6,861 matches
-
nostru mioritic amenințătoarele lor tunete și trăznete. În epoca comunistă - cușca sălbatică care ne-a costrâns libertatea și ne-a înăbușit sensul dorit al existenței noastre, timp de 45 de ani −, aproape toți visam să plecăm din țară spre niște tărâmuri occidentale liniștite, unde să ne putem împlini profesional, să ne putem câștiga fiecare o oarecare independență economică proprie, prin care să ne putem asigura mult dorita libertate de călătorie și cunoaștere a acestei lumi minunate. Constrânși fiind de potrivnicia sorții
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
lumea liberă, precum vulcanul acela despre care se credea că s-a stins definitiv în 1945. Suntem națiunea care a supraviețuit incredibil ciumei comuniste totalitare pornită de la început a ne infesta cu o influiență covârșitoare de 90%. Au virusat pe tărâmurile noastre ancestrale timp de o jumătate de secol și n-au reușit mai nimic. Într-o singură lună doar, aceea a blândei ierni ale lui decembrie 1989, ne-am vindecat cu toții instantaneu de lepra marxistă și am pornit în lumea
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
dimineața zilei de 30 mai, când am deschis email-ul de la Romanian Times. Nu-mi venea să cred. Mă gândeam adesea la el și la rolul extrem de important pe care l-a avut în susținerea valorilor spirituale românești, aici, pe tărâm american. Cristian Ioanide, directorul publicației Romanian Times din Portland, Oregon este unul dintre cei care au așezat pilonii spirituali de susținere ai unei punții culturale menite să păstreze intacte tradiții, calități, creații autentice românești. L-am cunoscut de peste doi ani
CRISTIAN IOANIDE A PUS PENITA JOS PENTRU TOTDEAUNA.. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355903_a_357232]
-
fiu aed, adică orb, ca marele HOMER, ca să văd și eu ca el, ceea ce nu văd muritorii de rând. De fapt, părintele înțelepciunii m-a făcut un biet reporter - am cutreierat lumea și am scris despre văzute și nevăzute. Tot tărâmul terrian cutreierat de mine a fost o lungă odisee. M-am implicat în odiseea normală a vremurilor anormale și-am pus totul, în caietul meu de reporter - cartea. Sunt chemat la o mare mărturisire : de fapt, cartea am pus-o
DIALOG CU GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA, POETUL CARE PRIN CREATIA SA, SFIDEAZA TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355918_a_357247]
-
strămoșul ștecherului Schuko de azi), zei stochastici, tăietori de lemne povestind despre Aziyade, licurici fantomatici, șopîrle întinse pe stilobați, „iedera crispată pe cumpăna unui / panou diptic / din care creșteau pietre și aripi bătute în cuie” etc. etc. Luat în ansamblu, tărîmul liric al Luminiței Petcu îți readuce aproape reflex în fața ochilor năucitorul, flamboaiantul bazar mitologic din Jupiter și Semele sau din Argonauții al arhimisoginului Gustave Moreau, cu aglomerările lor insolite și sofisticate de ornamente și simboluri. Să fie însă justă, oare
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
prins în caruselul cu călușei al sorții. Fiecare are ceva să-mi spunăpentru perseverența cu care, aidoma paznicului în lanul de secară(„The Catcher in the Rye”), insist săapăr, cu patimă adolescentină, ca un alt Holden Caulfield pe plaiuri mioritice, tărâmul poeziei, al idealului, adevărului, iubirii, valorilor morale de la care nu concep săabdic înspre compromisuri balcanice de conjunctură. Nu e o fugăde realitate, ci o hranăcultivatăca săîntăreascăspiritul în fața vicisitudinilor din lumea ființării politice în cetate (căci suntem și zoon politicon). - Cât
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
de sihastru Anubis! Anubis! mumificate cuvinte se țes peste noapte. Doar Achnaton ridică coloane cerului ars în făclii de stele Și singur Aten, zâmbitor și sublim mai răsare peste temple Peste ziduri statuile aliniate au amuțit în obeliscuri grele Aegyptos...tărâm al tainelor și al nemuririi peste pustiuri eterne. Referință Bibliografică: Aegyptos / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 440, Anul II, 15 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AEGYPTOS de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354797_a_356126]
-
toate astea cei mai mulți dintre noi, ne dăm sau nu seama, coborâm. Dar până unde se poate coborî? Ce te poate aștepta, altceva decât căderile, la capătul unui drum care a mers numai în jos? Fundul unei prăpăstii. Sau prin analogie, tărâmul de dedesubt. Referință Bibliografică: Două scări / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 455, Anul II, 30 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DOUĂ SCĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354815_a_356144]
-
nu există altă moarte decât moartea spirituală și nu există altă înviere decât în fluviul marilor Idei ale creației, precum Infinitul, Eternitatea, Visul, Dragostea, Liberatea și respectul pentru Legea Sacra și Divinitate. Și a fost seară - mai precis Occident, adică tărâmul unde se-ndeplineste uciderea soarelui prin moarte integrală - Și a fost dimineață, Orient - zi, întâi - primind setea Duhului fără spațiu și timp și intrarea în Neantul Divin prin Coloanele de popoare înlănțuite genetic, devenind călători neînfricați spre Împărăția sufletelor de
A SASEA RESEMNARE SAU ULTIMA CALATORIE GRATUITA IN JURUL SOARELUI, CU UN SINGUR BILET DE INTRARE IN STATIA FINALA [Corola-blog/BlogPost/354834_a_356163]
-
dezbatere noi subiecte la fel de interesante. Este prezentată etica drept o teorie generală a destinului, deoarece “a sta sub destin” este un semn al omenescului. În afara destinului stau animalitatea și zeitățile. În capitolul opt, intitulat Etica lui Robinson (1) Singurătatea, ca tărâm constitutiv al eticii, este chiar principiul ei. Exemplul lui Robinson Crusoe izolat pe o insulă, îi prilejuiește autorului reflecții diverse. La întrebarile de la început, dacă singurătatea suspendă tema eticului, sau dacă există o etică a sihăstriei, se răspunde în continuarea
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
Taipei, Taiwan Peste 900 de lucrări în colecții particulare în: ROMÂNIA, OLANDA , BELGIA, GERMANIA, MAREA BRITANIE, USA, CANADA, BOSNIA-HERȚEGOVINA, FRANȚA, TAIWAN, KOSOVO ,, Există oameni care în vâltoarea vieții își descoperă din preaplinul lor sufletesc, vocații ce se cer exprimate pe tărâmul artistic. Mariana Oros este unul dintre cei dăruiți cu har în artele plastice. Daca începuturile au fost timide sub semnul influenței surorii Elena Bissinger - absolvent a Facultății de Arte Plastice, pe parcursul timpului Mariana Oros și-a găsit segmentul propriu de
MARIANA OROS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354899_a_356228]
-
mi-a plecat în lume dorul, somnul meu mereu mă minte pentru câteva cuvinte și-n curând măre presimt că netimpul cade-n timp și-n mătasea somnului văd durerea Domnului care-ncearcă a mă duce pe câmpiile năluce în tărâmul lui cel rece peste lume, peste praguri unde fac viespile faguri, unde voi dormi buimac peste vreme, peste veac, unde mi-a murit pruncia, alături cu veșnicia. duminică, 19 mai 2013 Referință Bibliografică: lirism baladesc / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
LIRISM BALADESC de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354911_a_356240]
-
Toate Articolele Autorului Movila Miresii este o frumoasă localitate a județului Brăila, nu doar datorită lucrărilor de infrastructură pe care le-a suferit de când primarul Dumitru Panțuru o conduce, ci și datorită vlăstarelor ce și-au găsit rădăcinile pe acest tărâm. Indiferent care va fi umbletul nostru prin lume, punctul de început - și-mi place să cred că și cel final!- al oricărui om, va fi tărâmul natal. Acel univers în care se ascunde ideea de ,,acasă” și pe care-l
DUMITRU PANŢURU, UN PRIMAR CARE ŞTIE SĂ APRECIEZE VALORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354919_a_356248]
-
Panțuru o conduce, ci și datorită vlăstarelor ce și-au găsit rădăcinile pe acest tărâm. Indiferent care va fi umbletul nostru prin lume, punctul de început - și-mi place să cred că și cel final!- al oricărui om, va fi tărâmul natal. Acel univers în care se ascunde ideea de ,,acasă” și pe care-l vom purta mereu în suflet. De pe meleagurile movilene, a răsărit o astfel de floare, care a îmbrățișat calea muzicii populare, Nicoleta Ghelase, elevă în clasa a
DUMITRU PANŢURU, UN PRIMAR CARE ŞTIE SĂ APRECIEZE VALORILE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354919_a_356248]
-
ceva venin. mâna lor nu mai dezleagă ora care e întreagă, lumile mai pier, mai vin, pe un timp calp și senin și încearcă să renască alte visuri, altă mască, alte valuri care-o sorb pe destinul nostru orb. pe tărâmul lor departe îngerii ne strigă-n moarte și în ochiul rotitor văd destinul tuturor ce se-neacă prea supus unde gândurile nu-s nici iubire și nici ură, elixir de băutură, ca un ultim testament unde visul e absent în
LUMEA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354933_a_356262]
-
a mai purtat odată prin minunata lume a poveștilor noastre, numai că de data aceasta a făcut-o în versuri, cu metafore uluitoare, născute poate și din dorul înstrăinatului de plaiurile lăsate undeva, în cealaltă parte a pământului, „pe celălalt tărâm”! Calul și armele tatălui, probele prin care, asemenea lui Harap Alb, tânărul fecior de împărat se maturizează, capătă experiență și înțelepciunea celui care va conduce împărăția, toate acestea și multe altele sunt păstrate în această rescriere. Real și fantastic, tărâmuri
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
tărâm”! Calul și armele tatălui, probele prin care, asemenea lui Harap Alb, tânărul fecior de împărat se maturizează, capătă experiență și înțelepciunea celui care va conduce împărăția, toate acestea și multe altele sunt păstrate în această rescriere. Real și fantastic, tărâmuri cu alte vietăți și cu o vegetație deosebită sau pustiuri, cu două Luni, în loc de una, cu doi Soare, cu balauri sau Scorpii și Ghionoaie, „trup de șarpe, cap de broască, spaima spaimelor”, întuneric sau lumină violetă, Zgripțuroaica decapitată, creaturi de
DESPRE O POVESTE ÎN VERSURI A LUI ADRIAN ERBICEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/354952_a_356281]
-
-o zi pe mine-ai să mă vrei. Căci veșnic nici eu nu trăiesc, dar nu veni la mine, Decât atunci când eu te chem, rugandu-te să iei, Ce-a mai rămas din tot ce am fost, pe-un alt tărâm cu tine. Și teama-ar trebui sa simti la cât necaz amarnic, în urma ta adesea lași, venind neanunțata. Pe când bătrâni asteapta-n prag, venirea ta zadarnic, tu te preumbli printre noi.. să fii tu blestemata! Ana-Maria Moraru din volumul Empatie
MOARTE de ANA MARIA MORARU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/354969_a_356298]
-
din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului Neliniști se adună în adâncuri Încolăcindu-se ca șerpii-n asfințit, În molecule-albastre se nasc trucuri Ce întrerup rotundul liniștit... Insinuându-se cu tainică ardoare Printre tăcutele suspine de sirene, Blesteme răvășesc devastatoare Tărâmul basmului ascuns în gene... Și un coșmar de negru și ecouri Reverberând în valuri de furie Se sparge-n mii de clipe și tangouri Ce-au eșuat în prag de agonie... E-o nebunie de culori și de durere Cu
FURIA MĂRII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355012_a_356341]
-
îmbină să le străbați, să le descoperi și să te bucuri de farmecul lor inedit. Istoria localității Helen este strâns legată de istoria indienilor Cherokee care începând cu anii 1450 s-au stabilit în Valea Helen, poetic numită de ei, Tărâmul celor o mie de cascade. Cât de frumoasă trebuie să fi fost zona aceasta în toată splendoarea și sălbaticia ei, populată doar de către indienii băștinași! În timpul războiul de independență american, pacea indienilor a fost definitiv tulburata și întregul sat indian
HELEN, PERLA ALPINA A GEORGIEI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355298_a_356627]
-
subliniază, deschizînd alte drumuri, mai metaforice: „...dar cu anticipări ale esteticii urîtului și ale grotescului în literatură...” De ce mi-a plăcut această susținere ? Pentru că misticii au o mare apetență pentru dramă, cum zice și Constantin Trandafir! Iată-ne pe un tărîm strivit de bocancii moraliștilor, pentru că, ajungînd la Eminescu, iată o frază bogată în sensuri meditative: „Mitul a fost rostogolit în Infern de mulțimea detractorilor!” și „... o furie unică se abătu asupra poetului în perioada imediat postdecembristă...” - după răzmerița aia de
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
culturii în rândul maselor populare". Majoritatea membrilor comitetului de conducere sunt cadre didactice : Ion Ștefănescu, Toma Ștefănescu, Daniil Rădescu, C. Teodorescu, Gh. Constantin. Poetul și publicistul Vasile Militaru consemnează cu mândrie, în registrul de inspecții al școlii, obolul dăscălimii pe tărâmul cultivării și educării maselor de jos, în pofida opreliștilor de tot felul. Datorită frumuseților naturale dar și al simțului gospodăresc și ospitalier al locuitorilor din această pitorească așezare montană, Rucărul este ales în vara lui 1930, ca loc de desfășurare al
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
binemeritat triumf al autorului. Citind romanul, te simți ca și cum ai urmări un film 3D, unde și tu participi, temporal și spațial, la acțiune. Mintea și inima unui scriitor reprezintă alambicul în care, cenușiul vieții se transformă în aur pur ... pe tărâmul emoțiilor. Cu har și minuțiozitate de bijutier, prozatorul descrie portrete memorabile de profesori și colegi , care i-au marcat acele frumoase și tumultoase timpuri. Aș aminti aici, doar câteva: profesorul de franceză ce avea o metodă originală de predare; pe
UN LICEU LA MALUL MĂRII DE AUREL AVRAM STĂNESCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355497_a_356826]
-
de-altădată Privește la steaua măreață Călăuză-n magica-ți viață. Adiere de vânt jucăuș Pe-a inimii strună arcuș O voce de înger ne-alină În piept de copil ce suspină. Un strop de izvor neumblat Un drum de tărâm necălcat Ești leacul din roua de flori Și primul cântec din zori. Să iubești...e atât de ușor. Camelia C 2010 Referință Bibliografică: Să iubești..e atât de ușor / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I
SĂ IUBEŞTI..E ATÂT DE UŞOR de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355553_a_356882]
-
personalul didactic era conștient în activitatea sa de de necesitatea "despovărării"de balastul nefast al ideolgiei comuniste. Chiar dacă documentele partidului unic din iulie și noiembrie 1971 și ulterior celelalte aserveau și mai mult școala, învățământul, politcii comuniste, chiar dacă acestea erau "tărâmul"predilect al experimentului ideologic de extracție asiatică iar "încolonarea"devenise o obsesie a propagandei oficiale, școala și slujitorii, în simplitatea muncii lor, abrutizați și împovărați de corvezile obștești, ale planului economic și de prestare a muncilor agricole,adesea silnice, își
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]