3,383 matches
-
mine și se va chinui pe tocuri, poate va locui în continuare la Fribourg și va străbate în fiecare dimineață bulevardul Perroles până la Liceul Sainte-Croix, unde predă franceză Noël Ruffieux, îngerul păzitor al capelei ortodoxe, poate va avea umor ca taică-su... Cine poate ști, acum când „les petits Gémeaux“ din toată Elveția romandă intră într-un an fantastic și, cu siguranță, plin de schimbări. 13 iunie 1997 E curat vineri 13. N-am dormit mai deloc azinoapte, o alăptez pe
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
la un pas de el! Cum de-oi fi ajuns Într-un loc ca ăsta?! Ia, ascultă... Doamne... ai auzit? Cred c-o fi unul mare care se pregătește să iasă... Doamne, Dumnezeule! Toți sînteți la fel: așa era și taică-tu... veșnic pe picior de plecare. Dacă-l lăsam În apele lui nu se-alegea nimic de el, ajungea un hoinar... Dragul mamei, nu-i bine să fii toată viața hoinar... Tare sînt neliniștită cînd te știu dus În lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
negreșit, la unsprezece de dimineață, tatăl tău era În spate, În atelier, scria numele pe o piatră de mormînt pe care trebuia s-o termine pentru un om din Beaverdam, căruia Îi murise nevasta, cînd iată că apare Mel Porter. Taică-tu spunea că s-a dus drept la atelierul lui și s-a oprit În ușă fără să scoată o vorbă: stătea și dădea din cap și taică-tu spunea că arată tare amărît și necăjit, de parcă-l lovise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
din Beaverdam, căruia Îi murise nevasta, cînd iată că apare Mel Porter. Taică-tu spunea că s-a dus drept la atelierul lui și s-a oprit În ușă fără să scoată o vorbă: stătea și dădea din cap și taică-tu spunea că arată tare amărît și necăjit, de parcă-l lovise o mare nenorocire, iar taică-tu l-a Întrebat: „Ce-ai pățit, Mel? Nu te-am văzut niciodată așa de amărît“. „Vai, Will, Will“ - zice, și stătea și dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
s-a dus drept la atelierul lui și s-a oprit În ușă fără să scoată o vorbă: stătea și dădea din cap și taică-tu spunea că arată tare amărît și necăjit, de parcă-l lovise o mare nenorocire, iar taică-tu l-a Întrebat: „Ce-ai pățit, Mel? Nu te-am văzut niciodată așa de amărît“. „Vai, Will, Will“ - zice, și stătea și dădea din cap uitîndu-se la taică-tu - „dac-ai ști cît te invidiez! Ai o meserie bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
tare amărît și necăjit, de parcă-l lovise o mare nenorocire, iar taică-tu l-a Întrebat: „Ce-ai pățit, Mel? Nu te-am văzut niciodată așa de amărît“. „Vai, Will, Will“ - zice, și stătea și dădea din cap uitîndu-se la taică-tu - „dac-ai ști cît te invidiez! Ai o meserie bună și-ți vezi liniștit de treabă și nu te supără nimeni: aș da tot ce am să fiu În locul tău!“ „Ce tot spui?“ - zice taică-tu. „Ești avocat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
din cap uitîndu-se la taică-tu - „dac-ai ști cît te invidiez! Ai o meserie bună și-ți vezi liniștit de treabă și nu te supără nimeni: aș da tot ce am să fiu În locul tău!“ „Ce tot spui?“ - zice taică-tu. „Ești avocat de mîna-ntîi, ai clientelă serioasă, și-acum ți-a venit chef să faci schimb cu un cioplitor care trudește cu palmele și nu știe niciodată dacă o să mai aibă sau nu de lucru“ - zice taică-tu. „Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
spui?“ - zice taică-tu. „Ești avocat de mîna-ntîi, ai clientelă serioasă, și-acum ți-a venit chef să faci schimb cu un cioplitor care trudește cu palmele și nu știe niciodată dacă o să mai aibă sau nu de lucru“ - zice taică-tu. „Asta-i mare povară și mare blestem“ - zice taică-tu, chiar așa i-a zis, că doar știi cum vorbea, zicea lucrurilor pe nume, nu se-ncurca În vorbe. „Asta-i mare povară și mare blestem, și amarnică a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
serioasă, și-acum ți-a venit chef să faci schimb cu un cioplitor care trudește cu palmele și nu știe niciodată dacă o să mai aibă sau nu de lucru“ - zice taică-tu. „Asta-i mare povară și mare blestem“ - zice taică-tu, chiar așa i-a zis, că doar știi cum vorbea, zicea lucrurilor pe nume, nu se-ncurca În vorbe. „Asta-i mare povară și mare blestem, și amarnică a fost ziua cînd m-am apucat de meseria asta: trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
zis - „mai bine-ai Îngenunchea și-ai mulțumi Domnului că n-ai făcut așa ceva“ - a zis. „Măcar ai ce mînca“ - a zis - „iar seara, cînd te duci acasă, te sui În pat și dormi liniștit.“ „Ia ascultă, Mel!“ - a zis taică-tu - „Ce-ai pățit? Un lucru văd eu bine: că te frămîntă ceva.“ „Vai, Will“ - a zis el dînd din cap - „numai oamenii ăia sînt de vină. Nu pot să dorm din pricina lor!“ Vezi tu, n-a zis care oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
eu bine: că te frămîntă ceva.“ „Vai, Will“ - a zis el dînd din cap - „numai oamenii ăia sînt de vină. Nu pot să dorm din pricina lor!“ Vezi tu, n-a zis care oameni, nu le-a spus pe nume, dar taică-tu a priceput imediat, odată s-a dus cu gîndul la Ed Mears și Lawrence Wayne și la ceilalți ucigași aflați În Închisoare, pe care el Îi apărase. Se dusese să-i vadă și tocmai venise de-acolo, iar taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
taică-tu a priceput imediat, odată s-a dus cu gîndul la Ed Mears și Lawrence Wayne și la ceilalți ucigași aflați În Închisoare, pe care el Îi apărase. Se dusese să-i vadă și tocmai venise de-acolo, iar taică-tu spunea că, În clipa cînd l-a văzut, a priceput imediat de unde vine și că pantofii și marginile pantalonilor Îi erau plini de praful roșiatic din Niggertown, cum nu mai e altul pe lume. „Așa o fi, Mel“ - a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
spunea că, În clipa cînd l-a văzut, a priceput imediat de unde vine și că pantofii și marginile pantalonilor Îi erau plini de praful roșiatic din Niggertown, cum nu mai e altul pe lume. „Așa o fi, Mel“ - a zis taică-tu - „cred că nu ți-e tocmai ușor, dar tu n-ai nici o vină“— a zis. „Ai făcut tot ce se putea“ - a zis. „Ai făcut tot ce ți-a stat În putință“ - zice. „Nu văd de ce-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
că nu mai știu ce să fac, Will“ - zice. „Mi-am bătut capul În fel și chip să găsesc o scăpare“ - zice - „și, după cîte văd, or să ajungă-n ștreang. Să-ți spun drept“ - zice, dînd din cap, și taică-tu zicea că tare mai era amărît - „dacă stai să te gîndești, e Îngrozitor! Ce să mă fac?!“ - zice. „Au atîția copii, și-or să poarte toți pata asta pe obraz cît or trăi, căci vor fi urmașii unor tați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să poarte toți pata asta pe obraz cît or trăi, căci vor fi urmașii unor tați spînzurați pentru omor. E Îngrozitor, e de-a dreptul Îngrozitor, Will“ - zice. „Nu mă prinde somnul noaptea de-atîtea gînduri.“ Ei, și cînd a venit taică-tu acasă la cină În ziua aia și mi-a povestit, zice: „Să-ți spun drept, cred că trebuie să-i fie tare greu. Cred că a făcut tot ce-a putut, dar parcă se simte răspunzător de toată povestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cît mai mult de la un om, iar dacă ți-a Îndrugat o asemenea istorie“ - zic - „poți să fii sigur că nu ți-a spus adevărul... aici se-ascunde un drac: povestea asta-i cusută cu ață albă.“ „Ba nu“ - zice taică-tu - „cred că te-nșeli și că-l judeci greșit“ - zice. „Hai, las-o-ncolo, domnule Grant!“ - zic. „Da’ tare mai ești prost! Nu cred o iotă din povestea asta, dar ție cum Îți zice unul o vorbă de-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să plutească pe el o corabie... și l-a pus să-i semneze o poliță și să gireze pentru el la bancă pentru o mie patru sute de dolari. Vai de mine, cînd Îmi aduc aminte!... Și i-am spus lui taică-tu: Ăsta merită spînzurat! Cu mîna mea i-aș strînge lațul!“ Și-i zice lui taică-tu, Îi zice cu glasul lui mieros: „Vai, să n-ai nici o grijă, Will! Cum o să te fac eu să pierzi vreun ban“ - cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
să gireze pentru el la bancă pentru o mie patru sute de dolari. Vai de mine, cînd Îmi aduc aminte!... Și i-am spus lui taică-tu: Ăsta merită spînzurat! Cu mîna mea i-aș strînge lațul!“ Și-i zice lui taică-tu, Îi zice cu glasul lui mieros: „Vai, să n-ai nici o grijă, Will! Cum o să te fac eu să pierzi vreun ban“ - cînd el n-avea nici o para! „Să mă bată Dumnezeu, domnule Grant!“ - zic - „cum de-ai putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
zis că preferă să meargă la săpat șanțuri decît să-mi facă cea mai mică pagubă“. „Da, și tu ai fost atît de prost că l-ai crezut“ - i-am zis. „Ei, de-acum m-am Învățat minte“ - a zis taică-tu. „Să fii sigură că n-o să mă mai Înșel altă dată“ - a zis. „Bine“ - am zis - „om trăi și-om vedea“. Ei, și n-au trecut nici doi ani și Rufus Porter a-ncercat din nou același vicleșug, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trecut nici doi ani și Rufus Porter a-ncercat din nou același vicleșug, a avut neobrăzarea să intre-n biroul tatălui tău, țanțoș ca un cocoș, și să-i ceară să-i semneze o poliță de cinci sute de dolari. Taică-tu s-a Înfuriat așa de tare că l-a luat de guler și l-a azvîrlit În mijlocul pieții și i-a zis: „Dacă te mai prind pe-aici, maimuțoi nenorocit“ - chiar așa i-a zis, că doar știi cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
știi cum vorbea, nu se-ncurca-n vorbe cînd era furios - „să știi că te omor“. Chiar așa, și Bill Smathers, care era atunci șeful poliției, stătea pe treptele primăriei și-a văzut tot ce s-a-ntîmplat, și-a strigat către taică-tu: „Da, da, dac-oi mai fi pe-aici cînd o mai veni, te-ajut eu, domnule Grant“ - zice. „Ai făcut exact ce trebuia“ - zice - „păcat că nu l-ai omorît acum“. CÎnd taică-tu a venit acasă și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
ce s-a-ntîmplat, și-a strigat către taică-tu: „Da, da, dac-oi mai fi pe-aici cînd o mai veni, te-ajut eu, domnule Grant“ - zice. „Ai făcut exact ce trebuia“ - zice - „păcat că nu l-ai omorît acum“. CÎnd taică-tu a venit acasă și mi-a povestit, i-am zis: „Avea perfectă dreptate. Trebuia să isprăvești cu el pe loc. Chiar așa trebuia să faci și să-i dorești călătorie sprîncenată“ - am zis, că eram tare pornită, vezi bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
murit?“ - a zis. „Chiar ea“ - am zis. „Da, chiar ea a fost. Multe are el să-și amintească și multe de care să-i pară rău“ - am zis. Ei, nu i-am spus mai multe, nu i-am spus că taică-tu avusese Încă două neveste, nu i-am spus că fusese Însurat și că divorțase de-o femeie de prin partea de răsărit, Înainte să se-nsoare cu Lydia, bine-nțeles, cei de-a-casă nu știau decît de Lydia. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
trabuce mari În gură, cu picioarele proptite pe birouri de mahon, mai zi ceva dacă poți, și cum mai miroseau... păi, nu le-am văzut toate astea În poza aia, Nașterea națiunii, făcută după cartea lui Tom Dixton, și zice taică-tu: „Da, da, ăsta-i adevărul adevărat. Ba am văzut grozăvii și mai mari“. Oricum, așa s-a făcut de-a ajuns el acolo. Ei, și-a venit În casa lor și l-au primit ca chiriaș, Lydia și bătrîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Sidney, n-avusese de-a face cu el deloc. Sigur că-l cunoscuse - era soția lui John, fratele Lydiei, Înțelegi, dar ei se țineau tare mîndri, dragă Doamne, erau prea de soi ca să aibă de-a face cu unul ca taică-tu, un biet cioplitor care-și făcuse familia de rîs În așa hal. Doamne, ce-au mai tunat și-au fulgerat cînd a băgat-o pe Lydia În bucluc. Nu voiau nici s-audă de el, nu vorbeau cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]