, p. 196). În conștiința publică, guvernarea CDR a fost una catastrofală, cu efecte majore în periclitarea nivelului de trai. Subminată de disensiuni interne, CDR a fost o "coaliție cu spinarea frântă" (Gallagher, 2004, p. 206) care nu a reușit să o rupă decisiv cu trecutul comunist. Dimensiunea catastrofală a guvernării CDR este reflectată și de statisticile economice, care relevă faptul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
inventării" lor [a românilor] ca popor" (p. 3). 29 Versiunea tipărită în 2007 la Editura Humanitas inversează capitolele 2 și 3, aducând și alte modificări nesemnalate Raportului final inițial. Chiar dacă rămân cosmetizări de detaliu și nu afectează substanța lucrării, acestea subminează totuși retorica "finalistă" pe care Raportul și-o arogă, deloc oportun, încă din titlu. Prezența atributului adjectival "final" relevă intenția de a închide orice dezbatere legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cît și cea a asemănării se află mereu în concurență și, uneori, chiar în opoziție cu teoria democratico-elec-torală a reprezentării, dar, într-o anumită măsură, teoria participa-ționistă intenționează să o completeze pe aceasta din urmă, acolo unde teoria asemănării îi subminează fundamentele. Ba mai mult, teoria participaționistă poate găsi, și chiar a găsit instrumente cu aplicație practică, de exemplu referendumurile, în timp ce teoria asemănării este în esență impracticabilă. Teoria participaționistă Conform acestei teorii, poporul poate să participe în mod diferit la formarea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
susțină că "guvernarea majorității pare mai puțin democratică decît democrația consensualistă, pentru că exclude partidul care pierde de la participarea la guvernare" [1989, 46]. Această concluzie nu tocmai comodă nu e doar o exacerbare a preferinței lui Lijphart pentru democrațiile consensualiste, ci subminează din rădăcini întreaga construcție a gîndirii democratice, înțeleasă în sensul că trebuie să existe un guvern bazat pe o majoritate de electori, conform unor reguli prestabilite, controlat de o opoziție parlamentară (și socio-politică), direct responsabilă în fața electoratului. Firește că pot
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
32 g). Scurgerea argintului din China a avut urmări dezastruoase asupra economiei chineze, provocând o gravă criză financiară. Importul de opiu a avut, în China, pe lângă efectele economice, și urmări politice și morale, contribuind la creșterea fenomenului de corupție și subminând starea de sănătate fizică și psihică a populației. China a acordat Angliei, în anul 1843, dreptul de extrateritorialitate pentru consulate, pe lângă clauza națiunii celei mai favorizate, dreptul de acostare a navelor de război în porturile chineze. Condiții similare au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
înțelegătoare a fenomenului "ivirii": non-judicativul însuși (prin sensuri ale sale încă aflate sub semnul constitutivității judicative). Dar cum mai este posibilă lumea, odată suspendată dictatura judicativului? Ar putea întreba cineva, simțind, pe bună dreptate, că totul se năruie, atâta vreme cât este subminată stabilitatea "lucrurilor", condiția substratului și altele. Nu este posibilă lumea altfel decât ca eveniment ... răsărire etc., ceea ce înseamnă: a) timp, el însuși "această" ființare; b) spațiu, corelativ judicativ al timpului, dar întărit prin fenomenul prezentuirii timpului, propriu celei de-a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
principiile care ghidează comisia în selecționarea studenților, au început să se trezească în mine frânturile îngrijorării. Și nu în zadar. S-a întâmplat exact ce mă temeam că se va întâmpla: o forță mistuitoare dezlănțuindu-se împotriva mea, mi-a subminat încrederea pe care o aveam în capacitățile mele și în triumful justiției. Pe lista atârnată pe panoul decanatului, după zile de așteptare cu nervii încordați la culme, numele meu nu figura. Am citit și recitit lista transferaților, sperând că poate
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de diplomația franceză și inspirată de ideile președintelui Mitterrand. François Mitterrand a fost primul președinte francez în exercițiu care a întreprins o vizită oficială în Israel. Gestul considerat istoric a avut o semnificație simbolic-politică evidentă, căci vizita în sine a subminat un tabu până atunci în vigoare, iar pe urmele lui au poposit pe meleagurile noastre numeroși demnitari de prim rang, francezi și străini deopotrivă. Mitterrand a profitat de vizita lui încercând să mobilizeze opinia publică israeliană în favoarea ideilor sale politice
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
se mai percep decât ocazional, în weekend, în vacanță, la pensie. Ai tot ce-ți trebuie, dar ești atât de istovit, încât nu ți mai trebuie nimic din tot ce ai. La orizont, apare un tip de vitalitate care, paradoxal, subminează (sau amână) pofta de viață. Nu mai ai bucurii. Ai „satisfacții“. Reușita profesională intră în conflict cu bucuria de a trăi. Lipsa de timp (blestemul de a fi mereu „ocupat“) suspendă, treptat, cel puțin două din componentele decisive ale unei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
zilnică e incapacitatea de a fi contemporan cu experiențele proprii. Altfel spus, e un viciu de concentrare. În loc să focalizezi extatic asupra punctului, te lași confiscat de liniile virtuale care îl precedă sau îi urmează. Fericirea aflată la îndemână se dizolvă, subminată de nostalgii, anxietăți, false lucidități, presentimente. Ceea ce înseamnă că ea nu mai e resimțită ca fericire, nu mai e recunoscută în splendoarea simplității sale. Dar, dacă te miști printre obiecte și realități pe care nu le recunoști ca atare, se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
oarecare tentă de absolut și dă speranței adevărate șansa de a se manifesta. Speranța refuză să considere evidența răului drept realitate a răului. În plan metafizic, ea e un mod de a confisca răului orice valoare de adevăr. Tot ce subminează speranța e fals. Numai ceea ce o întreține e adevărat. Mi se va spune că mă complac în abstracțiuni. Și că frigul de pildă, deși subminează speranța, nu e fals deloc! E tăios, substanțial, de nesuportat. Așa e. Dar speranța nu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
metafizic, ea e un mod de a confisca răului orice valoare de adevăr. Tot ce subminează speranța e fals. Numai ceea ce o întreține e adevărat. Mi se va spune că mă complac în abstracțiuni. Și că frigul de pildă, deși subminează speranța, nu e fals deloc! E tăios, substanțial, de nesuportat. Așa e. Dar speranța nu e o virtute nătângă, o măsluire roză a răului. Ea nu pretinde că nu e frig, sau că frigul e bun. Ea își poate permite
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ia egalitatea drept limită. S-a putut spune, cu îndreptățire, că, în vreme ce despotismul e o proastă înțelegere a puterii, democrația e o proastă înțelegere a egalității. Înțeleasă strâmb, idolatrizată, interpretată tendențios, egalitatea devine substratul unei frustrări generale. Ea este mereu subminată de un vicios - dat ineluctabil - instinct al comparației: săracul vrea să achiziționeze în speranța (utopică) a unei egalități cu bogatul, bogatul vrea să fie și mai bogat, la fel de bogat ca cei care l-au depășit deja. și unii, și ceilalți
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
le-a făcut abundența climei sale..." și "ține deja, decât să înainteze, bătălia ca pierdută... "strigând" pe câmpul de bătălie că timpul menit stăpânirii lor s-a terminat..."58. De aici urmează concluzia firească a lui Balș că: "otomanii... își subminează ei înșiși, cu propria mână, căderea lor..." și "demonstrează națiunilor în mod pragmatic justețea maximei, că: "adesea teama față de o pierdere fictivă a statului face mai multă pagubă decât însăși pierderea reală""59. Decăderea Turciei și avansul rapid al Rusiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]