8,384 matches
-
de teatru . Atât arena, scena cât și sala sunt consemnate ca situate în același loc din grădina publică.24. Este interesant de constat că activitatea teatrală severineană făcea obiectul atenției factorilor de conducere ai orașului. Primarul acorda permisiunea organizării spectacolelor teatrale, declarându-se în anul 1868 chiar singur ... . competinte a ocserva că spectacolul să nu fie din cele ce atinge moralitatea sau ordinea publică 25 . Interesul pe care primăria îl manifestă față de teatru îmbracă și alte forme, printre care și aceea
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
chiar singur ... . competinte a ocserva că spectacolul să nu fie din cele ce atinge moralitatea sau ordinea publică 25 . Interesul pe care primăria îl manifestă față de teatru îmbracă și alte forme, printre care și aceea a susținerii materiale a activității teatrale : înzestrarea cu mobilier, plata în anul 1869, a unor ornamente în interiorul teatrului și mai cu seamă, acordarea unor subvenții pentru acoperirea salariilor artiștilor și a unor indemnizații etc. Justificarea acestei poziții o găsim în două încheieri de ședințe ale consiliului
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
pentru plăcerea inimii 29. Concret, consiliul hotăra să cedeze un teren de 400 de stânjeni pătrați în partea de vest a grădinii publice, perimetrul corespunzând aproximativ actualului local al teatrului din Drobeta Tr Severin 30. Așadar, în perioada 1867-1871, viața teatrală severineană capătă conținut, devenind un factor important al dezvoltării culturale a orașului, un element care polariza interesul locuitorilor și edililor. Pentru perioada de după 1871 și până la sfârșitul sec. al XIX lea, izvoarele referitoare la activitatea teatrală propriu zisă sunt lacunare
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
în perioada 1867-1871, viața teatrală severineană capătă conținut, devenind un factor important al dezvoltării culturale a orașului, un element care polariza interesul locuitorilor și edililor. Pentru perioada de după 1871 și până la sfârșitul sec. al XIX lea, izvoarele referitoare la activitatea teatrală propriu zisă sunt lacunare. Din iarna anului 1871 Costache Serghie intră în trupa Teatrului Național din Craiova 31, pentru ca la numai câteva luni ( în septembrie 1871 )să-l regăsim din nou în Tr Severin, împreună cu trupa sa, conducând teatrul severinean
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
să-l regăsim din nou în Tr Severin, împreună cu trupa sa, conducând teatrul severinean 32. Nu știm cât a mai stat în Tr Severin. În preajma anului 1874, cunoscutul actor și animator de teatru G.A. Petculescu își începe aici cariera teatrală 33, iar în anul 1878 același C. A. Petculescu dorind să înființeze o trupă teatrală la Lugoj, a apelat la actori români din Tr Severin și Craiova pe care, desigur, îi cunoștea ( A. Dobriceanu, V. Hălmăjeanu, Randoca, Alexandrescu, Mihăilescu 34
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Nu știm cât a mai stat în Tr Severin. În preajma anului 1874, cunoscutul actor și animator de teatru G.A. Petculescu își începe aici cariera teatrală 33, iar în anul 1878 același C. A. Petculescu dorind să înființeze o trupă teatrală la Lugoj, a apelat la actori români din Tr Severin și Craiova pe care, desigur, îi cunoștea ( A. Dobriceanu, V. Hălmăjeanu, Randoca, Alexandrescu, Mihăilescu 34) . În anul următor, Petculescu și trupa sa trec granița și se stabilesc 190 pentru iarnă
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Mihăilescu 34) . În anul următor, Petculescu și trupa sa trec granița și se stabilesc 190 pentru iarnă la Tr Severin unde organizează o serie de spectacole 35. Iată deci că putem presupune cu destul temei că și după 1871 viața teatrală a Severinului continuă să se desfășoare neîntrerupt, prin intermediul altor protagoniști. În ultimele două decenii ale sec al XIX lea, alături de teatrul românesc funcționa în Turnu Severin și un teatru germana al cărui director era, în anul 1889, Iulius Knok36. Sediul
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Tr Severin se încearcă acum organizarea unor spectacole de teatru popular. Este posibil ca asemenea spectacole să fi fost încercate și mai înainte de către elevii școlilor din oraș, precum și de diferite societăți culturale sau filantropice. Documentar, însă , cea dintâi reprezentație teatrală școlară este atestată în anul 1889, la Liceul Traian în beneficiul elevilor săraci 39. Lipsită de o instituție teatrală locală, stabilă, desfășurându-se mai ales grație turneelor unor trupe românești sau străine, activitatea teatrală în Severinul ultimelor decenii ale sec
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
încercate și mai înainte de către elevii școlilor din oraș, precum și de diferite societăți culturale sau filantropice. Documentar, însă , cea dintâi reprezentație teatrală școlară este atestată în anul 1889, la Liceul Traian în beneficiul elevilor săraci 39. Lipsită de o instituție teatrală locală, stabilă, desfășurându-se mai ales grație turneelor unor trupe românești sau străine, activitatea teatrală în Severinul ultimelor decenii ale sec. al XIX lea se desfășoară anevoios. Nu este de mirare că in aceste condiții publicul severinean primește nefavorabil piesa
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
filantropice. Documentar, însă , cea dintâi reprezentație teatrală școlară este atestată în anul 1889, la Liceul Traian în beneficiul elevilor săraci 39. Lipsită de o instituție teatrală locală, stabilă, desfășurându-se mai ales grație turneelor unor trupe românești sau străine, activitatea teatrală în Severinul ultimelor decenii ale sec. al XIX lea se desfășoară anevoios. Nu este de mirare că in aceste condiții publicul severinean primește nefavorabil piesa O noapte furtunoasă de I.L.Caragiale, jucată în preajma anului 1900 de naționalul bucureștean, având pe
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
de biblioteci și în zonele mărginașe ale orașului 101. Aceste prevederi au fost transpuse în practică, astfel încât sediul Casei poporului din Tr Severin( de pa Calea Traian, azi demolat) a devenit în această perioadă o adevărată universitate muncitorească 102. Activitatea teatrală desfășurată în secolul al XIX lea aproape exclusiv în Tr Severin 103, pătrunde, după 1900, tot mai mult în lunea satelor, grație unor învățători inimoși care răspândeau lumina cărții și culturii. Spectacolele de teatru se organizau, de regulă, în sălile
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
de teatru se organizau, de regulă, în sălile de clasă ale școlilor, cu ocazia diferitelor sărbători sau ale serbărilor școlare. Anotimpul preferat era iarna, când în unele sate se organizau de regulă 1-2 reprezentații. Sunt însă sate în care spectacolele teatrale aveau loc sistematic în perioada 1900 -1906. Este cazul satelor Pluta 104, Crăguiești 105, Orevița 106, Bălăcița 107 și altele , unde, spectacolele aveau loc de 3-4 ori pe an. Majoritatea pieselor erau interpretate de elevii școlilor, sub îndrumarea învățătorilor; dar
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
de aprecierea sătenilor. Pentru cele organizate înainte de anul 1906, la Boșteni spre exemplu, avem chiar mențiunea că erau urmărite de numeroși locuitori veniți din toată plasa 119. Pentru perioada 1900-1906 avem înregistrate 48 de localități în care se dădeau reprezentații teatrale 120, numărul lor fiind în continuă creștere. Meritul principal în organizarea acestor spectacole, ( susținute, după cum s-a menționat, cu ocazia serbărilor școlare, a șezătorilor culturale sau ședințelor cercurilor culturale 121, în cadrul unor manifestări cultural - artistice complete), este acela de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
de organizare, de publicul căruia i se adresa, activitatea teatrelor și trupelor de varietăți care au funcționat în perioada 1906-1916 în Tr Severin, deși poate nu s-a ridicat la un nivel artistic prea înalt, a reușit, în lipsa unei instituții teatrale de profil dramatic( nu avem știri despre existența vreunuia în această perioadă), să satisfacă nevoia de frumos a severinenilor. Activitatea teatrală desfășurată pe plan local a cuprins și manifestări de teatru școlar. După 1900 , la fel ca în sate , și
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Tr Severin, deși poate nu s-a ridicat la un nivel artistic prea înalt, a reușit, în lipsa unei instituții teatrale de profil dramatic( nu avem știri despre existența vreunuia în această perioadă), să satisfacă nevoia de frumos a severinenilor. Activitatea teatrală desfășurată pe plan local a cuprins și manifestări de teatru școlar. După 1900 , la fel ca în sate , și în 202 Tr Severin ( în școli și mai ales la Liceul Traian) aveau loc serbări și reprezentații de teatru 130. Astfel
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
fondatori figurau, de asemenea, personalități marcante ale Mehedințiului 145. Pe lângă Consiliul de administrație, adunarea generală și comisia de cenzori, se prevedea ca după construirea localului ( construcție care trebuia terminată în maxim 2 ani și jumătate ) să se adauge un comitet teatral format din trei persoane, ce urma să se ocupe de conducerea artistică a teatrului 146. Se pornise, așa dar, serios la acțiune. În anii următori, societatea s-a preocupat de strângerea fondurilor, de găsirea terenului necesar etc. Nu peste mult
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
denumirea de Teatrul Aurel 153 și Teatrul Regal 154, iar orașul este vizitat de trupe celebre de teatru și mari actori, care țin treaz gustul artistic al severinenilor. Desigur, perioada 1900-1916 este mai săracă în realizări pentru teatrul severinean. Activitatea teatrală locală este firavă și lipsită de semnificație. Manifestările teatrului sunt destul de sporadice, ( impresia este întărită și de lipsa surselor documentare) , mai ales de către elevi. Cu toate acestea, tocmai această perioadă, mai puțin fertilă pe tărâm artistic este mai bogată în
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
sunt aceleași? Dacă mai trăiești cu aceeași pasiune întâlnirea intimă, care alungă orice nor dintr-o iubire? - Hi, hi, hi, relații intime nu am mai avut de nu știu câtă vreme. Au fost sublime, dar lipsesc cu desăvârșire, ca să citez o replică teatrală. - Poate și din această cauză există tensiune între voi. Scuză-mă, nu vreau să mă insinuez în viața voastră de familie, dar îți spun ca la o soră, așa cum mă considerai în cancelarie. Trebuiesc puse în balanță, corect, ambele comportamente
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
electronic, sub formă de slideshow. Mai multe detalii: https://www.facebook.com/comediaremix.ro/ . George Mihăiță (n. 1948) este un cunoscut actor de teatru și film din România, cu o carieră de peste 40 de ani. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L. Caragiale” București, secția Actorie, clasa prof. univ. Sanda Manu, în 1971. Personajul “Vuică” din “Reconstituirea” (1968) de Lucian Pintilie (film votat de Asociația Criticilor de Film din România drept “cel mai bun film românesc din toate timpurile
COMEDIA REMIX de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363216_a_364545]
-
prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București, în 2002. www.georgemihaita.ro Cristina Modreanu (n.1974) este critic de teatru, curator și expert în artele spectacolului. Doctor în teatru al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică din București, ea este redactor-șef al revistei de artele spectacolului “Scena.ro”, pe care a co-fondat-o în 2008, și lector universitar la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universității București. Cristina Modreanu a fost curatorul celor
COMEDIA REMIX de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363216_a_364545]
-
Radiodifuziunea română. - Aspecte din diferite studiouri ale Radiodifuziunii române. Se înregistrează piesa „Mielul turbat”, cu Grigore Vasiliu Birlic. Sică Alexandrescu urmărește înregistrarea. Orchestra simfonică și Corul radio dirijate de Alfred Alessandrescu înregistrează sincron Simfonia a IX-a de Beethoven. CRONICĂ TEATRALĂ România, 1954, reportaj Cu: Aurel Baranga, Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra, Sică Alexandrescu, Fory Eterle Producător: Actualitatea în imagini nr. 44 / 1954, subiect e. Cronică teatrală; Aurel Baranga la masa de lucru scriind o
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
sincron Simfonia a IX-a de Beethoven. CRONICĂ TEATRALĂ România, 1954, reportaj Cu: Aurel Baranga, Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra, Sică Alexandrescu, Fory Eterle Producător: Actualitatea în imagini nr. 44 / 1954, subiect e. Cronică teatrală; Aurel Baranga la masa de lucru scriind o piesă de teatru; ședință la teatrul Municipal din București la care participă Ileana Predescu, Jules Cazaban, Flori Gheorghiu, Adela Voinescu, Lucia Sturza Bulandra în vederea punerii în scenă a piesei; montarea decorurilor, realizarea
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A IX-A (HG MAXY) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367784_a_369113]
-
universul sonor al clapelor. Era timidă, frumoasă, cu temperament firav, sensibil, înstelat de iubirea pentru spectacolul scenei spre care s-a îndreptat, sub auspiciile unei neîncrederi descurajatoare din partea părinților. Dar a reușit din prima la admitere la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” și a intrat la clasa profesorilor Pop Marțian și Octavian Cotescu. A absolvit cu promoția 1964, alături de Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu... De atunci, până azi joacă la Teatrul „Lucia
MARIANA MIHUŢ. UNIFORMĂ RIGOARE ÎN FAMILIE ŞI PE SCENĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367946_a_369275]
-
înțeleagă într-o viață întreagă. Publicul Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” din București, unde actrița Monalisa Basarab și ceilalți artiști sunt oglinzi umane ale bucuriei, frumuseții, armoniei, iubirii, este aproape locatar al acestui ținut! Actrița Monalisa Basarab, stea a universului teatral fascinant de la „Tănase”, tulceancă, absolventă în 1995 a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Facultatea de Teatru și Televiziune, Specializarea Actorie, clasa prof. Sorana Coroamă Stanca, a debutat între 1995-1998 la Teatrul de Stat din Oradea. Din 2000 până în 2002 a jucat
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
în mijlocul unui Teatru cu istorie, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase” din București? După experiența plăcută timp de doi ani de la Teatrul „Nottara”, în 2002 am dat concurs la Teatrul de Revistă „C. Tănase”. Odată angajată, aici am întâlnit un mediu teatral închegat și sănătos, care mi-a oferit climatul propice de care aveam nevoie să-mi fac meseria. Sunt onorată că am șansa de-ai avea parteneri de scenă pe marii actori: Alexandru Arșinel, Stelea Popescu, Vasile Muraru, Cristina Stamate și
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]