7,943 matches
-
Vers la sociologie différentielle (ediția a III-a revăzută, PUF, Paris, 1963, pp. 146-147). Astfel, prin intermediul unei clasificări foarte generale a formelor de sociabilitate, regăsim antinomia elită/mase: pe de o parte, masa, un vast ansamblu neorganizat, bazat pe forme superficiale, chiar efemere, de sociabilitate, în care individualitatea rămâne foarte expusă presiunii difuze a ansamblului; pe de altă parte, elita, o minoritate în sânul căreia interrelațiile sunt mai individualizate, în care presiunea ansamblului este resimțită puțin, dar în care, dimpotrivă, domină
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
culturală dintre membrii elitei și restul populației. O minoritate conducătoare, de tipul anumitor partide politice evocate de Maurice Duverger (1951), poate, în acest caz să capete caracteristicile unei „ordini” devotate unei puteri de tip „charismatic”. La polul opus al relațiilor superficiale ce caracterizează „masele” sau non-elita, găsim niște afinități în principal afective, tipice pentru categoria Bund („ligă”, „alianță”), noțiune pe care Duverger o împrumută de la Hermann Schmalenbach (1922) și pe care el o traduce prin „ordine”, gândindu-se la ordinele de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
baza acțiunilor umane se află, conform lui Pareto, un anumit număr de constante care se actualizează sub forme diferite, dar pe care le regăsim în toate societățile; acestea sunt „reziduurile”, adică „ceea ce rămâne” după ce a fost eliminat tot ce era superficial sau conjunctural. Aceste reziduuri, care pot fi împărțite în șase categorii, sunt expresia sentimentelor proprii naturii umane; categoriile de reziduuri sunt, în fond, „familii de sentimente”. În privința rolului elitei conducătoare, primele două categorii sunt cele mai pertinente. Este vorba despre
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai numeroși decât cei care apar ca simboluri ale oricărui regim”, pentru că, „sub orice regim, indiferent de țară, îți trebuie o mașină guvernamentală [...], prin intermediul căreia se desfășoară orice acțiune a guvernării” (Albertoni, 1987, pp. 52-53). Pentru Pareto, această distincție între superficial și fundamental ia forma unei opoziții între „reziduurile” care domină la guvernanți și „derivațiile” care le permit acestora să accepte reziduurile. În legătură cu toate acestea, s-a putut observa că îmbinarea originală a teoriei reziduurilor cu cea a elitei îi aparține
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
le ocupă (ibidem, p. 24), fenomen semnalat, de asemenea, de nenumărate ori și în Franța. Elita puterii după Charles Wright Mills Organizațiile esențiale sunt probabil marile întreprinderi, pentru că, în consiliile de administrație, membrii diverselor elite sunt intim amestecați. La modul superficial, întâlnim acest fapt în cursul vilegiaturilor de vară și de iarnă, sub forma unor cercuri ce se suprapun într-o mare complexitate de variante; puțin câte puțin, toată lumea sfârșește prin a se întâlni cu toată lumea sau prin a cunoaște pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atît de necesar. Contemplarea lucrurilor sublime nu le mai lasă timp pentru agitația vieții. Și cum nu știu esențialul acestei vieți, pe care ar trebui să-l cunoască «de-a fir a pără, lumea Îi privește cu mirare, sau mulțimea superficială Îi socotește drept ignoranți... a ști să trăiești, e, În zilele noastre, o adevărată știință”. * „Privită În adînc, realitatea Încetează de a mai fi verosimilă.” (Lucian Blaga) Pentru că, Încercînd s-o Înțelegem Îi adăugăm, fără să vrem, o altă realitate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
din jur fac totul ca să-l Înlăture. * „Păcatele nu se răsplătesc decît În lumea cealaltă, dar prostiile se plătesc În lumea aceasta.” (A. Schopenhauer) Probabil, datorită tendinței noastre de a amîna responsabilitatea păcatelor mari pentru „lumea de apoi”, În timp ce anticipările superficiale de moment le considerăm atît de minore, de firești, Încît credem că ele pot fi remediate printr-un simplu regret, sau prin scuze de circumstanță. * „Psihanaliza este un fel de chirurgie sufletească.” (Lucian Blaga) Pentru că modul ei obișnuit de operare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
fără fond. Modelul formelor fără fond Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar, filosof, om politic, și-a legat numele de cea mai cunoscută și mai virulentă critică a împrumutului de instituții, principii, reforme occidentale în întârziata societate românească de către o elită superficială și nepregătită, conceptualizată drept teoria formelor fără fond. Junimismul, fondat de el, a fost curentul cultural ce a depășit cadrele societății „Junimea”, care a reacționat cu armele ideilor la introducerea ideilor pașoptiste liberale și a instituțiilor avansate din occident, solicitând
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
înțelegere mai bună și o interiorizare a acestuia dacă intervine suportul elaborării progresive. Elaborarea ca întreg necesită definirea detaliată a proiectului care reflectă gradul cunoașterii acestuia. Proiectele pot fi diferențiate dacă le poziționăm între cele două extreme ale unui continuum: superficiale, difuze și clare. Continuumul reprezintă, de fapt, nivelul de cunoaștere. El variază de la slaba cunoaștere la cunoașterea profundă. Un proiect bine definit este plasat cât mai aproape de cunoașterea profundă. Așezarea proiectului pe acest continuum nu este o scalare, ci este
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
voința de a acționa pentru eliminarea problemei/fructificarea oportunității. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu este o p.s. pentru respectiva colectivitate. Dar definirea p.s. doar din perspectiva asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale a căror considerare este esențială pentru analiza p.s.. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
practicilor intervenționiste ale puterilor conservatoare ale vremii; principiile de „securitate colectivă”. Curentele de gândire liberale ce apelează la aceste idei în perioada interbelică pentru a prezenta principii alternative de organizare a unei noi ordini mondiale la sfârșitul primului război mondial - superficial atribuite unei Școli unitare „idealiste” - sunt asociate cu anumite politici (precum dezarmarea, arbitrajul internațional sau securitatea colectivă) și instituții (Liga Națiunilor) și judecate prin prisma (in)succesului acestora în a preveni o nouă conflagrație mondială. În dimensiunea conceptuală, respingerea principiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o manieră antitetică, prin „amplificarea dimensiunii anarhiei și suprimarea dimensiunii federale” (Thies, 2002, p. 169). În sfârșit, al treilea element al strategiei de legitimare a Școlii realiste constă în respingerea conceptelor liberale în urma unei false analize, Carr proiectând în mod superficial conceptele liberalilor din secolul al XIX-lea asupra gânditorilor liberali de la începutul secolului XX (Dunne, 2005). Pentru a ilustra acest lucru, este nevoie de o întoarcere la fundamentele internaționalismului interbelic, de astă dată fidele contextului în care acestea au fost
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sau atitudinale. 2. Identificarea trebuințelor participanților va influența stabilirea obiectivelor, alegerea activităților și a strategiilor educaționale. De multe ori volumul informațional este atât de amplu și variat, încât devine imposibilă încorporarea lui într-un singur program, existând riscul unei abordări superficiale a temelor și unei diminuări a calității învățării. Din atare considerente se optează pentru o interpretare focalizată fie pe un anumit domeniu, fie pe o constelație de discrepanțe, ariile neacoperite fiind reportate pentru o abordare ulterioară, fără a neglija însă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
respectiv factorul tehnic (Bogathy, 2002). Această relație poate fi sintetizată în imaginea de mai jos: Figura 9.6. Schema cauzală a accidentelor de muncă Această schemă este deosebit de importantă deoarece majoritatea analizelor accidentelor de muncă se rezumă la un nivel superficial, de identificare a cauzelor secundare (acte și condiții periculoase) ce au condus la producerea accidentelor, deși ar trebui să aprofundeze ce cauze primare (factorul uman sau factorul tehnic) au condus la deznodăminte nefericite. De asemenea, trebuie reținute două idei importante
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lui Faulkner. Voi reveni mai pe urmă asupra acestui punct, dar vreau să subliniez numaidecât caracterul de radicală și exemplară intelectualitate ai scrisului lui Preda. Sentimentul fundamental al operei acestui scriitor este, după părerea mea, unul care la o judecată superficială și conform cu toate clișeele opiniei curente, pare să vină în contradicție cu intelectualitatea. Acest sentiment, din care cred că decurg în mod consecvent toate celelalte și care dealtfel, mai vădit sau mai ascuns, se manifestă la aproape toți marii scriitori
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ca oamenii sunt aceiași pretutindeni și în toate vremurile. Poate că, dimpotrivă, ne simțim mai deosebiți de lumea unui trecut recent, decât de o alta de care ne despart secole, tocmai fiindcă într-un recul depărtat considerăm mai puțin elementele superficiale și tranzitorii și ne confruntăm într-o perspectivă general umană. Dar nu încape îndoială că nu numai deosebirile, dar contradicțiile și chiar conflictele dintre generații sunt un fenomen firesc. Ar fi să ignorăm cea mai elementară dialectică a istoriei dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
numita „generație tânără” a anilor 1930, față de care cei de vârsta mea eram mezini, repudia nu numai pe Max Nordau, dar, sub influența lui Pârvan și a lui Blaga, opunea înaintașilor o conștiință tragică (nu rareori cam simulată și destul de superficială și declarativă) și promova un iraționalism anticritic care, între altele, se exprima și printr-un dispreț față de Maiorescu. (Nu mai puțin și față de Caragiale și chiar de Arghezi.) Această generație a fost atrasă de „fondul nostru nelatin” revelat de Getica
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
nomadismul s-a născut din nevoie, iar turismul - din urât. — Iată deci și confirmarea. Toată această foială turistică nu e decât expresia unei incapacități de reculegere, de gândire, de visare, a unei nerăbdări, a unei ostentații și a unei curiozități superficiale, de aceeași natură cu cancanul și cu colecțiile de cunoștințe în genul „cine știe câștigă”. În schimb, tinerii în blue-jeans și desculți, cu ghitara pe umeri, care merg pe jos sau cu autostopul pentru a privi în zare pe Arno
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
le fi scris deja. Aceste „repetiții”, pe care Montaigne le consideră deja regretabile la un autor ca Homer, căruia i le reproșează, Îi par cu atât mai „ruinătoare” pentru texte cum sunt ale lui, „care nu au decât un caracter superficial și trecător” și pe care riscă deci să le rescrie cuvânt cu cuvânt, de la un capitol la altul, fără ca măcar să bage de seamă. Însă teama de nu se repeta nu este singura consecință stânjenitoare pe care o are faptul că
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
stârni la cei care nu au citit-o. Poate să fie individuală sau colectivă. Vizează, plecând de la aceste ecouri Încrucișate, construirea cărții celei mai potrivite situației În care se găsesc necititorii. O carte nu va Întreține, cu siguranță, numai legături superficiale cu originalul (care va fi cel mai adevărat?), dar și apropiat pe cât se poate de punctul ipotetic de Întâlnire Între diferitele cărți interioare. În alt roman al său, Perna din ierburi, Sôseki ne Înfățișează un pictor care s-a retras
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
o cunosc numai oamenii care n-au un conținut lăuntric mai adânc și care nu se pot menține vii decât prin stimulente exterioare. Toate nulitățile caută varietatea lumii din afară, fiindcă superficialitatea nu este altceva decât realizarea prin obiecte. Omul superficial n-are decât o problemă: salvarea prin obiect. De aceea, el caută În lumea din afară tot ceea ce aceasta Îi poate oferi pentru a se putea umple de sine Însuși cu valori și lucruri exterioare.” (E. Cioran) Obiectivitate - subiectivitatetc "Obiectivitate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se stinge cu apă. (Suferința unui dor neîmplinit nu poate fi stinsă, Într-adevăr, prin lacrimile regretelor, ci prin noi fapte sau mărturii de Încredere reciprocă.) S-a dus bou și s-a Întors vacă. Situația este caracteristică acelui tânăr superficial sau dezinteresat de Învățătură care se Întoarce de la studii și mai puțin instruit decât atunci când a plecat.) „Poate că singura demnitate adevărată a omului este capacitatea de a se depăși pe sine.” (M. de Unamuno) Într-un picior n-ajungi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
folosirea păcătoasă a libertății! Μ Drumul cel mai scurt spre obținerea desăvârșirii este - spun filosofiile existenței - cel prin greșelile și căințele proprii. Μ Cel care consideră că simplele scuze sunt suficiente pentru a repara nedreptatea făcută cuiva dovedește că este superficial, În primul rând, În raport cu sine Însuși. Μ Unii realizează actul mustrării de conștiință cu o ipocrizie disimulată: se declară neputincioși În lupta cu propriile slăbiciuni, pentru a obține astfel mila celorlalți și justificarea pentru viitoarele lor păcate. Μ Câte Îndoieli
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
stil național de comportare. Dar un mod șmecheresc de existență, În care preocuparea principală este aceea de a obține succesul În mod facil, prin tot felul de vicleșuguri și șiretlicuri (care frizează chiar escrocheria, Înșelăciunea), reprezintă nu numai un mod superficial de existență, dar și unul incorect În raporturile cu ceilalți. Μ Nu este nici ușor, și nici prea plăcut să fii psiholog: ce poate fi mai greu decât faptul de a Încerca să pătrunzi cât mai adânc În intimitatea trăirilor
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În realitate, nu suntem În fața unei situații comice, ci, dimpotrivă, a uneia grave sau chiar dramatice (din acest moment dispare râsul și resimțim un sentiment de jenă față de noi Înșine: cum de am fost În stare să fim atât de superficiali și să râdem, În loc să fi acordat imediat o mână de ajutor celui care a căzut atât de rău!). Suntem, cu alte cuvinte, mai predispuși prin firea noastră să receptăm aspectele comice ale situațiilor decât pe cele tragice sau dramatice. Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]