30,883 matches
-
înseamnă un mediu de civilizație și cultură, un mod de raportare a ceea ce am devenit la ceea ce am întâlnit. Pentru a putea locui îi dăm naturii sensuri. Spre exemplu, copacul îl înțelegem prin intermediul funcțiilor sale: fabrică de oxigen, lemn de tăiat pentru diverse utilizări, fructe de cules, umbră, funcție estetică, eventual și o funcție axiologică, copacul arătându-ne ce nu suntem noi în sensul că suntem mai mult decât atât. Și avem convingerea că acesta este copacul și aceasta este realitatea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acesta este rolul Bibliei. ٭ O raportare de avar la gândire: să-ți pară rău pentru toate momentele în care investiția ta (propria minte) nu produce nimic, pentru toate clipele sterpe în care timpul minții proprii este umplut cu inutilități. Să tai coada pisicii numită obișnuință pentru a nu permite ca prin ușa păstrată prea mult deschisă să intre momentele seci. ٭ Trecerea din timpul circular în cel istoric este angoasantă; momentul a putut fi depășit într-o oarecare măsură prin reproiectarea existențelor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
fratele lui, Februarie, să-i Împrumute trei zile friguroase. Cu cât urca mai mult fata pe Ceahlău, cu atât vremea se strica mai tare și se făcea tot mai frig.Începu să ningă liniștit, apoi se porni vântul, viscolul Îi tăia respirația. Și ea urca, urca.Doar n-o să se dea bătută așa cu una cu două.Doar ea era Evdochia, fiica lui Decebal. Când urcă pe munte, s-o caute pe fată, Martie o găsi Înghețată Împreuna cu oile sale
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
care născuse gemeni, pentru a o ajuta la unele treburi În gospodărie.Tocmai atunci se Întâmpla ca asupra Sucevei să se năpustească turcii.Au dat buzna buluc, peste satele sucevene, aprizându-le și făcându-le cenușă, au furat vitele și au tăiat cu iataganele lor pruncii , femeile, bătrânii și bărbații, acolo unde i-au găsit : la cosit, la moară ori prin curți. Sânzâiana nu fusese la datorie, n-a aprins focurile pe dealuri, nu i-a putut Înștiința pe cei din neamul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
muri. Așa că bărbatul rămase singur să crească băiețelul pe care Îl aveau. Pe patul de moarte el promise femeii că va avea mare grijă de copilul lor. Omul acela, pentru a câștiga cinstit o bucată de pâine, mergea la pădure, tăia lemne și le vindea gospodarilor de prin sate. De dimineață până seara, oriunde se ducea și orice făcea, lua copilul cu el, ca să-l aibă mereu În preajmă să-l păzească să nu i se Întâmple ceva rau. Să nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
frumos și cuminte, care nu ieșea din cuvântul tatălui său și nu-l supăra cu nimic. Într-o zi frumoasă de vară, după obicei, omul Își luă desaga cu de-ale gurii și plecă Însoțit de Cucu, la pădure, să taie lemne. Și era ziua aceea neasemuit de frumoasă: soarele strălucea bucuros, fluturii se opreau pe florile parfumate, păsările se Întreceau În triluri și izvoarele curgeau șușotind, de parcă povesteau ceva. La amiază bărbatul Își spălă palmele aspre și muncite și după ce
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Scotea câte o cutie și mă întreba: Vrei să mâncăm, să-ți fac o salată? Și, în câteva minute, cu o precizie extraordinară pentru vârsta lui, începea și toca ceapă mărunt-mărunt. Cu conserva aleasă, lua din frigider cartofi fierți, îi tăia felii, punea ulei, oțet, nu știu ce mai punea, dar ieșeau niște salate grozave. Așa era bunicul! Stătea pe un scaun toată ziua în fața casei. Ceva mai încolo avea o mică grădiniță de zarzavat, de care se îngrijea singur. Bunicul fusese bijutier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
acasă spuse ferm Camelia. Nu ne încurcă banii, slavă Domnului, avem ce ne trebuie dar... Mamă, iar acasă, m-am săturat, sări Ana, fata cea mică. Joacă la loto, poate câștigi premiul cel mare și mergem toți în Honolulu, îi tăie Camelia elanul. Mamă, în Honolulu poate vom ajunge cândva cu Radu, intră în discuție și Alice, fata cea mare, dar și eu m-am cam săturat de stat în casă. Uitați că în casă sunt patru suflete și un singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
din preaplinul sentimentelor ce m-au copleșit și mă bântuie de când te-am cunoscut. Ai fost prima mea dragoste și unica până acum. Când ne-am întâlnit, nu eram pregătită pentru o atare experiență, care m-a amețit, mi-a tăiat respirația și m-a transpus într-o stare de beție divină din care nu mi-am revenit nici acum, după atâția ani. Eram o adolescentă ce pășea temătoare, timidă și speriată în viață, de aceea stângăciile mele la întâlnirile noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să uit ce lăsasem în urmă pe tine, dragostea mea, speranțele mele... Cu efort, cu multă muncă și încăpățânare, am reușit să pun lucrurile la punct în "gospodăria noastră" a surorii, a nepoatei și, într-un fel, a mea. Am tăiat toate cheltuielile nesăbuite, am pus ordine în conturi și la bănci, am "periat" lista "prietenilor și adoratorilor", am devenit, în concluzie, impresarul unic și general al adorabilei mele surori. În paralel, mi-am luat în serios și atribuțiile de mătușă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Mă bucur că vă place, o facem noi aici, pădurea e colea și-i păcat de la Domnu' să nu aveam așa o bucurie pentru musafiri de seamă. Da' serviți și ceva de-ale gurii. Îs toate făcute în casă. Am tăiat un godac de Ignat și l-am pregătit cum se cuvine am făcut și cârnați, și leber, și tobă, am afumat și niște slănină... De la oile noastre avem și ceva brânză bună... După micul dejun "subțire" de dimineață, Petre nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Pe măsură ce Petre avansa cu expunerea, domnul Postelnicu își frământa tot mai nervos mâinile. La încheierea cuvântului începu a-i înșira lui Petre argumente: că să vedem, că nu cred că se poate, că-i dificil, că... Ascultându-l, Petre îi tăie scurt vorba: Domnule primar, s-o luăm metodic. În Bucura, am cumpărat o casă, actele fiindu-mi semnate chiar de dumneata. Deci sunt de-al locului. Certificatul de revoluționar, nu de privitor de pe trotuar, ci de arestat la Jilava, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în stative din borangic sau casânci (basmale de cașmir). Cămeșa era făcută din pânză de in sau bumbac. Aceasta se compunea din cinci lați: unul pentru partea din față (piept), altul pentru spate, câte unul pentru mâneci, iar al cincilea, tăiat în două bucăți, se folosește la clinuri. Ornamentele sunt florale sau geometrice. Dispunerea motivelor decorative pe suprafața cămășii de sărbătoare se face ținându-se cont de regulile repetiției, alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese în două ițe. La
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
un an, nașa ia din părul copilului, fiind iar prilej de petrecere. În duminica fixată, după slujba de la biserica unde copilul a fost dus, închinat și împărtășit, nașa ia un ban de metal (aur sau argint), precum și puțină ceară, apoi taie cu foarfecele cruciș câte puțin păr de pe capul copilului pe care-l lipește între ban și ceară, zicând Tatăl nostru. Acesta este păstrat în casă, considerându-se că aduce noroc celui mic. Apoi urmează cadourile. Tot acum se așează pe masă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a fi făcute de râs în fața satului. Și acum se mai organizează formații de teatru popular, dar acelor hore la care participa tot satul, le-au luat locul discotecile doar pentru tineri. Pe 20 decembrie, în ziua de Ignat, se tăiau porcii, respectându-se un adevărat ritual: găsirea locului de sacrificiu (cercul magic) al porcului, crestarea semnului crucii pe capul porcului și pomana porcului, care era o masă comună cu apropiați. Cei care posteau amânau tăierea porcului în zilele Crăciunului, obicei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mers, după cum citim, Până la Ierusalim. Acolo când au ajuns Steaua lor li s-a ascuns Și le-a fost de-ntrebare Nașterea de-mpărat mare. Iară Irod împărat Auzind, s-a supărat În Beethleem a intrat Mulți copii mici a tăiat Până la 14.000 Toți mărunți și mici copii. De la 2 ani și mai în jos Ca să-L afle pe Hristos. Pe Hristos nu l-au aflat Dumnezeu L-a apărat Și de-acum până-n vecie Mila Domnului să fie Cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
să mănânc cu îndemânarea mamei. Prin urmare, mă aplec asupra farfuriei, sobră, așa cum cere eticheta. Felul în care mănâncă mama, nu numai supă ci orice, este de neîntâlnit în codul bunelor maniere. De exemplu, când avem carne la masă, o taie pe toată bucățele, folosind cuțitul și furculița. Dă apoi cuțitul deoparte, apucă furculița cu mâna dreaptă și străpunge, fericită, bucățică cu bucățică. Când mâncăm pui, noi ne dăm osteneala să luăm carnea de pe os fără să facem nici cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
am înșelat. Mă plimbam pe lângă heleșteu cu intenția de a culege flori pentru slujbă. M-am oprit lângă niște azalee și am zărit un șarpe încolăcit pe vârful unei ramuri. Am fost uimită pentru moment. Dar, când mă pregăteam să tai o crenguță de trandafir din tufișul alăturat, am văzut și acolo un șarpe. Pe următorul trandafir, pe arțar, pe grozamă, pe glicină, pe cireș, pe fiecare tufiș și copac, era încolăcit câte un șarpe. Nu-mi era foarte teamă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
izolate de lume. În februarie, satul întreg gemea de flori de prun. Zilele au fost liniștite, fără o adiere de vânt măcar. Florile au rămas pe crengi până la mijlocul lunii martie. În orice moment al zilei le priveai, ți se tăia pur și simplu respirația. Atât erau de frumoase. Mirosul lor pătrundea în cameră ori de câte ori deschideam ușa. Spre sfârșitul lui martie, în fiecare seară se stârnea vântul și, pe când ne beam, în amurg, ceaiul, petalele purtate de aripile vântului zburau direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
să trăiesc. Valuri de durere îmi străpung necontenit inima, precum norii albi mânați de vânt pe cer, după furtună. O emoție puternică, un fel de neliniște, îmi sfâșie inima, ca apoi să mă lase iar. Îmi dereglează pulsul și-mi taie respirația. Uneori totul se-nvăluie ca-n ceață, privirile mi se întunecă și simt cum toată vlaga mi se scurge prin vârful degetelor. În ultima vreme, ploaia mohorâtă a căzut neîncetat. Tot ce întreprind mă deprimă. Astăzi am scos un scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
furtună, până am găsit un polițist. Mi-a spus pe unde să o iau. Aproape fugeam pe străzile întunecoase. Am zărit felinarul albastru de la Chidori. Am deschis ușa fără pic de ezitare. Într-o cămăruță de șase tatami, în care tăiai fumul cu cuțitul, vreo zece persoane stăteau în jurul unei mese mari. Beau și discutau zgomotos. Trei dintre ele, femei, erau mai tinere decât mine. Beau și fumau cot la cot cu bărbații. Am pășit înăuntru, am aruncat o privire prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
povestit actrița. Stela a mărturisit că noul ei tată era un om simplu, dar muncitor, care s-a străduit ca familiei să nu-i lipsească nimic. Pentru că nu găsea de muncă, bărbatul a avut ideea să cumpere un motor de tăiat lemne și un măgar și să lucreze cu ziua. Stela Popescu și-a revăzut tatăl biologic prin anii '61-'62, în Basarabia, unde a plecat cu greutate într-o excursie. A reușit să-și aducă părintele înapoi în România abia
Stela Popescu, mărturii cutremurătoare despre tatăl biologic by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71853_a_73178]
-
Cristina Alexandrescu Cristina Șișcan, soția lui Mădălin Ionescu, a fost fotografiată în topless la piscină. “Îmi aduc aminte de momentul în care am văzut-o pentru prima oara goală... Pur și simplu mi s-a tăiat respirația”, povestea Mădălin Ionescu într-un interviu.
Soţia lui Mădălin Ionescu, topless la piscină by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71893_a_73218]
-
toți o-ngaimă: Azurul unei șepci pe-o tidvă de soldat Și șeful casei alb de spaimă. Eu nu mai vreau nimic... În val, pe Enisei Polara stea lumina-și curmă Și ochii lui albaștri, lucind în ochii mei Îmi taie groaza de pe urmă... 19 august, 1939 Casa de pe Fontana IX Demența-n jocul ei îngust Pe jumătate suflet umbră-i, Și vin de foc îmi dă să gust, Să mă îmbie-n valea-i sumbră. Și-am înțeles că mai
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
după tentativa de sinucidere și a fost mutată la o clinică unde va urma un tratament contra depresiei, conform Contactmusic. Autor: Diana Mandache Paris, în vârstă de 15 ani a încercat să se sinucidă pe 5 iunie. Aceasta și-a tăiat venele și a înghițit mai multe pastile. Paris a fost internată în această clinică pentru că bunica ei, Katherine Jackson, care este tutorele său legal, și mama biologică a tinerei, Debbie Rowe, cu care fiica regretatului star a reluat legătura recent
Paris Jackson, mutată într-o clinică specializată în tratarea depresiei by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71976_a_73301]