2,421 matches
-
mute însă. Nu-și trădează secretul. Se decide în cele din urmă: — Nero, rostește cu glasul sugrumat de emoție, crezi că aș putea deveni colegul tatălui meu în fruntea cohortelor preto riene? Tiberius Nero începe, cu gesturi lente, să deruleze sulul de papirus. „Bunăvoința ta față de mine, precum și prețuirea arătată de Augustus tatălui meu...“ Se oprește din citit. Rămâne însă cu privirea plecată. Seius Strabo, tatăl lui Seianus, nu s-a ridicat niciodată mai sus de demnitatea de cavaler, dar a
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
la noi. Îți cerșește doar îndurarea să-i aduci trupul acasă dacă moare pe pământul geților. Schimbă-i măcar locul de exil. E bolnav. Principele se închide într-o tăcere îmbufnată. Îl zărește pe Tiberius în spatele său și-i dă sulul: — Citește-l și fă ce crezi cu el. Își smulge toga din mâna bătrânului și o pornește mânios spre trăsurică. Mormăie printre dinți: — Cât trăiesc eu, o să-și vadă țara, casa și nevasta doar în vise. Se întoarce pe jumătate
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
programul funcționa, iar ecranul făcea să-mi treacă pe dinaintea ochilor cele șapte sute douăzeci de nume ale lui Dumnezeu: Iahveh iahvhe iahevh iahhve iahhev iavheh iavhhe Am luat În mână foile de la imprimantă fără să le desprind, ca și cum aș fi consultat sulul Torei originare. Am Încercat cu numărul treizeci și șase. Întuneric complet. O ultimă Înghițitură de whisky și apoi, cu degetele ezitând, am Încercat numele de la numărul o sută douăzeci. Nimic. Îmi venea să mor. Și totuși, acum eu eram Jacopo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sanvici enorm cu salam și marmeladă - așa ni s-a părut, și ne-a oripilat. Echipa de diversiune Îl flata pe neamț lăudându-i armele, iar noi, ceilalți, În baracă (ușor de străpuns prin spate, care era detașabil) furam niște suluri de trotil. Nu cred că trotilul a fost după aceea folosit la ceva, dar potrivit planurilor lui Martinetti, trebuia să-l facem să explodeze pe câmp cu scopuri pirotehnice și cu metode care acum știu că erau foarte grosolane și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cunoaște astfel toate secretele macro și microcosmosului. De două secole e deja la modă tot ce e oriental, În special dacă nu se Înțelege ce Înseamnă.” „Mereu fac așa. Ești Înfometat, frustrat, asuprit? Cere cupa misterului! Ține...” Și-mi făcea sul o hârtiuță. „E din cel bun.” „Vezi că vrei să te prostești și tu”. „Ba eu știu că e chimie și atât. Nu există mister. Sar peste cal chiar și cei care nu știu ebraică. Vino-ncoa”. „Așteaptă. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
bătaie de cap, dar bombele mă fac să-mi fie teamă pentru el. ZÎmbi. Pentru mine, hîrtiile astea nenorocite valorează mai mult decît cuvintele Încrucișate. Îmi dau seama că trebuie să le iau cu mine oriunde mă duc. Le făcu sul și le Îndesă În buzunarul interior al hainei. Apoi le bătu ușor. Acum mă simt În siguranță. — Dar dacă o să fi lovită? Atunci n-o să-mi mai pese deloc. Își trase mănușile. Ești gata? O luă Înainte pe scări. CÎnd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Helen era atentă la bombe. Încă una, zise ea tresărind. Nu mai sta la fereastră. Oricum n-are sticlă. — Știu, dar... Întinse brațul. Oricum, hai Înapoi. Julia dădu drumul draperiei. — Așteaptă o clipă. Se duse la șemineu și ținu un sul de hîrtie deasupra cărbunilor Înroșiți pentru a-și aprinde țigara. Apoi se Îndreptă și trase un fum, Își dădu capul pe spate savurînd gustul tutunului. Era aproape goală, stînd cu un șold săltat - relaxată și fără jenă În lumina flăcărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
este un text redus la câteva rânduri prin care se transmite rugămintea de a participa la un eveniment deosebit din viață (botez, nuntă, absolvirea unei trepte școlareă. Ea poate fi concepută grafic, sub diferite forme: imitarea unei cărți, a unui sul de papirus, pliantă etc. Exteriorul acesteia cuprinde o gravură semnificativă cu sugestii directe la eveniment, iar în interior se notează textul: Domnului profesor, Ilie Ștefănescu, Sunteți invitat să participați, sâmbătă, 20 mai, orele 1200 la festivitatea de încheiere a cursurilor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
mai ești pe pământ, ci se spune «slavă Celui de-Aici», pentru că ești și tu aici”. „Dar ce trebuie să fac?”, șopti lovănuț, observând în treacăt că îngerul avea niște aripi mari pe care și le putea micșora și face sul, astfel că atunci când stăteai de vorbă cu el, nu părea înger, ci un om obișnuit. „Noi ne-am gândit la toate, răspunse îngerul, tu ești un om cu carte și de-aceea Dânsul te-a chemat în împărăția Lui”. „Dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
țării! — Nu mai există - spuse Ximachi. Tot ce-avem e-aici - și arătă în jur. Vodă se clătină, lovind cu capul o legătură de ceapă. Am aici scris totul - mai spuse Ximachi și-și sumeți anteriul, scoțând de la brâu un sul din piele de vițel. Vodă îl luă și-l desfăcu. Pe un sfert din sul era o coloană cu cifre deasupra căreia scria cu litere mari „Ieșiri”. încercă să urmărească sumele trecute, dar își aduse aminte că nu știa socoti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Vodă se clătină, lovind cu capul o legătură de ceapă. Am aici scris totul - mai spuse Ximachi și-și sumeți anteriul, scoțând de la brâu un sul din piele de vițel. Vodă îl luă și-l desfăcu. Pe un sfert din sul era o coloană cu cifre deasupra căreia scria cu litere mari „Ieșiri”. încercă să urmărească sumele trecute, dar își aduse aminte că nu știa socoti. îi dădu sulul înapoi vistiernicului și se prăbuși pe un scăunel, prinzându-și capul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de vițel. Vodă îl luă și-l desfăcu. Pe un sfert din sul era o coloană cu cifre deasupra căreia scria cu litere mari „Ieșiri”. încercă să urmărească sumele trecute, dar își aduse aminte că nu știa socoti. îi dădu sulul înapoi vistiernicului și se prăbuși pe un scăunel, prinzându-și capul în palme. Stătu așa o vreme, cu Ximachi alături, în picioare, care nu zicea nimic, respectându-i durerea. într-un târziu, Vodă ridică privirea: — Și nu mai avem nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lui Fraxinus excelsior să vadă dacă mai așteaptă cineva și zări un porumbel călător și un corb. Ugui, chemă porumbelul la el. Porumbelul era plin de praf și părea foarte obosit. De piciorul stâng avea prins cu două inelușe un sul mic de piele. Papa desfăcu sulul, scoase din el o foiță de pergament și se adânci în lectură, nu înainte de a-i lăsa înaripatului sol, alături, pe bancă, o mână de boabe de grâu. După ce citi, sfântul părinte scoase de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mai așteaptă cineva și zări un porumbel călător și un corb. Ugui, chemă porumbelul la el. Porumbelul era plin de praf și părea foarte obosit. De piciorul stâng avea prins cu două inelușe un sul mic de piele. Papa desfăcu sulul, scoase din el o foiță de pergament și se adânci în lectură, nu înainte de a-i lăsa înaripatului sol, alături, pe bancă, o mână de boabe de grâu. După ce citi, sfântul părinte scoase de la brâu o călimară și-un capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un capăt de pană și scrise pe verso-ul pergamentului „De acord”. Se gândi puțin, apoi adăugă: „Fără milă”. Semnă și întări cele scrise cu sigiliul inelului ce-l purta pe arătătorul mâinii drepte, împături foița în piele și prinse sulul înapoi la picior. Mai ugui puțin cu porumbelul cât timp acesta ciuguli grâul, apoi îi dădu drumul. Uitându-se în dreapta și-n stânga, papa croncăni ușurel, cu o expresie de veselie pe chip, chemând corbul. De cum veni și i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
înlocuit cu un capăt de țigară de marijuana făcută anterior, cu mișcări precise și experimentate. Era ca și cum urmăream un prezentator la Blue Peter construind un obiect, exceptând sticla de la săpunul lichid cu partea de sus tăiată și cu interior de sul de hârtie igienică. Până acum, cei de la Blue Peter încercaseră așa de intensiv să fie trendy, încât probabil că acum îi învață pe copii să-și ruleze singuri țigările. Sebastian a aprins țigara și a tras un fum. —Of, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
dormitorului de alături și deschise ochii mari să admire priveliștea din fața ei. Pe pat, în curmeziș, cu brațele și picioarele desfăcute larg, de parcă se așezase pe nisip la plajă, Daniela dormea dezgolită. Cearșaful era împins la marginea patului, aproape făcut sul, mototolit, ca de obicei. În partea opusă a camerei, ghemuită pe un fotoliu, confortabil de altfel, dormea adânc doamna Lucreția, cu cearceaful tras până sub bărbie. Laura îi zâmbi în trecere și se Marian Malciu îndreptă ca o felină spre
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
hârtie, în tone de hârtie, pe care niciodată nimeni nu se gândește să le recicleze, să facă din ele măcar hârtie igienică (extraordinară e faza cu Victor Rebengiuc, TVR, revoluționarii, nomenklaturiștii disperați după păstrarea obiectului iubit, puterea, și un singur sul de hârtie igienică!). Câte nu s-ar putea scrie despre această administrație românească! Chiar acum, cea de la registratură nu a vrut să-mi trimită două scrisori oficiale, pentru că nu aveam un număr... Mă întreb dacă s-a scris vreun tratat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
săculeți cu pământ pentru flori, un calculator, faianță, butelii de aragaz, găleți cu nisip, butoiașe cu murături, baxuri de apă, lădițe cu fructe, o imprimantă, cărămizi, lampadare, un gard de papură, tablouri, ficuși și leandri, colaci de sârmă, covoare făcute sul, Oana în cârcă, din joacă, până pleacă studentă-n America, mama în brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit în mine energii de nebănuit, iar cărăușitul n-a mai cunoscut, în ce mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
nu o să mai găsesc poza lui Adam. N-aș suporta să mă uit la el acum. Chiar n-aș putea. Răsfoiesc ziarul cu Lydia înghesuindu-se deasupra mea, încercând și ea să-l citească. Mi-ar plăcea să-l fac sul și s-o lovesc cu el. Ca pe-o muscă. — Vezi ceva legat de copilăria mea? întreabă ea. — Unde, în ziar? — Nu, bleago, în palma mea. Dar nu mă uit la palma ta, Lydia. —Hai, te rog, mai spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de cărți, ziare, scaune răsturnate acoperite cu hârtie de sac, o lustră, sticle, canapeaua întoarsă cu două arcuri sărite, un vas de faianță fără capac pe care scria zahăr, un dulap mic, o tavă, un pahar pe jumătate golit, un sul de hârtie igienică, un prosop transformat în spălător, saci burdușiți din plastic plini cu fel de fel de obiecte. Facem curățenie, o lămuri Alexe, care, vitregit de biroul său imens, unde altă dată se instala și domina încăperea, argumenta, dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
îți convine sâmbătă? — Excelent! Nagasawa a ales un restaurant elegant și liniștit de pe o stradă dosnică din Azabu. Și-a spus numele la ușă și am fost conduși amândoi într-un separeu. Pe pereții acelei încăperi mici atârnau cam cincisprezece suluri pictate. În așteptarea lui Hatsumi, eu și Nagasawa am băut câte un pahar de vin delicios și am vorbit despre romanele lui Joseph Conrad. El purta un costum gri, elegant, iar eu eram îmbrăcat într-un sacou bleumarin obi[nuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
vroiam ca planul meu să aibă succes, trebuia să adun toate resursele posibile. Lipindu-mi brațele de corp, am făcut câteva mișcări cu coatele, de parcă aș fi bătut din aripi. Încet, am simțit că scrotul mi se desface ca un sul și penisul mi se umflă cu tresăriri mici, dar perceptibile, care până la urmă au reușit să-l elibereze din vizuina de piele umedă și păroasă În care se odihnea - Înainte să cadă Într-o parte stângaci. După un răstimp descurajant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
un român din diaspora. La început știrile au fost contradictorii și dramatice. Încă înaintea jurnalului propriu-zis o televiziune anunța că la Montréal Președintele Iliescu a fost lovit de un manifestant cu o pancartă. La știrile zilei era vorba de un sul de carton. Agresorul i-ar fi țipat în față: măi, animalule!, iar Președintele i-ar fi replicat: ești ceea ce spui. În alte relatări apar apostrofări mai dure la adresa manifestanților anti-Iliescu: „huligani“, „cretini“ și „retardați“, dar atribuirea lor e confuză. Surpriză
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
de covertă să milostivea dă bietu măndel, care aveam rău dă mare pă nasoale, și cobora jos să-mi zică ce vedea exageratorii ăia. Da chiar și raiu are capăt, ș-am ajuns și ziua În care m-au catapultat, sul mă făcuse ca p-un covoraș, În dana dân Buenos Aires, În praf dă tutun și foi dă banană. Nu ț-oi face panarama alfabetică la șomaju fără capăt care l-am frecventat În primii ani dă argentinean, că dacă le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]