5,950 matches
-
ale cărui patru principii de bază sunt următoarele: învățătura, conduita virtuoasă, loialitatea și încrederea. Am completat minivacanța culturală cu Concertul de Crăciun din complexul Expo Science Park. “Korea Wind Ensemble” cuprinde două duzini de suflători (cinci sunt suflătoare și chiar suflă tare!), plus cinci percuționiști (coreenii sunt cei mai buni din lume la acest capitol) și o xilofonistă (în program scrie euphonium, înseamnă că există și efecte electronice). Formația a împlinit de curând 17 ani și se pregătește de majorat! Vă
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
școală, de-aia sunt trist și posac. Concertul din lunca La pian, un cintezoi, Sare pe clape vioi! Două ciori lângă ponton Cârâie într-un trombon. Trei sturzi pe o creanga-nalta Susțin un concert de harpa. Patru tinere egrete Sufla de zor în trompete. Cinci presuri în crâng fac larma, Dau examenul la goarna. Șase mierle dau din buza, Se-ntrec la cântat din frunză. Șapte vrăbii pe balcon Se bat pe-ntr-un xilofon. Opt grauri în păpușoi Cântă
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Acasă > Strofe > Timp > ROZA TUTUROR TIMPURILOR Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2070 din 31 august 2016 Toate Articolele Autorului Corpul meu de om va face viermi, Miezul meu de suflet sufla ierni Și din ochii mei aproape terni, Rând pe rând, aievea, să te cerni. Mâna ta șezând pe pieptul meu, Mâna mea șezând pe pieptul tău, Mâinile șezând pe Dumnezeu Și cu Dumnezeu căzând în hau. Număr fericiri din șapte
ROZA TUTUROR TIMPURILOR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361045_a_362374]
-
Barbu, sau din expresionismul Poemelor luminii (1919) de Lucian Blaga, ori din Plumb (1916), de George Bacovia («verde crud», p. 17) ș. a. m. d., nici pentru prozodia „accidentată“ (dintotdeauna „în cârssie“ / „cârjă“), „voit / ne-voit-ratată“, dar nu ezit a-i aprecia „suflu-i întru zicere de excepție“, zbaterea-i lirico-microcosmică și mai puțin macrocosmic-lirică întru originalitate, „argintul viu“ al nenumăratelor versuri ivite, mai mult ca sigur, în seninătatea nopților cu vârcolacii mâncători de „lună plină“ din cerul de deasupra hidrocentralei de la Dunărea
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
poteci Perdeaua de ceață în văzduh, ea s-a spart Mă vezi, te văd, ca o străină tu treci. Seară de seară te cat printre raze de lună Palide, mari de aramă, plutind ireal în tăcere Stelele, praf de argint suflat pe o boltă de spumă Îmi licăresc a mea fără de margini durere! Te văz printre raze, azurul de noapte senină... Te strig cu putere și fug să-mi ajung pașii la tine Dar fugi și dispari, ca o urmă de
TE CAUT VIAȚĂ de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/361061_a_362390]
-
încape în istorie Castelul nu mă mai înspăimântă Chiar dacă dispare în ceață, Doar ecoul din saloane mai cuvântă, Cred venind din altă viață. S-a așezat comod într-o metaforă, Se pare că în istorie nu încape, Doar vântul ce suflă într-o anforă Sperie cerbul venit să se-adape. Drama lui e singura durere neînțeleasă de veacul care piere... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Îmi pare câmpia / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
crize anonime Agonizând ectenii întreite Cortegiul frunzelor țesut în rime. Canonul norilor,al umbrelor cernite În palida lumină de amiază Șoptesc amnezice materii răvășite Picturi mișcate aiurează Cortegiul frunzelor îngălbenite Ravagii fac pe străzile pustii În valuri vagabonde,anodine Delir suflat în brume argintii Cortegiul frunzelor...blajine Referință Bibliografică: Cortegiul Frunzelor / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 291, Anul I, 18 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CORTEGIUL FRUNZELOR de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361117_a_362446]
-
pentru că trebuie să fim în consens, cel puțin cu regnul animal, dacă nu cu șmecherocrația, apăruseră peste noapte ca viermii de mătase în lumina palidă a lunii, umblau peste tot, trecuseră pe la stadionul internațional de fotbal, mimaseră lovitura de cap, suflaseră pe nări hohotul tribunelor: Huo!, rumegaseră cu finețe cîte ceva din înțelepciunea acumulării cantitative spre saltul calitativ, una dintre gogorițele execrabile ale socialiștilor, ploua cu certitudini în vremea aia, păcătoasa în preacurvie încă nu fusese mîngîiată cu blîndețea înțelegerii mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
a-nceput din nou să-mi citească neîncrezător frunza, întâi pe o parte, apoi pe cealaltă parte. „Tălmăcește-mi, vântule, profeția nervurii! De ce nu spui în cuvinte și capul apleci și-l ridici ca-n propria-ți oglindă?” Vântul a suflat ceva, la urechea celeilalte frunze, și arătând spre mine a pus degetul la gură și-atât am auzit: Ssssssssssst! I-am întors târziul în târziu coborând numai cu Grieg. În mine se făcuse îngrozitor, chiar groaznic de frig. NU FRUNZE
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
față în față?” Luna: „Nu mai pot fi «regina nopții», fiindcă nu vreau să am un regat care, sub lumina mea, și-ar arăta și mai tare colții, în lătratul demagogic tot mai vehement.” Lumânarea: „Cu «gene ostenite» mi se sufla flacăra pentru că el trecea din timpul individual al ceasornicului în timpul universal străjuit de lună. Azi nu mai simt un prag, nu mai fac o trecere spre reverie. Cine să mai contemple în galopul existențial?” Steaua: „Am amintit mereu «stinsul amor
IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361173_a_362502]
-
întâmplat pentru noi, să mulțumim Cerului! Simți cum palpită inima noastră, ascultă-i muzica unică, las-o să curgă prin fiecare celulă, nu o bloca, nu o mai bloca, simte tot. Când vei fi copleșit de însingurare, - deșertul în care suflă doar pustiul nisipurilor mișcătoare - vei găsi poarta mereu deschisă și-atunci vei simți atingerea mâinilor mele. De tine depinde ca tot ce-ai trăit să fie, acolo, candelă vie, am fost una cu Viața, fără început și fără sfârsit, mai
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
și a pus-o pe pieptul ei spre a-l face să simtă bătăile inimii. - Într-adevăr, sunt pentru mine, se trezi murmurănd auzindu-se mai mult el decât ea. A preluat ea inițiativa, a aprins lemnele pregătite din sobă suflând spre a se încinge mai repede, a pus ceaunul pe foc, ca apoi să-l privească direct în ochi. - Tu ești bărbatul, deci... ce mai stai, deschide sticla de țuică și hai să ciocnim un păhărel în cinstea întâlnirii noastre
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
înainte, mai să ne ia la bătaie că îl deranjăm la ore atât de matinale. Îi spunem necăjiți ce s-a întâmplat cu căsuța, cum s-a dărâmat, lovindu-ne de parcă am fost călcați de buldozer. De fete nu am suflat nici o vorbă. A început să țipe la noi amenințându-ne ca ne dă pe mâna miliției, că vom fi buni de plată toată viața, că vom ajunge sigur la pușcărie... „Păi miliția e aici!” spune Tăticu supărat și îi bagă
UNU MAI MUNCITORESC PE LITORALUL ROMÂNESC...! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361189_a_362518]
-
în panica plăcerii cu fiecare stea pe cer. Într-un strănut cosmic s-ar redeschide era, șoptind rupți de lumină-n infinit: ascultă cum respiră Cerul; ascultă cum respiră Terra. Mulți din cei care m-au cunoscut au încercat să sufle în jăratecul vieții mele, crezând ca poate să-mi înțeleagă clipa. Dar atunci când mizeria socială îți este risipită în sânge amorțindu-ți gândurile, este imposibil ca cineva să poată să-ți înțeleagă prezența și te transformi într-o substanță de
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
să poată să-ți înțeleagă prezența și te transformi într-o substanță de Lumină ascunsă în craterul unui vulcan ce plutește în fluidul nopții. Și astfel, viața mea a ajuns o groapă de jăratec. Oare câți se vor încumeta să sufle și vor reuși să scoată scânteile de care avem nevoie, să aprindem cugetul pentru a ne regăsi în normalitatea unei veți care să se asemene cu cea umană?!... Mă simt străină de mine însămi și în mintea mea năvălesc vorbele
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
am început să facem ceva pentru a scăpa de Mediocritate, pentru a ieși din Agonia aceluiași neant unde stăm scufundați scafandri lașității aproape de un veac. Viața mea O groapă de jăratec e viața mea, toți ce s-au plecat să sufle, s-au evaporat în aburi de chemare pentru a mă găsi... și au sărit doar scântei de tăcere, nu au putut în așteptarea lor să afle în care clipă a universului pot fi. Fiindcă flăcările-mi sunt impalpabile, nu m-
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
scântei de tăcere, nu au putut în așteptarea lor să afle în care clipă a universului pot fi. Fiindcă flăcările-mi sunt impalpabile, nu m-au priceput ce cuget, intuind că în adânc sunt un crater, cineva a început să sufle mai mult, dar când lava albastră a început să curgă, revărsând lumini și peste alții, nimic nu a mai priceput. Și viața mea rămâne în adâncul de jăratec, vorbind pentru toți în șoapte, sau poate pentru alte vremuri ... Între timp
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
mult, dar când lava albastră a început să curgă, revărsând lumini și peste alții, nimic nu a mai priceput. Și viața mea rămâne în adâncul de jăratec, vorbind pentru toți în șoapte, sau poate pentru alte vremuri ... Între timp altcineva suflă sălbatic, și nici o scânteie nu-l trezește din neant, într-o natură cu ouă clocite nu poți decât în propria umbră să tremuri. Totul e să faci o introspecție, de vrei să te îmblânzești în junglă, citind cu mai multă
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
pe care ai dori să le învețe copiii tăi?... XIX. PĂRINTELE GHEORGHE, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 223 din 11 august 2011. Atunci, în Ajun de Mare Sărbătoare am venit către tine, “cu trupul smerit și genunchii înfrânți”. Suflau vânturi nebune, mureau păsări în zbor, ningea amar, sălbatic, disperat și eu cădeam, cădeam îndelung dintr-o moarte recentă. Un minut, două , trei... destul spre-a cunoaște și a fi cunoscut. Citește mai mult Atunci,în Ajunde Mare Sărbătoaream venit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
amar, sălbatic, disperat și eu cădeam, cădeam îndelung dintr-o moarte recentă. Un minut, două , trei... destul spre-a cunoaște și a fi cunoscut. Citește mai mult Atunci,în Ajunde Mare Sărbătoaream venit către tine,“cu trupul smeritși genunchii înfrânți”.Suflau vânturi nebune,mureau păsări în zbor,ningeaamar, sălbatic, disperatși eu cădeam,cădeam îndelungdintr-o moarte recentă.Un minut, două , trei...destul spre-a cunoașteși a fi cunoscut.... XX. ACEASTĂ VARĂ, de Anca Tănase, publicat în Ediția nr. 222 din 10 august
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/360739_a_362068]
-
o scotea mereu spunând o oră oarecare, ca și când ar pierde trenul. În celălalt buzunar avea un fluier legat cu un lănțic. La plecare scoate așa-zisul ceas și îi spune tatălui meu că i-a stat. Apoi ia fluiericiul și suflă cu putere că ne-am speriat cu toții de fluierătură. Nu știam despre ce-i vorba. Îmi plăcea omul „de culoare”, dar mă și speria totodată. A cărat sifoanele în căruțul spațios și a plecat, dar nu înainte să bea cinci
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Împărăției celei noi întemeiate de Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Câteva minute mai târziu imensa mulțime a credincioșilor încolonată în impresionant cortegiu, înainta încet spre locul zidirii celei noi. Acorduri de muzică militară, fâlfâiri de steaguri sfințite, foșnete de frunze uscate... suflă vânt rece de toamnă. Pe fețele tuturor lucește discret seninul unei bucurii, seninul bucuriei de înfrățire a tuturora în hotărârea unei frumoase înfăptuiri. Când să înceapă slujba sfințirii, un buchet de flori albe, buchet mare cât o inimă de româncă
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla în fața ei. Nici acum nu-mi dau seama cum a ajuns bunicul verișorului meu de i-a sucit mințile și a adus-o la mare, în calitate de soție de vaporean. Poate a cucerit-o cu meseria aceasta, căci, atât bunicul vărului
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
Să ne mai amintim un pic și de Conul Mihai, acel munte al literaturii române, Sadoveanu, care aflat o dată cu scriitorimea de la Viața Românească sus, pe Ceahlău, în timp ce asfințea fascinant astrul zilei, el stătea, scuzați, cu dosul la minunatul spectacol ceresc, suflând în cărbunii și vreascurile focului, care trebuiau să-și aprindă răsăritul lor meschin, dar atât de trebuitor. Și cine-apoi a descris cel mai strașnic amurg de soare, în pagini fermecate, având parfum de cetină și măreție de-nchinare?! Bineînțeles - Mihai Sadoveanu
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
cașcaval Cucerit de la rival; Dar de-atâta ronțăit, Cercul s-a-njumătățit. L-a aflat mâța cea creață Și cu laba mi-l înhață, Miorlăindu-i jucăuș: - Mai mănâncă de acuș! Focul arde fâl, fâl, fâl, Apa curge gâl, gâl, gâl, Vântul suflă vâj, vâj, vâj, Mâța vine pâș, pâș, pâș. Dovleac mic și dolofan, Te-a pus buna pe divan, Ți-a făcut ochi, nas și gură Și-mi zâmbești ca o făptură. Uite iarna, vine, vine! Cu steluțe fine, fine, Iar
FRĂMÂNTĂRI DE LIMBĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364110_a_365439]