39,396 matches
-
Era cumva țara lui Roșu împărat? Nu! Împăratul se numea Pedro al II-lea și domnea peste o țară mare, frumoasă și bogată, de la capătul lumii, Brazilia. Prin septembrie 1880, Principele Carol I a trimis un emisar, în America de sud, să anunțe câștigarea independenței de către români, în urma războiului ruso-româno-turc. Mesagerul Principelui Carol era colonelul Sergiu Voinescu. Primit de suveranul brazilian, îi înmână scrisoarea Principelui Carol, împreună cu ordinul Steaua României. Împăratul Pedro al II-lea și Principele Carol începuseră o corespondență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Împăratul Pedro al II-lea și Principele Carol începuseră o corespondență protocolară încă de la instalarea lui Carol pe tronul Principatelor Unite și, la încheierea misiunii colonelului Voinescu, împăratul transmise "vărului său european" toți suveranii se considerau "veri" -, ordinul "Crucea de Sud". Reginei Elisabeta îi oferi o casetă cu bijuterii, Brazilia fiind o țară bogată în pietre prețioase și semiprețioase. Caseta, lucrată dintr-un lemn local foarte frumos și parfumat, pau do Brasil, avea o diademă, un colier, o brățară, cercei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
la est și Coastă la vest; - Cioate - loc din dreapta Siretului cu cioate rezultate din tăierea Zăvoiului între calea ferată și drumul Bursuc Vale și nord de sat; - Ciorap - în satul Dumbrava, din drumul Gafițenilor până la Ciuciu; - Cireș - teren arabil la sud de Țărnuică; - Ciuciu - de la frații Ciuciu spre Dănilă (E și S), tarlaua aparținând comunei Vânători; - Coastă - loc abrupt de pe fruntea terasei medii (Dealul Mănăstirii) care face parte din Terasa Pașcani. Se mai numește „Coasta Colacului”. - Coasta Diudiului - în dreptul cătunului Diudiu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
provine probabil de la culoarea mai închisă a islazului pe această coastă, până la Buda; - Coasta Peter - partea de nord a dealului Peter (370 m);Coșeri - loc din vatra satului Heci, în apropierea cimitirului, între DJ 208 la nord și Catarg la sud. Aici se adunau altădată recoltele și se depozitau în coșeri. Ultimul mare proprietar al moșiilor Heciului a fost boierul Gheorghe (Pițu) Popovici, care a fost și primarul comunei Lespezi ; - Cotul lui Axinia un meandru al Siretului, de pe moșia satului Buda
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
orașul Dolhasca; - Cotul Doctorului - locul unde se construiește barajul pe Siret, loc care a aparținut unui doctor;Cotul Gușului - la Buda; - Cotul Țiganilor - la Buda; - Dealul Buda - așezat între comuna Lespezi și comuna Sirețel, atingând altitudinea de 384 m, spre sud de Dealul Mare Tudora; - Dealul Bursucului - (255 m) pe care este așezat satul Bursuc Deal; - Dealul Heciului - (260 m) pe care este așezată partea de sus a satului Heci; - Dealul Mănăstirii (253 m) - partea mai înaltă a terasei Pașcani, între
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Mare Hârlău, între Dumbrava și Hârtoape. Numele vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă ape sau pe lângă locuri mlăștinoase (Lunca Siretului - Lespezi ; - La Catarg - loc pe Dealul Heciului, spre sud de Coșeri, unde a existat un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și Buda); - Islaz - pășune, suhat, pe lângă ape sau pe lângă locuri mlăștinoase (Lunca Siretului - Lespezi ; - La Catarg - loc pe Dealul Heciului, spre sud de Coșeri, unde a existat un catarg de lemn ce indica o cotă de înălțime (punct geodezic); La Gârlă - braț al unei ape curgătoare sau canal săpat de om. Sunt mai multe asemenea forme de relief în Lunca Siretului; - La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ape curgătoare sau canal săpat de om. Sunt mai multe asemenea forme de relief în Lunca Siretului; - La Huci - suprafață ocupată de arbuști crescuți în locul unei foste păduri. Este la limita dintre Heci și Tătăruși, în continuarea Pădurii Trestioara, spre sud; - La Marinescu - fâneață în continuarea tarlalei După Tău, din Bursuc Vale; - La Poligon - loc mai ridicat, cam de 100 m, pe la mijlocul Coastei dintre Lespezi și Buda, unde a fost o unitate militară în care se făceau exerciții de tragere în preajma
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de la Lespezi, pe un vechi curs (meandru) al râului Siret, actualmente modificat prin construcția digului viitorului lac de pe Siret; - Secătura - loc cu tufișuri și mărăcini din nordul satului Heci, la hotarul cu Probota, pe creasta terasei medii, în prelungirea spre sud a Pădurii Probota; - Șipoțel - loc de șes, de la baza Dealului Diudiu, cu multe izvoare numite șipote, cu apă potabilă, motiv din care șesul este mlăștinos; - Spini - Între Pâraie; - Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava ; - Viișoara - pășuni de coastă la Dumbrava, la sud de familia Crăciun; - Zăton - loc de la gura de vărsare a pârâului Trestioara (Heci), unde se amenaja un baraj (ca o zătulă), pentru a se prinde pește; - Zăvoi - pădurice din Lunca Siretului formată din plopi, răchite, sălcii, arini, pe teritoriile satelor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
infanterie, inamicul a trecut la atac în zona Trestioara, cât și la Boureni, însă a fost respins cu pierderi mari. La 23 august 1944, Divizia a 6-a contraatacă la est de pădurea Trestioara, reușind intrarea inamicului până la 200 m sud de cazemate. Ofensiva sovietică declanșată la 20 august 1944 duce la ruperea frontului Iași-Chișinău și trecerea Siretului a armatelor sovietice conduse de generalul Malinovski, atacând din flanc și din spate armatele românești. După lupte crâncene au fost distruse orașul Pașcani
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Spataru, Ciubotaru, Roșca, Gheorghiu, Pralea, Muraru, Alexa. V.S. 2.3.6. LESPEZI Sat și târg, așezat pe o terasă inferioară a Siretului, în vestul Masivului Dealul Mare Hârlău, la 85 de km de Iași și 18 km de Pașcani. În sudul său au fost descoperite urme de siliști, cu fragmente ceramice din hallstatt (secolul al IV-lea, e.n.) și din feudalismul dezvoltat (sec. al XVIIlea). Prima mențiune documentară a satului Lespezi datează din 1790, în ținutul Suceava. Dacă ținem cont că
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
misionară”. Doamna preoteasă Mariana este licențiată în economie. Au doi copii, o fată și un băiat și locuiesc provizoriu în Pașcani, până la terminarea apartamentului parohial din Heci. A fost hirotonit ca diacon la 25 martie 1998, la parohia Muncelu Bacău Sud și apoi ca preot la Episcopia Romanului, de Preasfințitul episcop Eftimie. La 1 mai 2000, este numit preot în parohia nou înființată de la Vâlcică - Tătăruși, unde a construit biserica cu hramul ,,Constantin și Elena", apoi clopotnița, casa de prăznuire și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fiind cândva târg, cu o populație destul de diversă etnic, a avut mai multe lăcașuri de cult: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Brăteni, Biserica „Sfinții Voievozi” din târg, amândouă de religie creștinortodoxă, Biserica Lipovenească creștinortodoxă de rit vechi, Biserica Catolică, așezată în sudul Căminului Cultural, pe locul lui Todică, distrusă în 1944 de bombardamente și care nu s-a mai refăcut, la fel ca și Sinagoga Evreiască (unde este casa lui Dumitru Bitter). În 1992, s-a sfințit Biserica Creștin-Ortodoxă Adventistă. Biserica din
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
De ce ți-ai adus aminte adineauri, mamă? — Am uitat. — Ceva în legătură cu mine? — Nu. — Cu Naoji? — Da. Își plecă puțin capul și rectifică: — Poate că da. Fratele meu se înrolase pe când era încă student și fusese trimis într-o insulă din sudul Pacificului. Însă ăzboiul se terminase și noi n-am mai primit nici o veste de la el. Mama se resemnase la gândul că n-o să-l mai vadă niciodată. Eu nu aveam însă o asemenea premoniție. Eram absolut convinsă că o să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a pus-o, timid, pe scânduri. Nu e cine știe ce... Te rog citește-o dacă îți face plăcere. Se numea Troika. — Vă mulțumesc mult. Am și eu pe cineva în familie căruia îi place să citească, dar e în Pacificul de Sud acum. M-a înțeles greșit. — Ah, soțul. Pacificul de Sud... Îngrozitor... A clătinat din cap cu compasiune. — În orice caz, astăzi stai de pază. Am să-ți aduc eu prânzul mai târziu. Te rog să-ți tragi sufletul liniștită. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
rog citește-o dacă îți face plăcere. Se numea Troika. — Vă mulțumesc mult. Am și eu pe cineva în familie căruia îi place să citească, dar e în Pacificul de Sud acum. M-a înțeles greșit. — Ah, soțul. Pacificul de Sud... Îngrozitor... A clătinat din cap cu compasiune. — În orice caz, astăzi stai de pază. Am să-ți aduc eu prânzul mai târziu. Te rog să-ți tragi sufletul liniștită. S-a îndepărtat cu pași mari. M-am așezat pe cheresteaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
nu mă întrerupi până termin. Adevărul e că Naoji trăiește. M-am crispat. — Acum cinci sau șase zile am primit o scrisoare de la unchiul Wada. Se pare că cineva care lucra la el a revenit de curând din Pacificul de Sud. S-a dus la biroul unchiului să-i transmită cele cuvenite și apoi, ca din întâmplare, a pomenit de Naoji. Fuseseră amândoi în aceeași unitate. A spus că Naoji este sănătos și se întoarce în scurt timp, însă a pomenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cu brațele, genunchii mamei. — Mamă, te rog, iartă-mă! Zilele acelea, așa cum mi le amintesc și acum, au fost cam ultimele în care au mai sclipit, cât de cât, tăciunii fericirii noastre. După ce s-a întors Naoji din Pacificul de Sud, a început adevăratul iad. III Senzație de neputință. Am impresia că nu mai pot nici măcar să trăiesc. Valuri de durere îmi străpung necontenit inima, precum norii albi mânați de vânt pe cer, după furtună. O emoție puternică, un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
mijloc. Îmi venea să plâng. Naoji s-a întors târziu și a făcut zgomot mare prin casă. Am dat la o parte plasa pentru țânțari și ne-am strecurat toți trei înăuntru. — De ce nu ne povestești ceva despre Pacificul de Sud? am întrebat. — N-am ce să povestesc. Absolut nimic. Am uitat. Când am ajuns înapoi în Japonia și m-am urcat în tren, câmpul de orez mi s-a părut nespus de frumos de la fereastra trenului. Asta-i tot. Stinge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Mă întrebam dacă ea o fi fata cu care s-a încurcat Uehara. — Chidori? Unde anume în Nishiogi? Eram descurajată și-mi venea să plâng. Mă întrebam dacă nu cumva mă țăcănisem. — Nu știu exact, dar ieșiți prin partea de sud și o luați la stânga. Aflați sigur dacă întrebați un polițist. Nefiind însă omul care să se mulțumească cu un singur local, s-ar putea să se mai împotmolească pe undeva, în drum spre Chidori. — Vă mulțumesc. Îl caut la Chidori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
prieteni este un lucru firesc și așteptat; în altele, acestea nu sunt subiecte de discutat cu colegii. Stările de incertitudine, neliniște, teamă sau bucurie sunt trăite în sin-gurătate sau în grup, prin comunicare vie, așa cum se întâmplă în țările din sudul Europei. În contrapondere, în țările asiatice, inclusiv în cele arabe, problemele personale sunt confidențiale. De notat este că fiecare dintre practicile prezentate asigură suficient confort psihologic. Abordările sunt diferite și în ceea ce privește îmbrăcămintea. Nordul Europei se îmbracă mai lejer decât sudul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
sudul Europei. În contrapondere, în țările asiatice, inclusiv în cele arabe, problemele personale sunt confidențiale. De notat este că fiecare dintre practicile prezentate asigură suficient confort psihologic. Abordările sunt diferite și în ceea ce privește îmbrăcămintea. Nordul Europei se îmbracă mai lejer decât sudul, compensând, parcă, în acest fel, precaritatea, respectiv bogăția limbajului practicat în organizațiile din țările respective. În țările latine, managerii se îmbracă foarte formal, cu atenție la detalii, spre deosebire de cei englezi, de exemplu, care nu pun preț pe rigoarea vestimentației. Schneider
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
creației târzii a pictorului. Chiar și cei dispuși să accepte caracterul novator al lucrărilor sale de tinerețe, din anii mișcării "Nabis" și ai prieteniei cu Vuillard, au refuzat să recunoască modernitatea lucrărilor concepute de Bonnard după ce s-a stabilit în sudul Franței în anii '20. Recent însă, opinia criticii și a publicului s-a schimbat. Expoziții organizate în lumea anglofonă, cum ar fi multiplele manifestări dedicate pictorului francez la Phillips Gallery din Washington sau marea retrospectivă din 1998 pe care Muzeul
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]