5,048 matches
-
un potop de imagini ale fericirii, promițându-i sănătate și frumusețe, publicitatea este cea care creează și recreează nevoile pe care aparatul productiv caută să le satisfacă. Manipulat prin tehnicile de persuasiune, consumatorul este deposedat de orice autonomie reală: puterea suverană aparține acum ofertei și comunicării mercantile 11. Acest model teoretic a avut momentul său de glorie în faza II. Debord denunța esența totalitară a figurilor „societății spectacolului”; Henri Lefebvre vorbea de „societate teroristă” și de „cotidianul programat”12; Marcuse stigmatiza
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în Uniunea Europeană trebuie privit ca factor al cărui potențial trebuie valorizat de țara noastră, în vederea intrării acesteia pe direcția convergenței și reducerii decalajelor economico-sociale în termeni absoluți și relativi, care despart România de țările dezvoltate membre ale UE. Criza datoriilor suverane, din țările membre ale zonei euro, deocamdată amplifică o serie de vulnerabilități în ceea ce privește capacitatea integrării economice europene de a depăși criza și de a relua procesul de creștere economică, ce au efect defavorabil pentru România, a cărei economie depinde într-
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
se strecoară amintirea greșelii tatălui său, Henric al IV-lea - Bolingbroke, care îl detronase pe Richard al II-lea. Și chiar dacă Richard nu fusese ucis de Bolingbroke, ci de Exton, care crezuse că îndeplinește astfel dorința ascunsă a viitorului său suveran, deposedarea de domnie a lui Richard al II-lea dă ascensiunii la tron a lui Henric al IV-lea aerul unei uzurpări, ca și cum înlăturarea lui Richard ar fi fost o crimă, o lașă vărsare de sânge. Dezmățatul Henric al V
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
voinței instituției respective. Numai organele învestite cu prerogative de putere la nivel general sunt îndreptățite să fie denumite instituții politice. Instituțiile politice sunt învestite prin lege cu autoritate sau putere de comandă generală. Ele au dreptul de a exprima voința suverană a poporului și de a acționa pentru realizarea și respectarea acesteia. În înțelesul larg al noțiunii de instituție politică, partidele politice nu sunt instituții politice, deoarece nu participă direct și nemijlocit la exercitarea puterii politice. Partidele politice parlamentare (reprezentante în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de drepturi și obligații ca orice persoană fizică. Elemente: organizare de sine stătătoare; independență patrimonială; scop în acord cu interesele generale ale grupului. 2) Elementele constitutive ale statului Doctrina constituțională a formulat trei elemente constitutive ale statului: teritoriul, populația, puterea suverană<footnote A se vedea: R. Beșteliu, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Editura All, București, 1998, pp. 83-84. footnote>. Teritoriul statului reprezintă spațiul geografic alcătuit din sol, subsol și ape, precum și din coloana aeriană aflată deasupra solului și apelor, asupra
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
București, 2008, p. 100. footnote>. Plenitudine - statul exercită în limitele sale teritoriale plenitudinea funcțiilor sale. Exclusivitate - este general admis că, pe teritoriul său, statul exercită în mod liber întreaga sa autoritate, fiind exclusă intervenția sau amestecul altui stat. Un stat suveran este liber și are dreptul să accepte o diminuare a suveranității sale. Opozabilitate - legitimitatea și recunoașterea internațională a constituirii unui stat pe un anumit teritoriu. Importanța stabilirii teritoriului unui stat implică o delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca expresie a acordului între statele suverane interesate. Acestor două caracteristici li s-a adăugat impenetrabilitatea teritoriului, interdicția ca pe teritoriul unui stat să-și poată exercită puterea de comandă un alt stat. Există două categorii de locuitori ai unui stat: care au aceeași cetățenie; care nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ai unui stat: care au aceeași cetățenie; care nu au calitatea de cetățean al statului respectiv, dar au o altă cetățenie sau sunt apatrizi. Cetățeanul - individul legat de stat printr-o legătură juridică: cetățenia. Această legătură este determinată în mod suveran de stat pe anumite criterii: jus sanguinis sau jus loci (jus soli). Străinul este cetățean al altui stat și rămâne supus acestuia din punct de vedere al îndatoririlor cetățenești. Prezența unei comunități de străini într-un stat ridică probleme de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
statul a cărui populație este formată din mai multe rase, popoare, vorbind limbi diferite și având cultura și trecutul istoric diferite.<footnote Elementele națiunii: rasa, religia, tradiția istorică, interesele materiale și culturale comune, situația geografică. footnote> O autoritate publică este suverană atunci când nu este supusă niciunei alte autorități, nici în cadrul intern, nici pe plan extern. Nicio altă entitate nu o poate controla. În interiorul frontierelor sale, statul exercită o putere exclusivă; deține puterea de a controla, comanda și sancționa în mod suveran
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
suverană atunci când nu este supusă niciunei alte autorități, nici în cadrul intern, nici pe plan extern. Nicio altă entitate nu o poate controla. În interiorul frontierelor sale, statul exercită o putere exclusivă; deține puterea de a controla, comanda și sancționa în mod suveran. Un element esențial al suveranității statului este dreptul său inalienabil de a reglementa, în mod liber și fără nicio intervenție din partea altui stat, organizarea și funcționarea sistemului politic, raporturile societate-stat-cetățean, raporturile personale și patrimoniale între indivizi prin intermediul normelor juridice. Statul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
aspecte: forma de guvernământ; forma structurii de stat; regimul politic. Aceste aspecte sunt strâns legate și condiționate unele de altele. poate apărea sub o întreită înfățișare în funcție de criterii distincte; există trei criterii: 1. modul de organizare și exercitare a puterii suverane pe teritoriul statului; 2. caracterele și prerogativele organismului învestit cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
organismului învestit cu funcția de șef al statului; 3. metodele de guvernare. în funcție de aceste criterii, statul va căpăta o anumită formă: ‐ stat unitar/stat federal; ‐ monarhie/republică; ‐ va avea un regim politic democratic/autocratic sau autoritar. Orice stat, ca entitate suverană, deține prerogativa, în virtutea suveranității sale, de a decide în mod liber și în conformitate cu prevederile constituționale ce formă de guvernământ, de structură ori de regim politic să adopte. Opțiunea pentru o anumită formă de stat este o opțiune politică, care este
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
votând legi distincte care nu sunt aplicabile la fel tuturor regiunilor locuite de populațiile distincte. b) Regionalismul exprimă o situație geografică, politică, administrativă, lingvistică, spirituală, având rădăcini istorice în dezvoltarea unui stat unitar, datorită căreia acesta optează pentru împletirea atributelor suverane ale conducerii centralizate cu atribuirea unei autonomii largi unor colectivități regionale<footnote A se vedea P. Negulescu, op. cit., pp. 611-612. footnote>. Adepții săi au invocat incapacitatea structurii politico-administrative centrale de a oferi soluții viabile și eficiente cererii unor forțe sociale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
143-144. footnote>. Există două modalități de constituire a federațiilor: prin integrarea mai multor state și constituirea unei entități statale; prin separarea unor regiuni ale statului unitar și constituirea împreună cu teritoriul rămas, a unei federații. Motivele integrării unor state independente și suverane într-un stat federal sunt apărarea comună împotriva unei amenințări externe, preocuparea de a asigura o ordine socială internă stabilită și dorința de a folosi mai eficient resursele economice<footnote Ca exemplu, putem menționa SUA, Elveția, Imperiul german în 1871
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Magna Charta din 1215 ș.a., prin care se reglementează unele raporturi dintre rege și supușii săi, nu puteau fi socotite constituții în înțelesul pe care îl dăm astăzi acestui document. footnote> Modalitățile practice de exercitare de către națiune a puterii sale suverane nu se regăseau în cutuma constituțională. De aceea, reprezentanții națiunii au militat pentru înlocuirea cutumei cu dispoziții scrise, care prezentau avantajul că puteau reglementa și alte probleme sociale: raporturile dintre stat și națiune, drepturile și libertățile publice, controlul națiunii aspra
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
dispoziții cu caracter politico-juridic solemn prin care se reglementează caracteristicile esențiale ale teritoriului, structura de stat, forma de guvernământ, regimul politic, se consacră existența unei anumite populații pe teritoriul respectiv, se prevăd principiile, normele și organismele de exercitare a puterii suverane, drepturile și îndatoririle cetățenești. Constituția reglementează ansamblul relațiilor sociale fundamentale.<footnote Aceste dispoziții sunt stabilite în Constituție sau într-un alt act cu valoare constituțională. footnote> Însituația în care în viața unui stat au loc schimbări politice structurale, fundamentale, când
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
un anumit stat și asupra căreia se exercită prerogativele de comandă. footnote>. Cetățenia română exprimă legătura principală și statornică între statul român și o persoană fizică, în baza căreia aceasta participă la diferite proceduri legale prin care se exprimă voința suverană a poporului și beneficiază de drepturile și libertățile fundamentale pe care i le garantează statul, care, în același timp, îi impune anumite îndatoriri fundamentale. Natura juridică a cetățeniei Cetățenia este un element, o parte componentă a capacității juridice. Persoana fizică
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
automat cetățenia română, indiferent de locul nașterii sale, copilul ai cărui părinți, sau numai unul dintre ei, este cetățean român; stabilirea modului de dobândire a cetățeniei, ca și drepturile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, reprezintă un atribut inerent, exclusiv și suveran al statului; cetățenii români au de regulă o singură cetățenie, dar, potrivit legii române, pot dobândi o a doua cetățenie; căsătoria nu poate produce efecte juridice asupra cetățeniei soților, iar schimbarea cetățeniei unuia dintre soți nu produce efecte asupra cetățeniei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
întreruperea vacanței parlamentare dintre două sesiuni ordinare pentru motive foarte importante sau excepționale. Sesiunile ordinare reprezintă regula, iar cele extraordinare, excepția. Convocarea de drept a parlamentului este motivată de cauze ieșite din comun, de o gravitate excepțională, când manifestarea voinței suverane a poporului, prin intermediul parlamentului, se impune de urgență pentru soluționarea unor probleme de interes național. Sesiunile ordinare Potrivit art. 66 alin. 1 din Constituție, Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima începe în luna
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
voinței instituției respective. Numai organele învestite cu prerogative de putere la nivel general sunt îndreptățite să fie denumite instituții politice. Instituțiile politice sunt învestite prin lege cu autoritate sau putere de comandă generală. Ele au dreptul de a exprima voința suverană a poporului și de a acționa pentru realizarea și respectarea acesteia. În înțelesul larg al noțiunii de instituție politică, partidele politice nu sunt instituții politice, deoarece nu participă direct și nemijlocit la exercitarea puterii politice. Partidele politice parlamentare (reprezentante în
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de drepturi și obligații ca orice persoană fizică. Elemente: organizare de sine stătătoare; independență patrimonială; scop în acord cu interesele generale ale grupului. 2) Elementele constitutive ale statului Doctrina constituțională a formulat trei elemente constitutive ale statului: teritoriul, populația, puterea suverană<footnote A se vedea: R. Beșteliu, Drept internațional. Introducere în dreptul internațional public, Editura All, București, 1998, pp. 83-84. footnote>. Teritoriul statului reprezintă spațiul geografic alcătuit din sol, subsol și ape, precum și din coloana aeriană aflată deasupra solului și apelor, asupra
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
București, 2008, p. 100. footnote>. Plenitudine - statul exercită în limitele sale teritoriale plenitudinea funcțiilor sale. Exclusivitate - este general admis că, pe teritoriul său, statul exercită în mod liber întreaga sa autoritate, fiind exclusă intervenția sau amestecul altui stat. Un stat suveran este liber și are dreptul să accepte o diminuare a suveranității sale. Opozabilitate - legitimitatea și recunoașterea internațională a constituirii unui stat pe un anumit teritoriu. Importanța stabilirii teritoriului unui stat implică o delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai ca expresie a acordului între statele suverane interesate. Acestor două caracteristici li s-a adăugat impenetrabilitatea teritoriului, interdicția ca pe teritoriul unui stat să-și poată exercită puterea de comandă un alt stat. Există două categorii de locuitori ai unui stat: care au aceeași cetățenie; care nu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
ai unui stat: care au aceeași cetățenie; care nu au calitatea de cetățean al statului respectiv, dar au o altă cetățenie sau sunt apatrizi. Cetățeanul - individul legat de stat printr-o legătură juridică: cetățenia. Această legătură este determinată în mod suveran de stat pe anumite criterii: jus sanguinis sau jus loci (jus soli). Străinul este cetățean al altui stat și rămâne supus acestuia din punct de vedere al îndatoririlor cetățenești. Prezența unei comunități de străini într-un stat ridică probleme de
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
statul a cărui populație este formată din mai multe rase, popoare, vorbind limbi diferite și având cultura și trecutul istoric diferite.<footnote Elementele națiunii: rasa, religia, tradiția istorică, interesele materiale și culturale comune, situația geografică. footnote> O autoritate publică este suverană atunci când nu este supusă niciunei alte autorități, nici în cadrul intern, nici pe plan extern. Nicio altă entitate nu o poate controla. În interiorul frontierelor sale, statul exercită o putere exclusivă; deține puterea de a controla, comanda și sancționa în mod suveran
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]