33,332 matches
-
dispărută și ea, undeva, cândva, vărsată în aerul apăsător și galben, în irizări de toamnă târzie, vie, doar în amiaza mea. Alături de femeia frumoasă din piatră, stă o mască, care niciodată n-a zâmbit. Ce idee s-o pui în tablou cu ramă prețioasă de aramă, filigranată. Statuile au rămas în tipare și timpul lor moare; altfel ar sta într-un muzeu, să trăiască în lumea lor firească. Mobilier bătrân Cei vechi îmbinau piatra cu lemnul; lemnul l-au sculptat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
fie sfârșitul? Coborât în pantă, în umbră stă amăgitoarea și cernita plantă. S-au aburit de vreme și-au pierdut scânteia gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri întunecate și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Tablou uitat Am visat în această noapte, că mă plimbam prin grădinile din Ada Kaleh și prin cetate. Era un rai, să stai printre flori, smochini, măslini și chiparoase. Un fum de cafea învăluia cetatea cu porțile ei de fier ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
fără chip, trecută prin gâtul clepsidrei sub ritul căderii de nisip. * * * Cărțile au murit, culorile nu dansează ca ființele vii, sentimentele mor se sufocă în fașă, se spun în abstracții minore, în acorduri ce nu se mai compun. Cărți și tablouri, statui fără cer, ne amenință vagul și violența; neliniștit le dau la o parte și caut o veche carte. * * * Trebuia să cunosc gustul epocii, să înțeleg poezia să caut versurile ce dansau pe un portativ suspendat între cer și pământ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
sosit frigul 3 A murit și satul? 3 Murim de două ori? 3 2. Amintiri închipuite 3 Antiques shop 3 Statuile 3 Mobilier bătrân 3 Candelabre 3 Vitrinele Lilienei 3 Icoane vechi 3 Recuzita teatrală 3 Bijuterii de familie 3 Tablou uitat 3 Pianul orgolios 3 3. Viața ca reprezentare. Vecinii au fost cei mai apropiați 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3 * * * 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
trebuie să mă apuc de treabă și am tot amânat-o de azi pe mâine. Pentru asta am primit și avertismente pe care am să vi le spun imediat. Într-o noapte eram pe pat culcată și mă uitam la tablourile de pe peretele de la picioarele patului: unul mare avea o perdea cenușie pe el și era ca o intrare, după perdea se vedea puțină lumină și știam că acolo este Maica Domnului. În tabloul de alături era o femeie îmbrăcată în
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
pe pat culcată și mă uitam la tablourile de pe peretele de la picioarele patului: unul mare avea o perdea cenușie pe el și era ca o intrare, după perdea se vedea puțină lumină și știam că acolo este Maica Domnului. În tabloul de alături era o femeie îmbrăcată în negru, care se târa în genunchi spre Maica noastră și o ruga să mă ia. Măicuța s-a întors, a coborât puțin perdeaua, s-a uitat la mine și i-a răspuns femeii
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
probleme, de cazuri complicate. Destinul scriitoarei a fost strâns legat de orașele prin care a locuit, cea mai mare parte a vieții a trăit-o în provincie, în orașe monotone. Aici a scris romane citadine, a consemnat literar moravuri și tablouri sociale. Câteva personaje feminine din prozele scurte - Adriana din Romanul Adrianei, alteori Manuela din Femeia în fața oglinzii - exprimă în numele autoarei, nostalgia unei ambianțe elevate. Tendința de a migra către București constituie pentru alte figuri, din roman, un scop suprem. Scriitoarea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
vorba de crimă, suicid amoros, nu se știe, nu actul justițiar sau al folosirii revolverului o atrage, ci descrierea macabră, viziunea urâtului analizat în toată manifestarea lui, a plămânului perforat, a inimii ce încă pulsează spasmodic, a coastelor neatinse. Acest tablou naturalist va face imaginea vizuală, lait motiv al romanelor Hortensiei Papadat Bengescu. Tabloul fantasmagonic descris va rămane nefinalizat, deoarece chipurile nu sunt zugrăvite deloc, plăcerea crudă nu are portret, este manifestarea biciuitoare a simțurilor și atât. Manuela devine astfel reflectorul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
folosirii revolverului o atrage, ci descrierea macabră, viziunea urâtului analizat în toată manifestarea lui, a plămânului perforat, a inimii ce încă pulsează spasmodic, a coastelor neatinse. Acest tablou naturalist va face imaginea vizuală, lait motiv al romanelor Hortensiei Papadat Bengescu. Tabloul fantasmagonic descris va rămane nefinalizat, deoarece chipurile nu sunt zugrăvite deloc, plăcerea crudă nu are portret, este manifestarea biciuitoare a simțurilor și atât. Manuela devine astfel reflectorul celorlalți trecători de pe stradă, apariția femeilor ce coboară dintr-un automobil luxos, cu
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
care nu plătise, ea însăși, omului tributul cărnii, era cuprinsă privirea palpitândă, neliniștită, dornică, chinuită, rușinoasă și enigmatică care pironea ochii Manuelei în ochii lâncezi, triști, impasibili ai dușmancei eterne, ai curtezanei”. Dar eroina, ce căuta în privirea femeii din tablou, ce o atrăgea la acel chip? Oare nu ipostaza imaginii ei în oglindă...nu este și ea o amoreză nedesfătată încă?! Gelozia nu vine dintr-un complex de inferioritate, de fapt, deschide porțile trăirii lăuntrice, a senzualității ce se împletește
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
poate folosi de mai multe ori în timpul unei lecții, sau activități didactice. Cunoscută sub denumirea de: Gândiți/Lucrați în perechi/Comunicați, aceasta tehnică presupune: descrierea pe foi mari/de flipchart a rezultatului interacțiunii membrilor fiecărei echipe, afișarea acestora ca și tablourile într-o expoziție/galerie de artă. Unul dintre membri fiecărei echipe preia funcția de „ghid” așteptând „vizitatorii”, reprezentați de membrii celorlalte echipe. Aceștia vin, pun întrebări, notează în parte inferioară a fiecărei file comentarii, idei, critici și soluții. La încheierea
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
cu colegii și se distrează în excursie. După mai multe muzee, case memoriale și mănăstiri, ajung la un palat vechi pe care-l vizitează conduși de un ghid. Grupul de copii merge după ghid, ascultând explicațiile și admirând camerele cu tablourile vechi și mobila de epocă. Dar parcă prea se merge repede... − Nici n-ai timp să le vezi bine, gândește Shelley. Nu-i normal să te grăbești așa! Și Shelley rămâne în urmă, într-o cameră frumoasă, cu canapele lungi
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3087]
-
valoarea maximei sincerități, dând expresie unei confesiuni care, nu în puține cazuri, conține elemente dramatice. Marcată profund încă din copilărie de pierderea mamei sale, autoarea va încerca să refacă din întâmplări și gesturi rămase în amintire chipul mamei, într-un tablou plin de lumină și de dureroasă sensibilitate: „Afară este înnourat, nu se aude niciun sunet. Tot satul e pustiu, parcă nu ar mai exista nimeni pe fața pământului. Ploaia așteaptă să cadă peste noi, să-i simțim mângâierea ei rece
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să-L iubească și să-L cunoască pe Dumnezeu, penntru că doar Dumnezeu ne poate curăța de toate gândurile rele, și numai El ne poate duce pe calea cea dreaptă, arătându-ne rostul vieții. Aștept... ... Oare va ninge iarna aceasta? Tabloul de afară este asemănător cu sentimentele mele. Întunericul mă înfioară, mă face să mă simt ca într-un cimitir clădit din case pustii, iar copacii seamăna cu niște fantome care bântuie localitatea și care, datorită vântului, produc niște sunete îngrozitoare
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
suflet, iar inima parcă ar vrea să-mi iasă din piept. Și, mie, mai tare mi-e frig... Așteptarea. Și care-i așteptare? Ea e plină de speranță, căci mă face să cred că mult doriții fulgi vor acoperi acest tablou îngrozitor. O dată cu venirea fulguleților, se va șterge și tabloul, care îmi apare în față, de fiecare dată, când deschid ochii. Doar fulgii pot să ajute și să astupe toate golurile care sunt în tablou. Și eu aștept, aștept... Ca o
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
din piept. Și, mie, mai tare mi-e frig... Așteptarea. Și care-i așteptare? Ea e plină de speranță, căci mă face să cred că mult doriții fulgi vor acoperi acest tablou îngrozitor. O dată cu venirea fulguleților, se va șterge și tabloul, care îmi apare în față, de fiecare dată, când deschid ochii. Doar fulgii pot să ajute și să astupe toate golurile care sunt în tablou. Și eu aștept, aștept... Ca o păpădie... Atât de simplă e când o privești, dar
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mult doriții fulgi vor acoperi acest tablou îngrozitor. O dată cu venirea fulguleților, se va șterge și tabloul, care îmi apare în față, de fiecare dată, când deschid ochii. Doar fulgii pot să ajute și să astupe toate golurile care sunt în tablou. Și eu aștept, aștept... Ca o păpădie... Atât de simplă e când o privești, dar este atât de complicată în interior... Unii pot să nu observe prezența ei. Pentru alții, este o buruiană, iar pentru mine, este o enigmă și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să nu-ți mai amintește de ceea ce nu este de folos. Aceste plimbări nu sunt o pierdere de timp, ci un timp petrecut cu folos. Am văzut toamna sau, mai bine zis, un început al iernii sumbru, trist, posomorât. Un tablou în culori sure, negre și doar unde și unde, un galben, de la lumina aprinsă a felinarelor. Și prin geamuri, se mai reflecta acest galben. Aș putea să zic că acest galben este ca o speranță, care te încurajează să mergi
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
documentului”. Titlul de pe prima pagină - Valul negru - indică genul: o nuvelă, poate un roman. Este posibil ca enigmatica sintagmă să aibă legătură cu pagina dintr-o revistă ilustrată, decupată și uitată între filele manuscrisului. Este o reproducere în sepia a tabloului intitulat Păcatul și semnat Frantz Stuck. O femeie cu ochi mari și întunecoși, cu pieptul gol și plete negre curgându-i pe umeri până la mijloc. Un șarpe îi încolăcește bustul, sprijinindu-și capul pe umărul ei drept. Evident, o viziune
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
o zi două, „sau chiar mai multe”. Teodora a încuviințat în tăcere, vorbind însă cu ochii (acum Profesorului i s-au părut negri), în care i se aprindeau scurt mici luminițe. I-a mângâiat părul, gândindu-se din nou la tabloul alegoric Păcatul de Franz Stuck, descoperit cândva dintr-o revistă ilustrată. Încă din adolescență, Domnul R., actualul profesor și ziarist de ocazie, avea obiceiul să caute prin poduri de case (ale rudelor apropiate) colecții de ziare și reviste vechi, din
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
poienii unde păștea vaca lui Vlad. O albină se așeză pe umărul Bărzăunului, dar n-o alungă nimeni. Nu departe se auzea clipocitul liniștit al izvorului... Iar de partea cealaltă a poienii, chiar la marginea pădurii, văzură cel mai frumos tablou din viața lor: mama și puiul la un loc. Căprioara ținea capul ridicat, mișcînd mereu din urechi, iar iedul, așezat în genunchi, sugea cu nesaț. O clipă... două... trei... Nemaipomenit! se auzi glasul surd al Bărzăunului. În aceeași clipă căprioara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
către o a treia stare care, prin actul inițiatic poetic, a depășit și eul intramundan străin și extincția, sincopa existențială. Trecerea acestui prag, denivelarea ontică are loc printr-un "fin dezastru", printr-un seism sublim, ce apar deosebit de pregnant în tablourile lui El Greco și Van Gogh, în Chant sacré din Cvartetul 132 beethovenian, în lirica lui Hölderlin, în Iluminările lui Rimbaud... Această "ruptură inefabilă" această "sfâșiere luminoasă" (Valéry), are loc în momentul când tensiunea trăirii poetice atinge punctul critic al purificării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a ideației și a înfăptuirii actului creator: cum se explică faptul că o "voce" dictează poemul sau o piesă muzicală, o "mână" conduce mâna sculptorului în a modela marmora sau a pictorului în a orândui imaginile și culorile pe pânza tabloului ? Cine îi insufla lui Eminescu "fulgurațiile intelectuale", lui Beethoven secvențele melodice pe care le nota febril pe carnetul său, în peregrinările prin pădurea vieneză? Dicteul în artă rămâne unul din misterele care își reînnoiește mereu vălurile, asemenea zeiței Isis. Mărturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
despre o mână nevăzută: "Mâna poetului este prinsă de o mână ascunsă, care vine din lăuntrul poetului și folosește trupul aflat în afară". Ideea că poetul este străbătut de un glas tainic, ceresc, este ilustrată, între alții, de El Greco în tabloul Sfântul Idelfons scriind sub dicteul Sfintei Fecioare (Iliesca, biserica Spitalului lui Hristos). Leibniz, în Eseu de Teodicee (af.403), afirmă: "Nu ne formăm ideile pentru că noi vrem; ele se formează în noi, prin noi, nu ca urmare a voinței noastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
frumoasă s-ar cere deci putere de imaginație, intelect, spirit și gust" (Critica puterii de judecare, trad. Tr. Brăileanu, 1940, p.188-212). La rândul său, Charles Baudelaire cerea ca exegeza în materie de pictură să fie "o plimbare filozofică printre tablouri". Extrapolând această idee, o plimbare filozofică deschisă emoțional către sensurile cosmice ale existenței umane trebuie să fie și hermeneutica apropierea de creațiile literaturii sau ale muzicii aflate în zonele eterate ale spiritului. Opera de artă ideală trebuie să inducă atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]