6,023 matches
-
ACȚIUNE ȘI REACȚIUNE, revistă apărută la București, în două volume, în 1929 și 1930, sub conducerea lui Petru Comarnescu, Ionel Jianu și Constantin Noica. Purtând subtitlul „Caete semestriale de sinteză națională în cadrul secolului XX”, A. și r. este o publicație de orientare antitradiționalistă, în care genul cel mai bine reprezentat este eseul. În primul volum, semnatarii articolelor glosează despre Ideea veacului și spiritualitatea (Petru Comarnescu), Între
ACŢIUNE SI REACŢIUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285159_a_286488]
-
e menționat comitetul de redacție, format din Dan Dem. Lungescu, Mihnea D. Marmeliuc, Alex. Săndulescu și Iorgu T. Vântu. Secretar de redacție: Mihai Gafița. Cu numărul 16/1945, apare numele lui Dan Dem. Lungescu ca prim-redactor. De la numărul 18, subtitlul „Organ săptămânal de atitudine spirituală, socială și politică” este modificat în „Săptămânal de atitudine politică, spirituală și socială”, iar director este acum Virgil I. Mănescu. Programul publicației e formulat în următorii termeni de Radu Câmpeanu: „În mijlocul dezorientării actuale, vrem ca
ACADEMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285147_a_286476]
-
diverse baze de date. În 1999, am publicat studiul Memorialistica de război În literatura română. Cuvântul-cheie este aici memorialistică, cu ajutorul căruia acest studiu ar putea intra Într-o bază de date privind istoria memorialisticii românești; - să precizeze - eventual, printr-un subtitlu - limitele (În timp și spațiu) ale cercetării, publicul-țintă etc. Istoria presei românești din Transilvania, de Mircea Popa și Valentin Tașcu, poartă subtitlul „de la Începuturi până În 1918”. În 1982, Iorgu Iordan a publicat un volum intitulat Istoria limbii române, cu subtitlul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
studiu ar putea intra Într-o bază de date privind istoria memorialisticii românești; - să precizeze - eventual, printr-un subtitlu - limitele (În timp și spațiu) ale cercetării, publicul-țintă etc. Istoria presei românești din Transilvania, de Mircea Popa și Valentin Tașcu, poartă subtitlul „de la Începuturi până În 1918”. În 1982, Iorgu Iordan a publicat un volum intitulat Istoria limbii române, cu subtitlul: „Pe-nțelesul tuturor”. E vorba aici și despre onestitatea și corectitudinea cercetătorului, care nu trebuie să promită În titlu mai mult decât
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
subtitlu - limitele (În timp și spațiu) ale cercetării, publicul-țintă etc. Istoria presei românești din Transilvania, de Mircea Popa și Valentin Tașcu, poartă subtitlul „de la Începuturi până În 1918”. În 1982, Iorgu Iordan a publicat un volum intitulat Istoria limbii române, cu subtitlul: „Pe-nțelesul tuturor”. E vorba aici și despre onestitatea și corectitudinea cercetătorului, care nu trebuie să promită În titlu mai mult decât oferă prin cercetarea sa. În caz contrar, poate apărea sancțiunea lumii științifice, ca În următorul exemplu: „Ne referim
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
folosesc substantivul nearticulat (Iorgu Iordan, Dicționar al numelor de familie românești) sau articulat cu articol nehotărât (Victor Vișinescu, O istorie a presei românești, 2000; Ion Rotaru, O istorie a literaturii române etc.). Totuși, În cazul folosirii unor titluri metaforice, criptice, subtitlul va oferi informații În privința conținutului cărții (Aurora Liiceanu, Valurile, smintelile, păcatele. Psihologiile românilor de azi). Septimiu Chelcea amintește lucrarea lui Desmond Morris, Maimuța goală (1967), un studiu științific de etologie umană. - după finalizarea lucrării, e bine să verificăm În ce măsură titlul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
câteva repere. Astfel, dacă autorul este debutant sau mai puțin cunoscut, se pot oferi la Început câteva informații despre acesta (locul de muncă, studii, alte cărți publicate); descrierea bibliografică, adică prezentarea fișei cărții, cu toate datele de pe pagina de titlu (subtitlu, prefață, postfață, editură, localitate, an etc.); prezentarea conținutului cărții, mai lungă sau mai scurtă, În funcție de spațiul avut la dispoziție; aprecierile critice, adică relevarea punctelor „tari” și „slabe” ale cărții, originalitatea lucrării În biografia autorului sau În bibliografia domeniului etc. Se
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
P-R, Editura Univers Enciclopedic, București, 2006. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”, DOOM. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005. Dacă o lucrare are și subtitlu, va fi menționat și acesta, exact așa cum apare pe foaia de titlu, și va fi scris tot cu italice. Exemple: Cristoiu, Ion, În vestă, printre fracuri. Note de călătorie satirice din străinătate, Editura Historia, București, 2007. Rad, Ilie, Stilistică și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
, publicație apărută săptămânal, între 11 mai 1933 și martie 1934, inițial la Brad (Hunedoara), apoi la Turda. Din decembrie 1933 (numărul 31-33), poartă subtitlul „Revistă literară”. Este îngrijită la început de Emil Giurgiuca și George Boldea, cărora li se alătură, de la numărul 21-22/1933, Teodor Murășanu, Grigore Popa, Pavel Dan și Mihai Beniuc. Într-o Prezentare, Emil Giurgiuca scrie: „Acest abecedar va fi unul
ABECEDAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285143_a_286472]
-
asumat - în chip neconvingător, lipsit fiind de vocație în materie - postura de poet-tribun, ce compune versuri agitatorice (Poeme pentru un ziar de perete, 1948) sau evocări istorice în conformitate cu exigențele oficialității comuniste: Grivița Roșie (1949), Cântec de leagăn al Doncăi, cu subtitlul Al XXVII-lea cânt din „Povestea poveștilor” (1953), În târg la Iași. 1917 (1955), texte ce ar fi urmat să se articuleze, alături de altele, proiectate, într-un vast ciclu Povestea poveștilor, un fel de La Légende des siècles. Totuși, în noua
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
, revistă care a apărut la Turnu Măgurele, lunar, în ianuarie și în februarie 1936, având ca subtitlu „Literară. Critică. Artistică.”. Redactori: Florea Călin și Dan Mureș. Este o publicație de orientare social-democrată. Cu un format liliputan, ușor extravagant, asemănător, întrucâtva, cu arghezienele „Bilete de papagal”, revista se vrea, după simbolul ales ca titlu, o expresie a înțelepciunii
BUHA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285919_a_287248]
-
BULETINUL BIBLIOTECII ROMÂNE, publicație a Bibliotecii Române din Freiburg (Germania), apărută anual sau o dată la doi ani, în două serii, între 1953 și 1958 și între 1967 și 1992, purtând subtitlul „Studii și documente românești”; textele sunt multiplicate prin fotocopiere. Cele patru volume ale primei serii reflectă preocupări științifice diverse, aparținând atât unor colaboratori fideli ai Bibliotecii Române din Freiburg, cât și altora, răspândiți pe alte meridiane: Mircea Eliade (Pentru o
BULETINUL BIBLIOTECII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
BUNA VESTIRE, publicație care apare la Roma între 1962 și 1978. De formatul „Vieții românești” și având înscris pe copertă motoul „Nimic nu putem contra adevărului, ci pentru adevăr” (Cor. XIII. 8), revista, al cărei subtitlu este „Organ de zidire creștină”, apare trimestrial, fără a se indica însă colegiul redacțional, conducerea revistei ori un colectiv coordonator. Dintr-un Cuvânt înainte care deschide primul număr (ianuarie-martie 1962), se pot descifra intențiile și profilul publicației: „Gândul nostru nu
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
creștină și un vehicol al adevărului: religios, filosofic, moral, istoric sau de orice ordin ar fi.” Publicația apare în două serii: prima (1 ianuarie 1962 - octombrie-decembrie 1968), cu un caracter exclusiv religios, nu cuprinde pagini literare sau culturale; păstrând același subtitlu și moto, seria a doua, care începe cu un număr dublu (1-2, ianuarie-iunie 1969), are însă o viziune umanistă mai cuprinzătoare și o deschidere spre alte domenii ale spiritului, depășind cadrul inițial. Caracterul studiilor și articolelor se lărgește spre perspectiva
BUNA VESTIRE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285948_a_287277]
-
între 22 februarie 1937 și 17 aprilie 1938 și apoi între 5 septembrie 1940 și 22 ianuarie 1941. Directori: Dragoș Protopopescu (1937-1938), Toma Vlădescu (1937), Grigore Manoilescu (1938-1940), Alexandru Constant (1940, 1941); redactor-șef: Mihail Polihroniade (1938-1941). Publicația, al cărei subtitlu era „Ziar liber de luptă și doctrină românească”, va fi suspendată în 17 aprilie 1938, în urma aplicării Legii presei; reapare în 1940 cu subtitlul „Ziar de viață și luptă legionară”. În acord cu programul urmărit, se precizează: „Rolul gazetei noastre
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
1937), Grigore Manoilescu (1938-1940), Alexandru Constant (1940, 1941); redactor-șef: Mihail Polihroniade (1938-1941). Publicația, al cărei subtitlu era „Ziar liber de luptă și doctrină românească”, va fi suspendată în 17 aprilie 1938, în urma aplicării Legii presei; reapare în 1940 cu subtitlul „Ziar de viață și luptă legionară”. În acord cu programul urmărit, se precizează: „Rolul gazetei noastre va fi [...] de a reaminti în fiecare clipă toate deficiențele, toate lunecările și toate retragerile pe care le înfățișează românimea în propria ei țară
BUNA VESTIRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285949_a_287278]
-
, revista apărută la București, mai întâi lunar, în decembrie 1931, apoi bilunar, de la 15 septembrie 1939 până la 4 decembrie 1939. Director este Ștefan Popescu. Începând cu numarul 3 din 1939 se adaugă subtitlul „Pentru literatură și arta”. Revista de cultură și literatura, C. își propune „să aducă scrisul proaspăt, critică nepărtinitoare a tineretului dedicat literelor, artei și realității românești” (Prefață). Publică poezie, proza, eseuri critice, biografii, cronici, revista revistelor, note, comentarii, reportaje. Colaborează
CADRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285989_a_287318]
-
, publicație apărută la București în 1957, într-un singur număr, sub îngrijirea lui Paul Georgescu, Savin Bratu și Mihai Șora; poartă subtitlul „Colecție de critică și istorie literară”. Studiile și articolele, precedate de însemnările lui Mihai Ralea intitulate Câte ceva despre critica literară, sunt grupate în trei secțiuni: „Romanul românesc”, „Critica criticii” și „Studii de istorie a literaturii române și universale”. Sunt reunite
CAIETE CRITICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286005_a_287334]
-
CADRAN, revista care a apărut la Iași, lunar, cu subtitlul „Literar, critic, social”, din ianuarie până în iunie 1934 (șase numere, ultimul dublu). Fără a menționa colegiul redacțional, C. își avea redacția și administrația acasă la Sandu Teleajen, care poate fi considerat directorul revistei, ajutat de G. M. Zamfirescu, Titus Hotnog
CADRAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285987_a_287316]
-
, revista care a apărut la Turnu Severin, bilunar, din 1 ianuarie până în 13 iulie 1930, apoi lunar, între 29 august 1930 și 26 decembrie 1932, purtând subtitlul „Politică și literară”. Director este C. Pajura (C. Papacostea). Rubricile obișnuite sunt „Una caldă, una rece”, „Viața veselă” (cronică rimata), „Cărți noi”. Cea mai consistentă contribuție o are C. Pajura, care scrie mult și divers, de la articolul de fond sau
CAFENEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285996_a_287325]
-
, revistă apărută la București, bilunar, de la 30 decembrie 1929 până la 15 februarie 1930 (trei numere), purtând subtitlul „Social-artistic-literar”. Director este Sandu Rugină, iar secretar de redacție, Victor Ulmu. Articolul-program, intitulat Îndreptar, afirmă: „Convinși că [...] efortul fiecăruia, în concertul efortului comun, este molecula ce încheagă forță, pornim la drum modești în mijloace și scop, cu conștiința că suntem
CALEIDOSCOP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286014_a_287343]
-
CALEIDOSCOP, revistă apărută la Cluj, lunar, de la 12 mai 1934 până în ianuarie 1936. La început are subtitlul „Artistic, literar și social” și iese „sub conducerea unui comitet”; ultimul număr este emanația „Scriitorilor ardeleni independenți”. Primul redactor este Nistor I. Petre, apoi i se alătură Ioan Olteanu (de la numărul 3-4), ca pe coperta ultimului număr să rămână doar
CALEIDOSCOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286013_a_287342]
-
, revistă care a apărut la Râmnicu Sărat din iulie până în septembrie 1934 (trei numere, ultimul dublu), purtând subtitlul „Caiet lunar de literatură și artă”. Redactori sunt Alexandru Baiculescu și Traian Stoica. Revista nu are un articol-program propriu-zis, dar în numărul 2-3 sunt publicate două eseuri de Eugen Jebeleanu și un altul semnat de Traian Stoica. În primul eseu
CAIET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286003_a_287332]
-
, publicație apărută la Iași în 1898, sub îngrijirea lui I. L. Caragiale, în Editura Tipografiei „Dacia”; poartă subtitlul „Literar și artistic”. După partea calendaristică (sărbători naționale, figuri politice etc.) și scurte articole despre instituțiile de cultură mai importante ale orașului Iași, sunt inserate un medalion Mihail Kogălniceanu, semnat de Anghel Demetriescu, versuri de St. O. Iosif și Ronetti
CALENDARUL „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286017_a_287346]
-
CALENDARUL „LUCEAFĂRULUI”, publicație apărută la București în 1915, purtând subtitlul „Proză și versuri”; colectivul redacțional nu este menționat. De orientare preponderent modernistă, dar structural eclectic, calendarul reunește o serie de scriitori importanți. Poezie publică Alexandru Macedonski, G. Bacovia, Ion Pillat, Ion Minulescu, Emil Isac, Mihai Codreanu, Cincinat Pavelescu, Al. T.
CALENDARUL „LUCEAFARULUI”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286020_a_287349]