2,764 matches
-
pentru vite și oi, mai puțin pentru cultura mare. Partea de sud a câmpiei este drenată de râul Sitna, care și a croit cale pe valea dintre dealurile Stăuceni, Blândești și Cerchejeni și, după ce trece de lacul Dracșani și localitatea Sulița, își continuă drumul mai departe pe valea dintre dealurile Cheleș, Stroiești, Bâznoasa și Zlătunoaia, colectând apele afluentului Cozancea, trece prin comuna Todireni, ca după ultimiii 3, 5 km din cei 78 km, în comuna Hlipiceni se face confluiența acestor râuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun comisionar și măcelar ce aproviziona protipendada Hlipicenilor cu de toate: carne cușăr, cum zicea el, cafea crudă sau prăjită, halva și alte delicatese. Frații Primus
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care și domnișoara Aurelia Dumitrescu, funcționar principal, care s-a străduit să fie utilă în toate activitățile primăriei, cunoscând toate aranjamentele, bugetul, legile scrise și nescrise ale primăriei și era toată nădejdea notarului, a primarului și chiar a pretorului de la Sulița, ori a prefectului de Botoșani, care se tot schimbau, dar ea a rămas talpa primăriei și perfecționată în efectuarea unor situații urgente cerute de forurile superioare. Era nemăritată, locuia într-o casă proprietate personală, avea un frate militar aviator, și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pentru locuitorii din Segarcea, Corbeni, Târgu Jiu și alte localități care au primit refugiați din Moldova, recte Hlipiceni. În refugiu au fost și tinerii premilitari spre a nu cădea în mâna sovieticilor. Aceștia s-au deplasat pe jos la plasa Sulița unde s-a format detașamentul cu direcția Botoșani spre a fi îmbarcați în tren. Acasă mamele au rămas cu ochii umezi de lacrimi și astfel viața românilor e tot mai grea, mai nesigură. Majoritatea românilor aveau moralul foarte scăzut din cauza
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prietenă cu Ana Emanoil și după serviciu, în loc să meargă acasă, mergea la prietena Ana (la cucoana) și povesteau de ale lor și în timp ce-și beau cafeluța mai discutau și de cele ce se întâmplă în comună, la plasa Sulița și chiar la Botoșani. Într-o zi, Aurica anunță întreaga famile a Anicăi, că iau sosit nepoții și că vor să le facă o vizită. Toți au fost bucuroși și de abia așteptă să-i vadă, că or fi crescut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pentru vite și oi, mai puțin pentru cultura mare. Partea de sud a câmpiei este drenată de râul Sitna, care și a croit cale pe valea dintre dealurile Stăuceni, Blândești și Cerchejeni și, după ce trece de lacul Dracșani și localitatea Sulița, își continuă drumul mai departe pe valea dintre dealurile Cheleș, Stroiești, Bâznoasa și Zlătunoaia, colectând apele afluentului Cozancea, trece prin comuna Todireni, ca după ultimiii 3, 5 km din cei 78 km, în comuna Hlipiceni se face confluiența acestor râuri
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun comisionar și măcelar ce aproviziona protipendada Hlipicenilor cu de toate: carne cușăr, cum zicea el, cafea crudă sau prăjită, halva și alte delicatese. Frații Primus
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
care și domnișoara Aurelia Dumitrescu, funcționar principal, care s-a străduit să fie utilă în toate activitățile primăriei, cunoscând toate aranjamentele, bugetul, legile scrise și nescrise ale primăriei și era toată nădejdea notarului, a primarului și chiar a pretorului de la Sulița, ori a prefectului de Botoșani, care se tot schimbau, dar ea a rămas talpa primăriei și perfecționată în efectuarea unor situații urgente cerute de forurile superioare. Era nemăritată, locuia într-o casă proprietate personală, avea un frate militar aviator, și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pentru locuitorii din Segarcea, Corbeni, Târgu Jiu și alte localități care au primit refugiați din Moldova, recte Hlipiceni. În refugiu au fost și tinerii premilitari spre a nu cădea în mâna sovieticilor. Aceștia s-au deplasat pe jos la plasa Sulița unde s-a format detașamentul cu direcția Botoșani spre a fi îmbarcați în tren. Acasă mamele au rămas cu ochii umezi de lacrimi și astfel viața românilor e tot mai grea, mai nesigură. Majoritatea românilor aveau moralul foarte scăzut din cauza
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
prietenă cu Ana Emanoil și după serviciu, în loc să meargă acasă, mergea la prietena Ana (la cucoana) și povesteau de ale lor și în timp ce-și beau cafeluța mai discutau și de cele ce se întâmplă în comună, la plasa Sulița și chiar la Botoșani. Într-o zi, Aurica anunță întreaga famile a Anicăi, că iau sosit nepoții și că vor să le facă o vizită. Toți au fost bucuroși și de abia așteptă să-i vadă, că or fi crescut
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
puternic asociată luptei pentru supraviețuire, dar și ca semn care trebuie să inoculeze, prin sugestiile violente, teama și predarea necondiționată. Celelalte desene completau sugestia : clepsidra - timpul scurt lăsat pentru predare, inima - pericolul fatal, omul dezbrăcat - deposedarea de bunuri, sabia sau sulița - instrumentele de ucis. Metodă de persuasiune subită, nu de legitimare națională, steagul negru, cu un craniu alb și două oase sau cu două săbii curbe încrucișate dedesubt, a rămas simbolul piraților, în lumea occidentală, lucru fixat definitiv în imaginație de
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
cu lumea elină prin elementul dionisiac și pitagoreic. Toate rasele mari se caracterizează printr-o adâncă noțiune a eternității și prin punerea vieții terestre în dependență de absolut. În vreme ce popoarele barbare sunt superstițioase și tranzacționează cu demonii, geții, înfigîndu-se în suliță, consultau divinitatea de-a dreptul în cer. Sentimentul adânc al providenței îl au romanii în cel mai înalt grad și ceea ce s-a socotit scepticism, fatalism nu e decât credința că Zeul nu ajută în faptele necuvenite. Elinii aveau într-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tuturor chipurilor de lovire și sluțire: Într-aceea Găvan pe Ghițu-l omoară, Cocoloș pe Titirez deculă, Costea lui Zăgan capul sboară, Iar Pipirig a Dodii căciulă Taie în două și capu-i despică, Din creștet până în tufoasa chică. Parnavel cu sulița ascuțită Străpunsă pe Corbea în gemănare, Și de nu era punga încrețită, Îi pătrundea fierul până în spinare, Dar totuși răsturnîndu-l pe o dungă, Îi zdrobi toată cremenea în pungă. Mândrea pe Ciuntul de barbă trage, Năsturel pe Dondul flocăiește, Iar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
crud. Sărmani!... de șase luni acum, Ei merg fară-ncetare Pe-un larg pustiu ce n-are drum, Nici adăpost, nici zare. Din când în când un ostenit Mort cade, părăsit! În urma lor și pe-mprejur, Cazaci, baskiri sălbatici Cu suliți lungi, cu ochi de ciur Alerg pe cai sburdatici, Și-n zarea sură stă urlând, Urlând lupul flămând. O mare parte din activitatea sa Alecsandri o consacră teatrului, care convenea spiritului său critic, bonom, și aspirației lui la succesul imediat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
profund de sentimentul destinului implacabil, înțeles nu ca o forță oarbă ci ca o acțiune eternă a eonilor. Căderea Bizanțului din începuta dramă Alexandru Lăpușneanu e plină de acest spirit curat contemplativ: El vedea pe ienicerii cu turbane și cu suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți, Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușe, Grinzi cădeau arzând pe drumuri și cădeau ferești și ușe, Urlete de biruință în al chinurilor vaier, Glas tremurător de clopot se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poemul-panou ori gravură. Cutare poezie nu-i decât comentarul unei icoane primitive în tonuri tari, galben, albastru, roșu, negru, alta e un panou procesional (fecioare, cavaleri, copoi, ciute, fazani). Într-o baladă vedem un cal roșu și un oștean cu suliță de lemn. În alt loc un împărat cu ochi verzi și roșii trece pe uliți pline de rufe albe. Ca și Th. Gautier, Adrian Maniu e un artist plastic refulat care se consolează în poezie. Ca pictor în cuvinte el
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spiritual bazat pe minciună, viclenie, hoție și lăcomie cît încape. Să continui cu zicerea lui Samuel. ,,13,19 În toată țara lui Israel nu se găsea nici un fierar, căci filistenii ziseră: să împiedică pe ivriți să-și facă săbii sau sulițe. 13,20 Și fiecare dintre ivriți se pogora la filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, furca cu trei coarne și securea și ca să facă vîrf țepușei cu care mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
pogora la filisteni ca să-și ascută fierul plugului, coasa, furca cu trei coarne și securea și ca să facă vîrf țepușei cu care mîna boii... 13,22 Și așa s-a întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul și Ionatan; nu avea decît Saul și fiul său Ionatan... 14,4 Între trecătoarele prin care căuta Ionatan să ajungă la straja filistenilor, era un pisc de stîncă de o parte și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mare fără apă, care este la Secu, a întrebat...” Textul de mai sus arată situația jalnică a ivriților, săraci și fără surse de existență s-au aruncat asupra filistenilor să-i prade. Faptul că ei nu aveau nici săbii nici sulițe ci se bazau numai pe ghioagă și praștie, arată că erau niște semisălbătici iar din acest întuneric pretind ei că au curs valuri de revelații cu care au luminat lumea. Tot acest text mai datează odată pătrunderea celor cîteva mii
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
barbari și între greci, căci oștirea lui Telefos era grozavă și vitează nu numai în totalul ei dar și în fiecare luptător, fiind copii voinici ai Istrului din Sciția. Misii lăsau pe greci să debarce, aruncînd de pe uscat săgeți și sulițe cu mare furie. Misii veneau de dincolo de Istru se zice că și femeile misilor se băteau de călare contra grecilor ca amazoanele și că femeia lui Telefos, Hiera, comanda această cavalerie de femei... Protesilaos zice apoi că doamna Hiera, a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
XlX ,, Feluri de limbi mestecate fiind și bărbați de tot felul... Pirus, care pe traci adusese venind de la Enos pe mare, Armele nu-i le desprinse, sosiră doar soții lui Pirus Tracii moțați, și-l încinseră pe dată cu lungile suliți’’ Pirus este ucis de ahei care doreau să-i ia armura și armele, după obiceiul aheilor dar este salvat de ceilalți traci de o asemenea umilire. Pe un crater din secolul Vl î.e.n. este înfățișată lupta lui Hercule cu centaurul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
unde rumu-nii sau urmașii ariminilor atacă Geonoste, cetatea galilor de pe malul unei ape. Din înaltul cerului, deasupra pedestrimii rumune, veghează bătălia Moș Arimin imortalizat printr-un păstor rumun sprijinit în băț. Printre pedestrașii geți există unul care poartă în vîrful suliței o ...cruce!! Moș Arimin se găsește reprezentat imagis- tic(un păstor care se sprijină în băț, un bătrîn care ține în brațe un miel sau bustul unui bătrîn din profil cu un miel lîngă el) pe foarte multe tăblițe de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
europenii cînd au colonizat Americile, și-au luat cu ei denumirile locurilor de baștină pentru a se ști de unde vin. Nimic nou sub soare chiar dacă a trecut atîta timp! Acești misi, buni mînuitori de obiecte contondente și ascuțite(ghioage, săbii, sulițe, arcuri) erau printre apărătorii Troiei cînd lacomii ahei au venit să-i ușureze de averi și de zile pe locuitorii cetății. Și ne spu-ne Iliada că erau acești misi ,,tari de virtute” și ,,luptători de aproape” adică meseriași în datul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
of the Isle of Man / Godred Crovan, un poem. Compus de Dopnal Syrric, scutier al lui Godred Crovan, Rege al Insulei Omului - "săgețile morții"; armate topindu-se în fața omului; "dealul morții"; "colinele ucișilor înălț[îndu-se]"; "săbii plou[înd] cu sînge"; sulițe "răpun[înd] sufletele vrăjmașilor"; bătălii vuind; "furtuna războiului"; războinici "cît stelele nopții de iarnă"; "înțelepciune adîncă precum lacul cel negru"; "mare de sînge"; "lac de sînge"; războinici "ca niște vîsle frînte"; "sulițele sorții"; "șuvoi de sînge"; "veșminte de sînge"; "sabia
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ucișilor înălț[îndu-se]"; "săbii plou[înd] cu sînge"; sulițe "răpun[înd] sufletele vrăjmașilor"; bătălii vuind; "furtuna războiului"; războinici "cît stelele nopții de iarnă"; "înțelepciune adîncă precum lacul cel negru"; "mare de sînge"; "lac de sînge"; războinici "ca niște vîsle frînte"; "sulițele sorții"; "șuvoi de sînge"; "veșminte de sînge"; "sabia de foc"; "amăsarii de foc"; "zeul războiului, Wotan cel pătat cu sînge"; "valea măcelului"; "leii războiului"; "săgețile morții înnour[înd] soarele"; "larma cea tare a războiului spor[ind]". The Hirlas, translated from
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]