70,703 matches
-
închide acest duh "înapoi în sticlă" ar eșua. În consecință, reglementările internaționale sunt necesare pentru a ne asigura că atât firmele, cât și guvernele se comportă de o manieră benefică pentru economia globală"128. Cu siguranță că aceste companii internaționalizează tehnologii, produse, bunuri, servicii și informații, dar și cultură și că fiecare dintre acestea aduce avantaje și dezavantaje, firești într-o lume atât de complexă. Aspecte culturale în cazul românesc În debutul Capitolului 4 al lucrării Strategiile competitive ale firmei, Ioan
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
în detrimentul celor psihosociali și tehnologici; g) inadaptabilitatea celor care conduc la schimbările bruște de mediu; h) incapacitatea de a vedea în schimbare soluții de dezvoltare; i) lipsa bugetului pentru cercetare și abandonarea cercetării și inovării în favoarea achiziționării de produse și tehnologii; j) nerăbdarea, graba și agresivitatea abordării unor rețete tehnologice sau manageriale noi neverificate pe unități pilot -, ceea ce atrage apoi corecții multiple; k) dorința de profit și de satisfacere a nevoilor pecuniare imediate; l) adoptarea intuitivă a deciziilor individuale, lipsa cunoașterii
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
o organizație este per-cepută ca o armată, atunci cultura organizațională și informațională se bazează pe valori precum comanda, controlul, informațiile strategice, comunicarea strategică și tactică. Toate acestea vor fi considerate determinante pentru succes. Dacă metafora este cea a utilajului, atunci tehnologia informațională va servi ca instrument pentru reglaje subtile sau reparații. Din perspectiva metaforei creierului, organizația este o rețea neuronală capabilă să integreze informațiile creativ și flexibil 146. Tipologiile de mai jos, tot din perspectiva culturii informaționale, pot da seama de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
ca atare, tot ceea ce face trebuie să se traducă în acțiuni inteligente la provocările mediului. Sau există abordarea conform căreia afacerile sunt un câmp de bătălie, și, drept consecință, compania trebuie să acționeze agresiv pe piață și să joace dur. Tehnologiile influențează structura internă a unei companii, rolurile, puterea, structura ierarhică, misiunea și chiar stilul de conducere. Pe de altă parte, mediul juridico-institu-țional țintește direct în inima afacerilor, pentru că prin ansamblul instituțiilor, legilor, ordonanțelor, normelor, metodologiilor pe care un stat de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
propriul său mediu de viață? În vâltoarea creșterii alarmante a ratei schimbărilor, autorii identifică numeroase amenințări: imposibilitatea predicției privind evoluția job-urilor, a cerințelor profesionale din toate domeniile; scăderea toleranței față de semeni, ca urmare a rigorii pe care puterea noilor tehnologii o impune; dominarea indivizilor de către mass-media; "încarcerarea" unor segmente largi ale populației active în domenii foarte constrângătoare de activitate (constructori, arhitecți, juriști, polițiști, lucrători sociali, psihologi, gardieni etc.); creșterea gradului privării de libertate prin sistemele de operare pe calculator, testele
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
decât a te angaja în schimbare. A justifica problemele interne este mai comod decât a pregăti o nouă strategie și a aduce personalul la o stare de emulație creativă. În aceste situații nu se vorbește despre realități importante precum existența tehnologiilor învechite, moralitatea precară a managerilor, câștigurile modeste și gândirea șablonardă. Companiile cu gândire săracă adoptă politici sărace, proceduri birocratice, manifestă constant rezistență la schimbare și automulțumire; ele sunt expuse unor valori repetate de tensiuni sociale interne. Pe de altă parte
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
încurajarea. Numai așa se poate spune că "arta progresului este să mențină ordinea în schimbare și schimbarea în ordine"263. Este cunoscut faptul că forțele schimbării sunt nume-roase; dintre acestea, cele mai critice sunt existența competiției organizaționale, cerințele clienților, evoluția tehnologiei și cerințele acționarilor (shareholders). Competiția dintre organizații se regăsește în toate domeniile de activitate: industrie, telecomunicații, sistemul bancar, în mediul universitar chiar. Un prim stadiu al relației organizație-client este B2C Business to Customer; altfel spus, "clientul nostru, stăpânul nostru". Relația
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
nostru". Relația nu poate să ducă la creșterea profitului, pentru că cerințele clienților sunt din ce în ce mai mari, incluzând serviciile post-livrare. Stadiul secund, în extindere astăzi, este B2B Business to Business, ceea ce înseamnă competiție interorganizațională în scopul creșterii segmentelor de piață ale concurenților. Tehnologia este un factor sensibil de schimbare. Domenii precum transporturile, telecomunicațiile, producția de masă, dar mai ales informatica au condus la schimbări dramatice în lumea organizațiilor. Dezvoltarea tehnologiei ridică două aspecte: primul costuri mari pentru utilizatorii de tehnologie, al doilea recalificarea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Business, ceea ce înseamnă competiție interorganizațională în scopul creșterii segmentelor de piață ale concurenților. Tehnologia este un factor sensibil de schimbare. Domenii precum transporturile, telecomunicațiile, producția de masă, dar mai ales informatica au condus la schimbări dramatice în lumea organizațiilor. Dezvoltarea tehnologiei ridică două aspecte: primul costuri mari pentru utilizatorii de tehnologie, al doilea recalificarea sau înlocuirea personalului existent. Acest ultim aspect poate fi mai complex, dacă luăm în considerare că în multe domenii locația salariaților poate fi chiar în afara firmei, adică
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
piață ale concurenților. Tehnologia este un factor sensibil de schimbare. Domenii precum transporturile, telecomunicațiile, producția de masă, dar mai ales informatica au condus la schimbări dramatice în lumea organizațiilor. Dezvoltarea tehnologiei ridică două aspecte: primul costuri mari pentru utilizatorii de tehnologie, al doilea recalificarea sau înlocuirea personalului existent. Acest ultim aspect poate fi mai complex, dacă luăm în considerare că în multe domenii locația salariaților poate fi chiar în afara firmei, adică oriunde. Nu în ultimul rând, cerințele acționarilor reprezintă un important
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
într-una Apuseană, marcată de postindustrialism, în care valorile statice, de factură muzeistică, și glosele hedoniste și-au pierdut grav autoritatea, în locul acestora promovîndu-se, prin mecanisme economice specifice, atitudini artistice neconvenționale și nenumărate experiențe legate nemijlocit de noile materiale și tehnologii. Într-un asemenea mediu, a cărui ostilitate este indiscutabilă, Bata Marianov și-a căutat, asiduu și conștient, argumente solide pentru propriul său demers. Refuzînd să-și reconsidere, dacă nu cumva chiar să-și trădeze, idealul estetic și moral pe care
Contradicțiile lui Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7187_a_8512]
-
secolul luminilor au făcut oficiu de cultură generală umanitățile, întemeiate pe cunoașterea literaturii și a limbilor greacă și latină. După Revoluția franceză, ele au fost acuzate că făcea jocul Fostului Regim. Influența Enciclopediștilor a favorizat introducerea noțiunilor de știință și tehnologie. În timpul celei de-a Treia Republici dezbaterea a luat o nouă întorsătură prin sublinierea rolului pe care educația trebuie să-l joace în trecerea de la tinerețe la maturitate. Iar mai aproape de noi, prin anii șaizeci-șaptezeci, tema a iscat controverse aprinse
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
este parte a unui pictorial care va apărea în revistă. Cel de-al treilea album al lui Lady Gâgă se va numi ARTPOP și va fi lansat sub forma unei aplicații de telefon ce vă combină "muzică, arta, modă și tehnologia", program realizat de echipa tehnică a artistei, TechHAUS.
Lady Gaga, așa cum n-ai mai văzut-o: Goală, nemachiată și... normală! by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71956_a_73281]
-
zahăr și substanțelor dulci, cu sediul în comuna Fundulea, județul Călărași, în subordinea Centralei pentru producția și industrializarea sfeclei de zahar de sub îndrumarea și controlul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare, avînd ca obiect de activitate elaborarea de tehnologii de extracție a zahărului și substanțelor dulci din plantele care conțin astfel de substanțe, asigurarea seminței pentru toata cultură sfeclei de zahăr, precum și elaborarea de tehnologii de cultură sfeclei de zahăr și industrializarea acesteia. Institutul de cercetare și producție pentru
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
Agriculturii și Industriei Alimentare - Departamentul industriei alimentare, avînd ca obiect de activitate elaborarea de tehnologii de extracție a zahărului și substanțelor dulci din plantele care conțin astfel de substanțe, asigurarea seminței pentru toata cultură sfeclei de zahăr, precum și elaborarea de tehnologii de cultură sfeclei de zahăr și industrializarea acesteia. Institutul de cercetare și producție pentru cultură și industrializarea sfeclei de zahăr și substanțelor dulci preia activitatea de cercetare privind industrializarea sfeclei de zahăr și produselor zaharoase de la Institutul de cercetări pentru
DECRET nr. 33 din 21 februarie 1981 privind unele măsuri pentru perfecţionarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniul industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106574_a_107903]
-
articolul 4 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins: "Ministerele și centralele răspund de elaborarea prognozelor pe produse și grupe de produse, care vor evidenția direcțiile de modernizare a producției, modificările previzibile în structurile sortimentale, perspectivele înnoirii produselor, evoluția tehnologiilor de fabricație, a parametrilor de eficiența economică, posibilitățile de asigurare a bazei tehnico-materiale, de desfacere a produselor pe piața internă și externă." 2. Alineatul 1 al articolului 14 va avea următorul cuprins: "Art. 14. - Pe trepte organizatorice întocmirea lucrărilor de
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
utilizare și reducerea cheltuielilor reprezentînd amortizarea;" "m) reducerea costurilor de producție și a cheltuielilor materiale; determinarea pe repere, semifabricate și produse, pe baza normelor de consum stabilite, a cheltuielilor pentru materii prime, materiale, combustibili și energie, ținînd seama de folosirea tehnologiilor avansate, utilizarea integrală a capacităților de producție, gospodărirea cu maximă eficientă a resurselor materiale; stabilirea, prin plan, pe unitatea de produs, la principalele resurse materiale și energetice, atît a consumului total, cît și a cantității minime de resurse refolosibile ce
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
prevăzute la alineatul precedent se execută pe baza documentațiilor elaborate și aprobate pentru lucrările de reparații capitale și în condițiile prevăzute de lege pentru efectuarea acestor reparații." ... Articolul 4 Legea nr. 20/1984 privind tipizarea și standardizarea produselor, construcțiilor și tehnologiilor, normarea tehnică a consumurilor materiale și energetice, ridicarea calității și nivelului tehnic al produselor, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 91 din 21 decembrie 1984, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
al articolului 22 va avea următorul cuprins: "Normele tehnice de reparații se revizuiesc și se completează ca urmare a punerii în funcțiune de noi tipuri de mașini, utilaje, instalații, clădiri și alte construcții, a rezultatelor obținute în exploatare, a îmbunătățirii tehnologiilor de execuție a reparațiilor și a modernizărilor efectuate în cadrul lucrărilor de reparații." Articolul 5 Legea finanțelor nr. 9/1972 , astfel cum a fost publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, Partea I, nr. 59 din 13 iulie 1979, se
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
18 - (1) Obligațiile ce revin cooperativelor agricole de productie pentru asigurarea condițiilor tehnico-materiale necesare realizării producției planificate, răspunderile cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiștilor și celuilalt personal tehnic productiv și de administrație, pentru efectuarea la timp a întregului volum de lucrări și respectarea tehnologiilor, precum și drepturile de retribuire, se înscriu în angajamentele încheiate între: a) șeful de echipă și șeful subunității de productie - șeful de fermă, de brigadă sau de sector. Angajamentul va fi semnat de șeful subunității și toți membrii echipei; ... b) șeful
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
2) Angajamentele se aprobă de consiliul de conducere al cooperativei agricole de producție. ... (3) În angajamentele menționate la alin. 1 vor fi prevăzute suprafețele pe culturi, speciile și categoriile de animale repartizate, utilajele și materialele necesare, producțiile ce trebuie obținute, tehnologiile ce vor fi aplicate, perioadele de timp pentru executarea lucrărilor, volumul de muncă necesar potrivit normelor stabilite, drepturile de retribuire și răspunderile, potrivit legii, pentru pagubele materiale aduse unității. ... (4) Președintele, vicepreședintele, inginerul șef și contabilul șef încheie un angajament
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
alineate, avînd următorul cuprins: "(2) Obligațiile ce revin asociației pentru asigurarea condițiilor tehnico-materiale necesare realizării producțiilor planificate, răspunderile cooperatorilor, mecanizatorilor, specialiștilor și celuilalt personal tehnic productiv și de administrație pentru efectuarea la timp a întregului volum de lucrări și respectarea tehnologiilor, precum și drepturile de retribuire, se înscriu în angajamente încheiate între: a) șeful de echipă și șeful subunității de productie - șeful de fermă sau sector. Angajamentul va fi semnat de șeful subunității și toți membrii echipei; ... b) șeful subunității de productie
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
secției de mecanizare și conducerea asociației. Angajamentele se aprobă de consiliul oamenilor muncii. ... (3) În angajamentele menționate la alin. (2) vor fi prevăzute suprafețele pe culturi, speciile și categoriile de animale repartizate, utilajele și materialele necesare, producțiile ce trebuie obținute, tehnologiile ce vor fi aplicate, perioadele de timp pentru executarea lucrărilor, volumul de muncă necesar potrivit normelor stabilite, drepturile de retribuire și răspunderile, potrivit legii, pentru pagubele materiale aduse asociației din vina lor. ... (4) Directorul, inginerul șef și contabilul șef încheie
DECRET nr. 19 din 20 ianuarie 1986 privind stabilirea unor măsuri pentru perfecţionarea mecanismului economico- financiar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106695_a_108024]
-
cazul artiștilor contemporani. În cazul lor însă, e greu de spus cît anume din arta lor ține de talent și cît se datorează unei excentricități ce amintește flagrant de patologia psihică. E cazul artistei "carnale" Orlan, care a apelat la tehnologia computerului pentru a-și sintetiza propriul chip în felurite modele iconice, și care nu s-a sfiit să-și facă un implant siliconic în ambele extremități ale frunții pentru a semăna cu imaginea Mona Lisei. Sau e cazul artistului Stelios
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
a înțelege mai bine în ce constă excentricitatea acestui om cu un IQ cu mult peste medie, să-i nuanțăm ideile din Manifestul Unabomber. Pentru Kaczynski, societatatea tehnologică reprezintă un dezastru uman: dezumanizare, totalitarism și opresiune. Nocivitatea efectelor pe care tehnologia le are asupra speciei umane este atît de mare încît e preferabil ca această civilizație să se prăbușească cît mai repede. Suferința umanității va fi considerabilă, dar oricum mai mică decît dacă regimul tehnologic va continua. Așadar, grăbind colapsul, omenirea
Cazul Unabomber by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8906_a_10231]