2,342 matches
-
loc. Pot fi adăugate la orice substantiv, adjectiv, sau verb. Exemplu: "carne" (însemnând carne), poate deveni "carnor" (măcelar) sau "carneria" (măcelărie). În mod similar, din cuvântul "lavar," (a spăla), se poate face "laveria" (spălătorie) și "lavador" (mașină de spălat). Alte sufixe comune includ "-eta," că diminutiv ("boveta" este un bou mic, adică vițel), și "-on", care înseamnă versiunea mare a ceva ("bovon" înseamnă bou mare sau bizon). Există și trei prefixe. "Non-" înseamnă ne- sau ni-, cum ar fi "nonfelis" care
Lingua franca nova () [Corola-website/Science/298966_a_300295]
-
zicători, proverbe, mituri, până la construcții poetice. (b) Argumentele aduse în demonstrarea principiului relativității lingivstice (1) Conținuturile cuvintelor nu sunt universale (aceleași pentru toți oamenii în diverse limbi), ci sunt specifice fiecărei limbi în parte. Exemple: • rom. ghiocel = ghioc mic (‹ghioc + sufixul diminutival el) Notă: În niciuna dintre limbile romanice nu vom găsi aceeași formă internă a cuvântului „luceafăr” ca cea din limba română. În celelalte limbi romanice s-a pierdut această formă internă din cauză unei omonimii periculoase cu Lucifer (pierderea
Wilhelm von Humboldt () [Corola-website/Science/303504_a_304833]
-
ionice, dar și nucleozomi și nanotubuli, care sunt complexe multiproteice.Fragmentele proteice pot suferi transformări în structura cuaternară, transformări care se reflectă fie în structurile individuale fie în reorientările fiecărei subunități proteice. Numărul subunităților din oligomerice sunt denumite prin adăugarea sufix-ului -mer (grecescul pentru subunitate), precedat de numele subunității. Punct izoelectric Precipitare Structura proteinelor
Proteină () [Corola-website/Science/303840_a_305169]
-
ca ei înșiși, cum ar fi interpretarea lui John Malkovich în filmul "În pielea lui John Malkovich". Cuvântul „actor" este derivat din limba latină din substantivul masculin "actor" (feminin, "actrix") din verbul "agere" „a face, a întreprinde, a petrece timpul" + sufixul "-or" "cel care realizează acțiunea indicată de radical". O altă alternativă ar fi substantivul din limba greacă (polytonic|ἂκτωρ) aktor, conducător, derivat din verbul (polytonic|ἂγω) agō, a conduce sau a îndruma, a orienta, a aduce. Prima menționare a unei
Actor () [Corola-website/Science/304180_a_305509]
-
determinat destinul zonei, până în zilele de azi. Tot în secolul al VI-lea au avut loc imigrări neînsemnate ale unor grupuri etnice slave. Notă predominantă o imprimă însă Franconii. Grupurile slave sunt treptat asimilate și germanizate. Unele toponime (cele cu sufixul „itz”) mai amintesc până în zilele noastre originea lor slavă (de exemplu: Seulbitz, Dörschnitz, Redwitz, Mitwitz etc). În perimetrul actual al orașului Bayreuth nu au existat până în secolul al XI-lea așezări umane. În anul 1035 actualul cartier Seulbitz este amintit
Bayreuth () [Corola-website/Science/304232_a_305561]
-
iar punctul cel mai îndepărtat este apoapsis, apocentru sau apapsis. O linie dreaptă trasă prin periapsis și apoapsis este linia apsidelor. Pentru anumite obiecte astronomice există denumiri specifice pentru "periapsis" și "apoapsis", formate din prefixul peri-, respectiv apo- și următoarele sufixe: Cei mai utilizați termeni sunt perigeu si apogeu, care se referă la orbitele din jurul Pământului și respectiv "afeliu" (punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete, a unei comete etc.) și "periheliu" (punctul în care o planetă sau
Orbită (astronomie) () [Corola-website/Science/304248_a_305577]
-
terminate cu un "l" dur ("čital", "anđel", "cil") care a evoluat în "o", dar numai în poziție finală de cuvânt. Acest "o" redevine "l" dacă nu mai este în poziție finală, ci este urmat de o desinență sau de alt sufix: "čitala sam" „am citit” (subiect feminin), "anđela" „îngerului” (genitiv), „pe înger” (acuzativ), "cijela" „întreagă”. Când două consoane, una surdă și una sonoră, ajung în contact prin adăugarea la un cuvânt a unei desinențe sau a unui sufix, prima consoană devine
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
sau de alt sufix: "čitala sam" „am citit” (subiect feminin), "anđela" „îngerului” (genitiv), „pe înger” (acuzativ), "cijela" „întreagă”. Când două consoane, una surdă și una sonoră, ajung în contact prin adăugarea la un cuvânt a unei desinențe sau a unui sufix, prima consoană devine la fel cu cea următoare din punctul de vedere al sonorității (asimilare regresivă). Astfel, De exemplu, în cuvântul "vrabac" „vrabie”, în cursul declinării, / b/ alternează cu perechea sa surdă /p/. Aceasta apare atunci când cade /a/ dintre /b
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
surd și asimilându-l pe /b/: "vrapca" (genitiv singular). Unele consoane aflate la sfârșitul formei de nominativ a unui substantiv sau la sfârșitul rădăcinii unui verb își schimbă natura sub influența unei vocale cu care începe o desinență sau un sufix. Cazuri mai frecvente: Accentul care cade pe una din silabele unui cuvânt are în limba croată un dublu caracter. Este de intensitate, adică nucleul silabei este rostit cu mai multă forță decât celelalte (ca în română), dar și tonic (numit
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
ca definite. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă, iar cele terminate cu "-ski", "-nji" și "-ji", precum și adjectivele la gradul comparativ și la cel superlativ relativ (vezi mai jos) - numai formă lungă. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Comparația se construiește cu termenul de comparație la genitiv cu prepoziția "od" ("Kamen je tvrđi od zemlje) sau cu conjuncția "nego" + nominativ: "Kamen je tvrđi nego zemlja „Piatra este mai tare decât pământul”. Sunt și adjective al căror comparativ este
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
forme ca ale cifrelor singure: "dvadeset prvi" „al douăzecișiunulea”, "trideset drugi" „al treizecișidoilea”. Acestea sunt "dvoje" „doi”, "troje" „trei”, "četvero" sau "četvoro" „patru”, "petero" sau "petoro" „cinci” etc. De la celelalte cifre, numeralele colective se formează asemănător cu "petero/petoro", cu sufixul "-ero" sau "-oro". Se folosesc, de exemplu, pentru a desemna două persoane sau grupuri de persoane de sexe sau de vârste diferite: "stol za dvoje" „masă pentru două persoane” (un bărbat și o femeie), "Kako ih je sedmero sjedjelo oko
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
grupuri de persoane de sexe sau de vârste diferite: "stol za dvoje" „masă pentru două persoane” (un bărbat și o femeie), "Kako ih je sedmero sjedjelo oko vatre, [...]" „Cum ședeau șapte în jurul focului, [...]”. Acestea se formează de la numeralele colective, cu sufixul "-ica" ("dvojica, trojica, četvorica") și au tot caracter colectiv, folosindu-se numai cu nume de ființe de sex masculin, care se pun la genitiv plural: "tròjica dječákă" „trei băiețași”. Fiecare cifră are un nume substantiv feminin: "jedinica", "dvica", "trica", "četvrtica
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
bazată pe dialectul štokavian, majoritatea cuvintelor provine din acesta, dar include și cuvinte din celelalte dialecte, de exemplu "kukac" „gâză” din cel kajkavian, sau "spužva" „burete” din cel čakavian. Ca în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
din acesta, dar include și cuvinte din celelalte dialecte, de exemplu "kukac" „gâză” din cel kajkavian, sau "spužva" „burete” din cel čakavian. Ca în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Ca în română, de la un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
un cuvânt de bază, prin adăugarea unui sufix sau/și prefix, ori suprimarea unui sufix, se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
gramaticală. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține: Prin derivare parasintetică se formează cuvinte adăugându-se unui cuvânt de bază un sufix și un prefix în același timp. Exemple: În limba croată, compunerea este mai productivă decât în română. Se poate efectua prin: Elementele cuvântului compus pot fi: Pe lângă aceste cuvinte compuse, care au un singur accent, există și compoziții cu elementele
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
care au un singur accent, există și compoziții cu elementele mai puțin sudate, în care fiecare își păstrează accentul propriu. Acestea se scriu cu cratimă: "spȍmēn-plȍča" „placă comemorativă”, "drùštveno-polìtičkī" „social-politic”. Prin acest procedeu se formează cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp. În afara sufixului, acestea pot avea drept bază: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cu al doilea element constituit dintr-o rădăcină. Exemple: Calcurile din limba croată sunt mai ales traduceri cuvânt
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
există și compoziții cu elementele mai puțin sudate, în care fiecare își păstrează accentul propriu. Acestea se scriu cu cratimă: "spȍmēn-plȍča" „placă comemorativă”, "drùštveno-polìtičkī" „social-politic”. Prin acest procedeu se formează cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp. În afara sufixului, acestea pot avea drept bază: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cu al doilea element constituit dintr-o rădăcină. Exemple: Calcurile din limba croată sunt mai ales traduceri cuvânt cu cuvânt ale unor cuvinte
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Acestea se scriu cu cratimă: "spȍmēn-plȍča" „placă comemorativă”, "drùštveno-polìtičkī" „social-politic”. Prin acest procedeu se formează cuvinte compuse și derivate cu sufix în același timp. În afara sufixului, acestea pot avea drept bază: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cu al doilea element constituit dintr-o rădăcină. Exemple: Calcurile din limba croată sunt mai ales traduceri cuvânt cu cuvânt ale unor cuvinte compuse străine, după regulile compunerii în croată. Astfel, un cuvânt ca "pravopis" menționat mai sus
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
curte”, cf. germ. "Bahnhoff") „gară”; "kamenotisak" (< "kamen" „piatră” + "tisak" „tipar”, cf. germ. "Steindruck") „litografie”; "neboder" (< "nebo" „cer” + "derati" „a zgâria”, cf. englezescul "skyscraper") „zgârie-nor”. Un exemplu de calc ce nu este cuvânt compus, ci sufixat, este "tvrtka" (< "tvrd" „tare, dur” + sufixul "-ka", cf. italiană "firma") „firmă”. Uneori noțiunea de calc se referă la un sens nou dat unui cuvânt deja existent în limbă, pe baza unui sens al unui cuvânt străin (calc semantic). Este cazul cuvântului "miš" „șoarece”, folosit cu sensul
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
limbii sârbe. Limba sârbă are cinci foneme vocalice: Consoanele limbii sârbe sunt în număr de 25: Observații: Observații: Când două consoane, una surda și una sonoră ajung în contact prin adăugarea la un cuvant a unei desinențe sau a unui sufix, ori prin formarea unui cuvânt compus, prima consoana devine la fel cu cea următoare din punctul de vedere al sonorității (asimilare regresiva). Astfel: Exemple: Există și asimilări care constau în schimbarea locului articularii consoanelor. De exemplu s trece în š
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
consoane aflate la sfarsitul formei de nominativ a unui substantiv sau la sfarsitul rădăcinii unui verb se palatalizează, adică își schimbă locul de articulare spre regiunea palatala a gurii, sub influența unei vocale cu care începe o desinența sau un sufix. Cazuri mai frecvente: Câteva exemple de înmuiere: "tvrd „dur” > "tvrđi" „mai dur”, "lju't „furios” > "ljući" „mai furios”, "brz" „rapid” > "brži" „mai rapid”. În cursul istoriei limbii, în unele cazuri, [l] a evoluat în [o], dar la anumite forme gramaticale
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Acest "o" redevine "l" dacă nu mai este în poziție finală: "posla" „al/a/ai/ale trebii”, formele de feminin "veselă" „veselă” și "radila". Aceasta alternanta are loc în unele cazuri și în interiorul cuvintelor, de exemplu în cele derivate cu sufixul de agent "-lac", la care l se păstrează numai la nominativ singular și la genitiv plural, la restul formelor cazuale trecând în o: "nosilac" „purtător”, "nosilaca" „al/a/ai/ale purtătorilor”, dar "nosioca" „al/a/ai/ale purtătorului”, "nosioci" „purtători
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]